Strategia UE privind drepturile copilului: Instrumentul UE pentru construirea societății erei digitale

Luna martie a anului 2021 a fost una extrem de efervescentă pentru drepturile copiilor în era digitală. La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului, care privește, printre altele, și drepturile copilului în sectorul digital (Strategia UE). Comitetul ONU pentru drepturile copiilor a adoptat Comentariului general nr. 25/2021 privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital, iar OECD a publicat un raport în care analizează cum a fost afectată educația la un an după declanșarea pandemiei.
În momentul în care aproape întreaga noastră existență a trecut în online, beneficiile cunoscute ale mediului virtual s-au amplificat și o avalanșă de noi oportunități s-a dezlănțuit. Prețul ascuns pe care omenirea trebuie să-l plătească pentru a-și completa existența cu tot ceea ce oferă sfera virtuala constă, în principal, în divulgarea cât mai multor date personale. Pentru ca experiența folosirii noilor tehnologii să producă maximum de beneficii, împărtășind cât mai puține date personale și reducând pe cât se poate riscurile specifice, sunt necesare măsuri de siguranță și garanții de confidențialitate adecvate.
Acest context atât de paradoxal, în care, pe de-o parte, criza sanitară a schimbat radical modul în care ne exercităm drepturile, atât ca adult, cât și ca copil, restrângând la minimum exprimarea fizică, dar accelerând puternic trecerea în mediul online, este astăzi în centrul atenției organizațiilor internaționale. Acestea urmăresc adoptarea unor instrumente juridice care să reglementeze mediul virtual și a unor politici publice care să includă diseminarea educației digitale.

Prezentul articol își propune să prezinte acțiunile descrise în Strategia UE, cu referire la zona virtuală, primele norme care iau în considerare drepturile copilului în mediul online și tendințele principale legate de abordarea drepturilor copilului în era digitală, agreate la nivel mondial.

1. Strategia UE privind drepturile copilului și acțiunile definite pentru sectorul digital și societatea informațională

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este protecția și promovarea drepturilor copilului. Acest scop permite asigurarea echității și egalității între copii și accelerarea tranziției verzi și digitale prin trasarea unoracțiuni-cheie pentru fiecare actor în parte.
Strategia UE are la bază Carta drepturilor fundamentale a UE; acțiunile definite de Strategia UE sunt orientate de Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (CDC) și se află în strânsă legătură cu standardele Consiliului Europei privind drepturile copilului, precum și cu Strategia sa privind drepturile copilului (2016-2021).
Pentru construirea societății viitorului, Strategia UE vizează șase domenii tematice, în care sunt abordate aspecte precum: violența domestică, procedurile de azil, învățământul la distanță, nevoile speciale, situația comunităților marginalizate, sănătatea, accesul la proceduri judiciare etc.
Adoptarea Strategiei UE a permis reunirea tuturor instrumentelor legislative, politice și de finanțare, care privesc drepturile copilului, într-un singur cadru. Comunicarea Comisiei vizează o abordare nouă, care să reflecte realitățile actuale și să plaseze copiii în centrul tuturor politicilor UE.

Obiectivul Strategiei UE constă în definirea liniilor directoare pentru construirea societății de mâine, într-o lume în continuă schimbare, abordarea provocărilor persistente și a celor emergente, luarea în considerare în mod serios a preocupărilor copiilor.
În vederea punerii în aplicare, monitorizării și evaluării Strategiei UE, dar și pentru consolidarea cooperării, până la sfârșitul anului 2021, UE va înființa Rețeaua UE pentru drepturile copiilor, care va fi alcătuită din reprezentanți naționali, organizații internaționale și neguvernamentale, copii etc.
Una dintre temele abordate de Strategia UE este legată de modul în care copiii își exercită drepturile recunoscute atunci când navighează online și ce măsuri trebuie adoptate pentru o cât mai bună protejare a lor. Comisia folosește acest cadru pentru a reafirma importanța numeroaselor oportunități pe care le oferă copiilor mediul digital și utilizarea noilor tehnologii, precum dezvoltarea jocului și a creativității, învățarea, culturalizarea, interacțiunea etc.
În egală măsură, UE atrage atenția asupra faptului că o prezență crescută în mediul online, are drept urmare implicită o expunere la conținuturi dăunătoare sau ilegale, abuzuri sexuale, manipulare, hărțuire online etc.
Alte aspecte identificate în Strategia UE ca necesitând o creștere a preocupării din partea autorităților, sunt următoarele:

sănătatea fizică și mentală a copiilor (ca urmare a faptului că aproape toate aspectele vieții s-au mutat în online odată cu apariția crizei sanitare, timpul petrecut în fața dispozitivelor conectate a crescut foarte mult, ceea ce atrage deficit de atenție, probleme cu vederea, pierderea condiției fizice etc.);
adâncirea inegalităților digitale ca urmare a lipsei de acces la internet și la dispozitive conectate;
utilizarea inteligenței artificiale (IA), care poate afecta viața privată, siguranța și securitatea;
protecția datelor personale și a vieții private.

Printre măsurile stabilite de Comisia Europeană pentru combaterea riscurilor care îi vizează pe copii în mediul online, Strategia UE le enumeră pe următoarele:

posibilitatea oferită companiilor din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) de a semnala în mod voluntar autorităților abuzurile sexuale asupra copiilor, în măsura în care aceste practici sunt legale;
prezentarea unei propuneri legislative menită să combată în mod eficace abuzurile sexuale online asupra copiilor;
propunerea Comisiei privind un cadru juridic orizontal pentru IA va identifica sistemele de IA a căror utilizare prezintă un grad ridicat de risc pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru drepturile copiilor ;
sprijinirea protecției datelor personale și a vieții private prin intermediul inițiativelor „Youth Pledge for a Better Internet” și „Youth Call for Action”;
continuarea oferirii sprijinului, prin intermediul programului digital, centrelor pentru un internet mai sigur și platformei „Un internet mai bun pentru copii”, în vederea sensibilizării cu privire la hărțuirea pe internet și a consolidării capacităților în acest domeniu, a recunoașterii știrilor false și a dezinformării, precum și a promovării unui comportament sănătos și responsabil în mediul online;
promovarea prevenirii hărțuirii pe internet prin intermediul viitoarei inițiative „Căi către succesul școlar”;
finanțarea de inițiative de sprijinire a dobândirii de competențe digitale de către toți copiii prin programul Erasmus+.

Acțiuni propuse la nivel UE

platforme UE de participare a copiilor;
folosirea unui limbaj adaptat copiilor;
desfășurarea de consultări specifice copiilor pentru inițiativele viitoare relevante;
accelerarea cooperării în unele domenii;
crearea unor grupuri de experți pentru crearea unor medii de învățare favorabile pentru grupurile cu risc ridicat de eșec școlar;
formarea unor specialiști;
inițiative legislative în domenii precum combaterea violenței împotriva copiilor și îmbunătățirea funcționării sistemelor de protecție a copilului, acces la instanță;
promovare, alocarea de fonduri și resurse;

Acțiuni propuse la nivelul statelor membre

furnizarea de resurse adecvate pentru noile mecanisme;
campanii de sensibilizare și activități de formare;
crearea unor rețele specializate;
dezvoltarea unor soluții alternative;
consolidarea cooperării transfrontaliere;

Acțiuni propuse companiilor TIC

asigurarea drepturilor copiilor, inclusiv respectarea vieții private, protecția datelor cu caracter personal și accesul la un conținut adecvat vârstei;
furnizarea unor instrumente adecvate care să permită controlul timpului petrecut în fața unui ecran;
combaterea conținutului dăunător și ilegal;

2. Primele instrumente juridice care iau în considerare drepturilor copilului în mediul digital

Prin Strategia UE este reafirmată nevoia elaborării unui cadru legal care să țină seama de drepturile copiilor și să fie constant actualizat, în funcție de evoluțiile tehnologice și de apariția noilor riscuri.
Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale a consolidat protecția copilului împotriva conținutului dăunător și inadecvat.
Propunerea Comisiei de Regulament privind serviciile digitale conține obligații pentru companiile TIC, precum adoptarea unor mecanisme de combatere a conținutului ilegal și de garantare a drepturilor utilizatorilor, fiind astfel vizați inclusiv copiii.
Codul de bune practici privind dezinformarea a fost asumat de platformele online și de comercianții din domeniul publicității. Principalele concluzii ale rapoartelor de autoevaluare realizate de platformele online arată o îmbunătățire a nivelului de transparență și a dialogului între industrie și autorități. Codul urmează să fie consolidat în curând, Comisia putând propune inclusiv măsuri cu caracter normativ.
Planul de acțiune pentru educație digitală 2021 – 2027 prezintă viziunea Comisiei pentru educație digitală calitativă și accesibilă, și adaptarea sistemelor de formare la era digitală.
Declarația privind participarea tinerilor la guvernanța utilizării IA, adoptată de Consiliului Europei, explorează problemele, provocările și rolurile pe care părțile interesate le pot juca pentru a asigura și a permite participarea tinerilor la procesele de guvernanță în materie de IA la toate nivelurile.
La nivel internațional, Comitetul ONU pentru drepturile copiilor a adoptat Comentariului general nr. 25 (2021), privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital. Acest act explică în detaliu maniera în care statele ar trebui să aplice CDC în mediul digital și furnizează îndrumare practică privind modul în care acestea ar trebui să legifereze pentru a asigura conformitatea deplină și eficiența convenției.

3. Tendințe la nivel UE și mondial

Tendințele care se identifică la nivel UE și global în ceea ce privește modul de reglementare a sectorului digital și a utilizării noilor tehnologii, presupun, în primul rând, implicarea copiilor în procesul decizional pentru a le da dreptul de a se exprima în legătură cu ceea ce experimentează în online, nevoile și preocupările lor, dar și pentru a culege date în scopul de a putea pune interesul copiilor în centrul tuturor politicilor publice. Organizațiile internaționale care se preocupă de bunăstarea tinerilor, îi consultă pe aceștia cu privire la dezvoltarea unui cadru normativ pentru mediul virtual în cadrul forumurilor și a unor programe create special în acest scop, în cooperare cu
administrațiile locale, pentru a asigura astfel incluziunea unui număr cât mai mare de participanți.
Elaborarea și implementarea unui set de principii pe care industria să le aplice, dezvoltarea unei conduite comerciale bazate pe etică, responsabilizarea companiilor TIC și implicarea lor în protejarea copiilor împotriva utilizării nerezonabile a produselor online, a conținutului dăunător și ilegal sunt unele dintre aspectele care fac obiectul discuțiilor dintre state, organizații internaționale și sectorul privat. Găsirea unui echilibru între interesele mediului de afaceri și protejarea intereselor de ordin general, este una dintre cele mai mari provocări ale acestui proces de reglementare.
Reducerea inegalităților de șanse este un alt subiect complex, care pune în discuție nevoile speciale ale copiilor cu handicap și ale celor din familii sărace și provenind din comunități marginalizate, vizează luarea unor măsuri pentru a reduce și preveni discriminarea din orice cauză, cu accent pus pe acțiunile specifice ce trebuie luate pentru a diminua decalajul de gen și astfel a le încuraja pe fete să urmeze studii în domeniul tehnologic.
Afirmarea unei puternice cooperări internaționale și regionale în sectorul digital și al societății informaționale este angajamentul pe care majoritatea statelor și organizațiilor internaționale și l-au luat cu fiecare ocazie, pentru a spori conștientizarea mizei care se află în joc când se discută despre drepturile copilului în era digitală și cu scopul de a-și uni forțele în fața sectorului comercial, atât de puternic.

4. Concluzie

Astăzi putem spune, în mod oficial, că viața noastră a căpătat o nouă dimensiune, respectiv cea digitală. Am fost constrânși să accelerăm îmbunătățirea abilităților tehnice necesare pentru a ne continua munca, educația, pentru a ne menține relațiile personale, a ne culturaliza, a face sport etc.

În acest context, pentru protejarea utilizatorilor, în special a celor mai vulnerabili (copii, persoane cu dizabilități), se impune crearea unui cadru juridic adecvat, care să ne asigure protecția datelor personale, siguranța și să ne doteze cu remediile necesare în caz de atingere adusă drepturilor noastre.
Câteva exemple de măsuri care ar putea să permită o navigare online mai sigură ar fi: obligarea companiilor TIC să furnizeze ghiduri de utilizare a platformelor practice și simplificate, creare unor setări care să permită controlul timpului petrecut online, verificarea vârstei și a consimțământului persoanei care accesează anumite site-uri / aplicații, conferirea deplină a dreptului la „uitare digitală”, interzicerea practicilor de tip „profiling”, reglementarea strictă a modului în care este utilizata IA etc.
În altă ordine de idei, ar trebui să devină o prioritate națională introducerea în programa școlară, încă din primii ani de școală, a unor ore de educație digitală, în care copiilor să le fie explicat, într-un mod ludic (înregistrări video, jocuri de roluri) și într-un limbaj specific vârstei lor, care sunt riscurile în mediul online și cum pot fi ele controlate, să li se inoculeze gândirea critică și să li se dezvolte capacitatea de autodeterminare. În egală măsură, implementarea unor programe pentru formarea adulților ar putea să îi echipeze pe părinți cu uneltele necesare pentru a îi ghida pe copiii lor în explorarea mediului online într-un mod cît mai sigur. De asemenea, în scopul diminuării timpului petrecut în fața ecranului, o soluție ar putea fi adoptarea unei legislații prin care să fie promovate la nivel național și local programe accesibile pentru facilitarea activităților sportive și adoptarea unei diete echilibrate.
Cu un secol în urmă, odată cu Revoluția Industrială, a fost necesară crearea unui cadru legal pentru protecția consumatorului, reglementarea concurenței și mai târziu, a domeniului publicitar și înființarea unor instituții care să supravegheze respectarea normelor, să garanteze drepturi egale și să asigure protecția părților vulnerabile. La fel, în prezent, la începutul unei noi ere, cea digitală, se impune stabilirea regulilor care să ne permită evitarea abuzurilor de orice fel și potențiala lor remediere.
Strategia UE pune copiii în centrul tuturor politicilor UE și afirmă necesitatea existenței unei reglementări indiferent de sector. Acest lucru marchează începutul unei noi etape pentru crearea unei societăți mai egale prin transferarea responsabilității de la individ, la state și la mediul de afaceri și trasarea unor linii clare de acțiune pentru a lupta împotriva riscurilor specifice societății informaționale.
Viitoarea eră digitală pe care ne-o dorim pentru copiii noștri trebuie să fie fondată pe respectarea drepturilor omului și să se realizeze sub egida statului de drept.

Photo credit: www.coe.int