Europuls – Centrul de Expertiză Europeană

Protejarea democrației în UE devine prioritară pentru Parlamentul European



de Tana Foarfă și Mihaela Popa

Sesiunea parlamentară de la Strasbourg din această săptămână a votat o rezoluție despre “Nevoia de creare a unui Instrument al Valorilor Europene pentru sprijinirea organizațiilor societății civile care promovează valori europene în Uniunea Europeană, la nivel local și național”. Dezbaterea despre această propunere a obținut o susținere covârșitoare din partea deputaților europeni din familiile politice mari, cu câteva excepții ale deputaților din partidele politice eurosceptice, asa cum o arată și votul de pe 19 aprilie: 489 voturi pentru, 137 împotrivă. Susținerea instrumentului de către deputați din Ungaria și Polonia vine în contradicție cu politicile naționale din aceste țări de persecutare a organizațiilor societății civile.

Niciun deputat român nu a votat împotrivă, iar 26 din cei 32 de membri români ai Parlamentului European au susținut această inițiativă. Votul favorabil al membrilor români ai Parlamentului European arată o delimitare clară față de măsurile parlamentului din România ce vizează organizațiile societății civile. După modificarea Codului Fiscal prin care alocarea a 2% din impozitul pe venit către ONG-uri se realizează doar prin depunerea declarației la ghișeu de către persoana în cauză, o inițiativă legislativă propusă de PSD dorea introducerea unor raportări semestriale privind cheltuielile și veniturile ONG-urilor cu utilitate publică, nerespectarea acestor cerințe atrăgând suspendarea imediată a activității acestora. Propunerea legislativă adoptată tacit de Senat și inițiată de un deputat și un senator PSD venea în contextul în care societatea civilă, inclusiv ONG-urile participau la proteste împotriva guvernării PSD-ALDE, iar legea era croită să le schimbe modul de funcționare prin introducerea de măsuri birocratice excesive și astfel să le destabilizeze și să le reducă la tăcere.

De ce e nevoie de un Instrument al Valorilor Europene

Încă din 2016 au existat discuții despre dorința și nevoia de creare a unui instrument special de susținere și consolidare a inițiativelor civice care promovează valori europene în statele membre, imediat după rezultatul referendumului pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Actuala criză de valori din UE este asociată cu sentimentul naționalist și curentele populiste prezente din ce în ce mai mult în statele membre, indiferent de vechimea lor ca stat membru UE. Una dintre cauzele principale este atitudinea negativă a cetățenilor europeni despre conceptul UE în sine. Conform cifrelor Eurobarometrelor din 2016 și ale unui studiu al Fundației TUI din 2017, 45% din cetățenii europeni consideră că democrația nu funcționează cum trebuie în UE, iar 80% doresc mai multă implicare din partea decidenților politici la nivel european în promovarea valorilor europene. Ultimul raport al Freedom House “Nations in Transit” dedicat anul acesta luptei împotriva iliberalismului, notează o scădere a scorului democratic în țări monitorizate din Europa Centrală, Balcani și Eurasia, subliniind numărul în creștere al regimurilor cu tendințe autoritare.





Photo: nationsintransit.org

Inițiativele civice pro-europene sunt cu atât mai dorite cu cât partidele eurosceptice au câștigat teren substanțial pe fondul crizei economice și a crizei refugiaților, iar guvernele statelor din Europa centrală și de est acționează în neconcordanță cu valorile europene prin slăbirea legitimității unor instituții și principii democratice precum independența justiției, libertatea presei și persecutarea organizațiilor societății civile. În Ungaria, ca parte din planul “Stop Soros”, Viktor Orban dorește suprataxarea ONG-urilor care obțin finanțare externă și care ajută refugiații, după ce anul trecut parlamentul adoptase o lege prin care ONG-urile care primesc finanțări mai mari de 24.000 de euro erau obligate să se înregistreze ca organizații finanțate din străinătate, scopul real fiind depistarea și expunerea organizațiilor finanțate de George Soros. Libertatea de exprimare și dreptul de a investiga cazuri de corupție au fost îngrădite și în alte state membre ale UE prin omorârea unor jurnaliști în Slovacia și Malta.  

Pentru a realiza o politică de consolidare a valorilor fundamentale UE, așa cum menționa Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în discursul său despre starea Uniunii, aceasta trebuie să prevadă și un sprijin financiar pentru actorii implicați în acest proces. Un nou instrument financiar care să susțină bugetul organizațiilor societății civile care promovează valorile europene în statele membre UE ar fi un semn clar de determinare a Uniunii și de asumare a politicilor sale. Ar ajuta la eficientizarea muncii de teren de combatere a mișcărilor anti-democratice și ar fi complementar mecanismului statului de drept prevăzut în Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene.

Valoarea adăugată a instrumentului

UE oferă finanțare directă, prin Instrumentul European pentru Democrație și Drepturile Omului (IEDDO), tuturor organizațiilor societății civile care promovează și implementează valorile europene în țări în curs de dezvoltare, dar nu există instrumente de o asemenea anvergură pentru ONG-urile care promovează valorile europene pe teritoriul Uniunii. Principala problemă a organizațiilor societății civile din statele UE este lipsa fondurilor atât naționale cât și europene, acestea funcționând fie din fonduri externe UE (precum EEA/Norway Grants) și asociații filantropice, creând deseori controverse cu privire la intențiile finanțatorilor. Poate părea natural faptul că IVE nu a fost considerat necesar până acum în statele membre, deoarece s-a presupus că valorile fundamentale UE sunt înrădăcinate în statele care doresc să devină membre ale Uniunii. Realitatea este însă alta, iar IVE se realizează la presiunea constantă a societății civile, la care se adaugă și inițiativa Parlamentului European de a monitoriza democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în statele membre.

Fondurile pentru organizațiile societății civile care promovează valorile europene în interiorul UE, adică în statele membre sunt momentan alocate prin programe precum Europa pentru Cetățeni sau Programul pentru Drepturi, Egalitate și Civism, însă acestea tratează doar activități pe teme limitate și prioritizează proiecte transnaționale, realizate prin cooperarea ONG-urilor din mai multe țări. Programele deja existente funcționează pe principiile de co-finanțare și pre-finanțare, fapt ce vine în detrimentul organizațiilor mici cu fonduri anuale limitate, iar lipsa fondurilor naționale atrage automat incapacitatea acestor organizații de a propune proiecte spre finanțare europeană. Însă principalul “defect” al programelor actuale este bugetul foarte limitat. Explicația pentru fondurile europene limitate ale acestor programe vine tocmai din ideea că statele membre nu au considerat prioritare până acum promovarea valorilor europene și în general tot statele din vest sunt principalele contribuitoare la aceste programe.

De exemplu, Programul “Europa pentru cetățeni” care susține organizații ale societății civile și autorități locale și încurajează angajamentul civic și participarea democratică, dispune de un buget de 185 milioane euro alocat în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020. O creștere a bugetului pentru CFM post-2020 este prevazută la 500 milioane euro, conform unui raport al Parlamentului European. Programul pentru Drepturi, Egalitate și Civism a avut alocat 439 milioane de euro pe aceeași perioada financiară. Comparativ, un Fond al Cetățenilor Activi finanțat exclusiv de trei state care nu fac parte din UE – Islanda, Liechtenstein și Norvegia – are un buget de 2.8 miliarde de euro pe perioada 2014-2021.

IVE se dorește a fi complementar instrumentelor europene și naționale existente prin care se promovează și protejează valorile UE în statele membre, va fi finanțat prin viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, iar bugetul ar trebui să se ridice la nivelul minim alocat promovării valorilor europene în țările în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă o sumă de 2 miliarde euro pentru cei 7 ani bugetați pentru cele 27 de state membre după 2020. Bugetul principal ar trebui acordat în mod prioritar proiectelor implementate de ONG-uri în statul membru din care provin. Proiectele și inițiativele transnaționale vor juca un rol subsidiar, întrucât emfaza ar trebui să fie capacitatea ONG-urilor de a implica publicul local în exercițiul democrației participative.

IVE se va concentra pe arii tematice în concordanță cu articolul 2 al Tratatului de la Lisabona și articolul 11 al aceluiași tratat, cu Carta drepturilor fundamentale UE și cu prioritățile Granturilor norvegiene – Fondul Cetățenilor Activi. Concret, va susține ONG-uri care promovează:

  • Statul de drept și democrația, împreună cu transparența, buna guvernare și participarea civică;
  • Drepturile omului și tratament egal indiferent de rasă, naționalitate, origini etnice, religioase, sex sau orientare sexuală;
  • Luptă împotriva dezinformării, acces la informație credibilă și combaterea manipulărilor mediatice.

IVE va viza în principal proiecte și inițiative de promovare a valorilor europene la nivel local și național, de exemplu: proiecte de implicare civică, activități de lobby, cercetare și informare pe politici publice, ridicarea nivelului de cunoaștere, educație civică, monitorizare și supraveghere a activității decidenților politici, jurnalism independent și de investigație, mobilizare civică în online și offline, promovarea dialogului dincolo de diviziuni teritoriale, combaterea extremismului și a discursului discriminator și de instigare la ură.

Concluzii

Susținerea statului de drept, a democrației și a drepturilor omului sunt esența proiectului european. Singurul mod prin care UE poate să își implementeze cu succes politicile este acela prin care valorile europene prevăzute în articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene sunt bine înrădăcinate în identitatea cetățenilor. Tendințele europene actuale din centrul și estul Europei arată necesitatea promovării unei politici a valorilor europene mai activă și îndrăzneață.  Organizațiile societății civile pro-europene sunt porta-vocile demnității umane, democrației, egalității, statului de drept, respectării drepturilor omului și a drepturilor și responsabilităților de cetățean european și facilitează informarea populației și oferirea unui cadru de dezbateri ca parte a unei democrații pluraliste.

Din aceste motive, Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, împreună cu alte 74 de organizații din peste 20 de state membre, a semnat și susținut o inițiativă de constituire a unui instrument financiar al UE care să sprijine organizațiile societății civile ce promovează valorile europene în statele membre UE. În urma consultării organizațiilor inițiatoare cu cabinetele Vice-Președintelui Frans Timmermans și al Comisarei Vera Jourova a fost redactat un concept concret al Instrumentului Valorilor Europene (IVE) ce conține prevederi legale și financiare ale modului de operare, volumului, proceduri, mecanism de alocare de fonduri, scop și priorități. Un grup de membri ai Parlamentului European ce fac parte din comisia de Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au redactat un raport pe IVE pe care l-au prezentat în plenul Parlamentului, acesta fiind adoptat sub formă de moțiune pentru rezoluție, rezoluția fiind votată în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

Scopul IVE este acela de a construi susținerea valorilor europene într-un context domestic. Instrumentul va investi în activitățile de promovare a valorilor europene de către ONG-urile tuturor statelor membre. Este imaginat ca o măsură de sus în jos ce oferă cetățenilor instrumentele necesare pentru a se implica în promovarea valorilor europene.  IVE va fi complementar celorlalte programe existente și va acoperi neajunsurile actuale ale acestora, precum bugetul mult prea scăzut, tematicile limitate, modul de finanțare și descurajarea participării organizațiilor mici și mijlocii din cauza criteriilor de cifră de afaceri și cerințelor de pre- sau co-finanțare. Pe lângă necesitatea creării acestui instrument, creșterea bugetului programelor existente este necesară pentru eficientizarea unei politici de consolidare a valorilor europene.



Continuând să navigați pe site, acceptați termenii și conditțiile.