Europuls – Center for European Expertise

17 ani de integrare europeană. Beneficiile Uniunii Europene pentru România

Anul 2007 este un an istoric cu o importanță semnificativă pentru România. România a făcut pasul cel mare de a fi parte din familia europeană alături de alte state. De la aderarea sa la Uniunea Europeană, țara noastră a trecut și încă trece prin transformări multe și semnificative la nivel social, economic, politic. Beneficiile aduse de Uniunea Europeană asupra României sunt multe și au un impact major asupra cetățenilor, cât și statului.
În acest articol ne propunem să evidențiem și să dezvoltăm beneficiile generale pe care Uniunea Europeană le-a adus României de la aderare și până prezent și care sunt perspectivele de viitor.
Dezvoltarea Economică a României în timpul aderării la Uniunea Europeană: Impactul Fondurilor Europene și Perspectivele de Viitor 
În Europa, debutul anilor '90 a fost marcat de schimbări remarcabile, inaugurând o perioadă ce avea să influențeze cursul istoriei. Extinderea către estul și centrul Europei a fost percepută ca o oportunitate pentru realizarea unei "Europe Integrată de la Atlantic la Urali", așa cum a exprimat-o cu mult timp în urmă președintele francez Charles de Gaulle. Deși extinderea era susținută în discursurile politice, pozițiile oficiale ale statelor membre variau considerabil, în special în ceea ce privește condițiile și momentul aderării. Totuși, exista un acord general că o extindere către est era fezabilă doar în viitor, după îndeplinirea unor criterii riguroase, stabilite abia în 1993, la Consiliul European de la Copenhaga. În deceniul care a urmat, s-a recunoscut necesitatea revizuirii continue a criteriilor de integrare, trecând de la o monitorizare cantitativă la o evaluare calitativă. În același timp, Uniunea Europeană însăși a suferit schimbări semnificative pe parcursul anilor '90.
 
La începutul deceniului, precauția și reticența membrilor UE în a accepta imediat România și alte țări din Europa de Est ca membre cu drepturi depline păreau justificate în contextul realităților economice. UE tocmai trecuse prin perioada de tranziție generată de extinderile spre Sud, cu Grecia (1981), Spania și Portugalia (1985-1986), procese costisitoare pentru integrarea unor state cu niveluri economice sub medie. De asemenea, reunificarea Germaniei la începutul anilor '90 a impus eforturi financiare atât din partea Germaniei, cât și din partea UE. Aceste experiențe au alimentat reticența față de acceptarea statelor est-europene cu economii în tranziție, precum România, având niveluri de dezvoltare chiar mai scăzute decât cele ale celor mai recente state membre.

Uniunea Europeană are mai multe obiective. În special, ea se străduiește să promoveze și să extindă cooperarea între membrii săi în diverse regiuni, inclusiv în probleme economice, sociale, legate de comerț, politici externe, securitate și chestiuni judiciare. Unul dintre obiectivele majore a fost implementarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), care a stabilit o singură monedă, euro, pentru statele membre. Cu toate acestea, progresul către aceste obiective este încet, iar capacitatea Uniunii Europene de a-și atinge obiectivele a fost limitată de neînțelegerile dintre statele membre, problemele economice și politice externe, precum și presiunea exercitată de noile democrații din Europa de Est pentru a deveni membri.
 
România a semnat acordul de asociere la UE în 1993 și a obținut statutul de stat asociat în 1995. Astfel, Uniunea Europeană, interesată la rândul său în extinderea procesului de integrare, sprijină România, o țară tânără democratică, prin asistență, consultanță și finanțare a proiectelor care să corespundă standardelor europene. Scopul vizat este ca toate zonele, inclusiv țara noastră, să aibă un nivel similar de dezvoltare, pentru a elimina dezechilibrele regionale și pentru a ridica nivelul de trai în țara noastră. De asemenea, România a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, țara a pășit într-o nouă etapă a dezvoltării sale economice și sociale. Acest moment istoric a deschis ușa către oportunități fără precedent și a pus bazele pentru o colaborare mai strânsă cu partenerii europeni, în centrul căreia s-au aflat fondurile europene, care au jucat un rol crucial în modelarea peisajului economic românesc și în stimularea creșterii durabile.
 
Una dintre cele mai palpabile consecințe ale aderării la UE a fost accesul la piața unică europeană, care a deschis noi orizonturi pentru economia României. Eliminarea barierelor comerciale și standardizarea normelor și reglementărilor au creat un mediu propice pentru creșterea comerțului și investițiilor, iar fondurile europene au fost un instrument esențial pentru sprijinirea întreprinderilor românești în adaptarea la cerințele pieței europene și în exploatarea oportunităților de export. În paralel, fondurile europene au avut un impact semnificativ și în modernizarea infrastructurii din România. 
De exemplu, investițiile în proiecte de transport, energie, telecomunicații și tehnologie au îmbunătățit semnificativ condițiile de conectivitate și au crescut eficiența economică a țării. Aceste investiții au contribuit la reducerea decalajelor regionale și la crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea economică în toate regiunile țării. De când România a aderat la UE am contribuit la bugetul UE cu aproximativ 30 de miliarde de euro și am primit înapoi peste 90 de miliarde de euro. Adică am primit cu peste 60 de miliarde euro mai mult decât am plătit. Deci pentru fiecare euro cu care am contribuit, am primit înapoi 3 euro.

Un alt domeniu important al beneficiilor aduse de fondurile europene a fost dezvoltarea zonelor rurale. Prin programele de dezvoltare rurală, România a reușit să capitalizeze potențialul său agricol și turistic, promovând în același timp principii de dezvoltare durabilă și echilibrată între mediul urban și rural. Rezultatele pentru investițiile în infrastructură, educație, sănătate și protecția mediului au avut un impact pozitiv asupra calității vieții în zonele rurale și au contribuit la reducerea sărăciei și a inegalităților sociale.

Politica Agricolă Comună (PAC) variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv de dimensiunea sectorului agricol al țării respective și de nivelul de dezvoltare economică. România a primit:
  • Plăți Directe (Pilonul I): aproximativ 16 miliarde de euro. Aceste plăți sunt destinate în principal sprijinirii veniturilor fermierilor și menținerii activităților agricole în zonele rurale. Dezvoltare Rurală
  • (Pilonul II): aproximativ 7 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt utilizate pentru investiții în infrastructură rurală, dezvoltarea afacerilor agricole mici și mijlocii, conservarea mediului și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale.

Cu toate acestea, este important de subliniat că succesul utilizării fondurilor europene depinde în mare măsură de capacitatea de gestionare eficientă și transparentă a acestora. Bineînțeles că rămâne esențial ca autoritățile române să implementeze proiecte și programe în conformitate cu principiile de buna guvernanță și să asigure o monitorizare și evaluare riguroase a rezultatelor obținute.
 
În concluzie, România trebuie să continue să valorifice potențialul fondurilor europene pentru a stimula inovarea, educația și antreprenoriatul, transformând astfel economia țării într-o forță competitivă pe scena europeană și globală. Deci cu siguranță, aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat doar începutul unei călătorii către un viitor mai prosper și mai incluziv pentru toți cetățenii României.
Libera circulație, piața unică și spațiul Schengen
Uniunea Europeană de care ne bucurăm în ziua de astăzi și a cărei simplă existență găzduiește nenumărate mecanisme ce contribuie la facilitarea vieților mondene ale cetățenilor și-a avut începuturile în nevoia de pace și ideea creării unei comunități economice. Supusă multor modificări legislative și unor multiple valuri de integrarea a statelor membre pe care le cunoaștem astăzi, Uniunea Europeană își continuă activitatea nestingherită promovând democrația, litera legii, dezvoltarea și inovarea. Unul dintre pilonii activității Uniunii Europene este piața unică, considerată una dintre cele mai importante realizării ale UE. Piața unică a fost creată tocmai pentru a permite cele patru libertăți de circulație anume a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. 

Piața unică deschide uși spre oportunități pentru afaceri și profesioniști, în același timp oferind beneficii și consumatorilor. Prin intermediul ei, cetățenii europeni pot beneficia de diverse drepturi, precum libertatea de a se stabili, de a studia, de a munci sau de a-și primi pensia în alte țări din UE. În același timp, piața unică oferă consumatorilor acces la o varietate mai bogată de produse la prețuri competitive, asigurându-le o mai mare siguranță în timpul achizițiilor, indiferent dacă acestea sunt cumpărate în țara de origine, în străinătate sau online. În plus, atât companiile mari, cât și cele mici, beneficiază de avantajele unei proceduri mai simple pentru tranzacții comerciale transfrontaliere, permițându-le să concureze eficient și transparent pe piața globală.

România se bucură de aceste beneficii din 2007, anul aderării acesteia la UE. Deși funcționarea pieței unice și toate mecanismele integrate care permit o desfășurare eficientă a activității acesteia rămân, într-o oarecare măsură, vagi pentru cetățenii europeni și români, efectele benefice ale pieței unice au devenit parte integrată a vieții noastre. Fiecare dintre cele patru libertăți are o transpunere clară în viața mondenă a fiecărei persoane. Libertatea de mișcare a persoanelor permite ca cetățenii statelor membre să poată trăi, munci și studia oriunde în UE, fără a avea nevoie de viză sau permis de muncă. În cazul României, acest lucru a dus la o creștere semnificativă a mobilității forței de muncă din România, cu numeroase persoane care au găsit oportunități mai bune de muncă și educație în alte state membre.
În consecință, această libertate a persoanelor contribuie constant la educația formală și non-formală a tineretului român în timp ce facilitează creșterea puterii de cumpărarea a românilor. 

De asemenea, cadrul legislativ al UE a fost conceput tocmai pentru a facilita această liberă circulație. Regulamentul 2016/589/UE referitor la Rețeaua europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES) este cel mai bun exemplu în acest sens. Rețeaua EURES este dotată cu un portal specializat folosit pentru publicarea locurilor de muncă vacante și a cererilor de angajare prin intermediul serviciilor publice de ocupare din toate statele membre ale UE. Prin intermediul acestui portal, se facilitează schimbul de informații între angajatori și solicitanți de locuri de muncă din întreaga Europă, contribuind astfel la mobilitatea și integrarea profesională a lucrătorilor în piața unică europeană. În 2019, Eurostat a raportat că cetățenii români în vârstă de lucru (20-64 de ani) care locuiesc în străinătate în UE au reprezentat aproximativ o cincime (19,7%) din populația care locuiește în România, făcându-i de departe cel mai mare grup național printre cetățenii mobili ai UE.

Pentru statele UE, spațiul Schengen reprezintă transpunerea acestei libertăți într-un regulament concret care elimină controalele la frontierele interne dintre statele membre, instituie aceeași politică a vizelor (astfel o viză eliberată de un stat membru al spațiului Schengen este valabilă pentru călătoria în oricare dintre țările membre) și cooperează în domeniul securității prin armonizarea modalităților de control la granițele externe. Bulgaria și România au aderat oficial la spațiul Schengen pe 31 martie 2024. Acestea au adoptat normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate. În cursul anului 2024 va fi luată o decizie cu privire la următoarele demersuri ce trebuie luate și pentru a elimina și controalele la granițele terestre. Aderarea la spațiul Schengen consolidează integrarea europeană a României, în timp ce stimulează comerțul și turismul în statele membre prin simplificarea circulației bunurilor și persoanelor.

Conexă este și libertatea de circulație a serviciilor care privește în principal mobilitatea întreprinderilor și a forței de muncă profesionale în cadrul UE. România beneficiază de facilitarea procesului de angajare în alte state UE, având aproape 6 milioane de români care au domiciliul în afara țării în 2023, conform datelor publicate de Europa Liberă. Această creștere constantă a numărului de români plecați în străinătate a luat avânt în 2001, odată cu eliminarea vizelor de călătorie pentru România și, mai apoi, în 2007, când România a devenit oficial stat membru UE. Țările în care locuiesc cei mai mulți români conform datelor oferite de autoritățile statelor de reședință responsabile de evidența străinilor, misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, la sfârșitul anului 2021, sunt Italia (1,137,728 de români stabiliți), Spania (1,087,923), Marea Britanie (949,810) și Germania (826,154).
 
Libera circulație a capitalului în cadrul Uniunii Europene nu este doar una dintre cele mai recente libertăți consacrate în tratat, ci și una dintre cele mai extinse. Cu toate acestea, procesul de liberalizare a fluxurilor de capital a avansat treptat. Odată cu Tratatul de la Maastricht, toate restricțiile privind plățile și circulația capitalurilor au fost eliminate, atât între statele membre, cât și între acestea și țările terțe. România beneficiază de un acces mult mai facil în ceea ce privește atragerea finanțărilor. Firmele românești pot beneficia mult mai ușor de surse de finanțare din alte state membre ale UE sub forma Investițiilor Străine Directe (ISD), ale împrumuturilor transfrontaliere și accesul la piața de capital.

Conform Băncii Naționale a României, România a beneficiat de un flux net de ISD de 10.039 milioane euro în 2022, continuând creșterea din anii precedenți cu 12.3%. Primele trei țări investitoare finale au fost Germania, Austria și Franța. Astfel, libera circulație a capitalului contribuie la stimularea creșterii economice a României și la reducerea discrepanțelor economice între România și alte state membre UE. DeutscheWelle a numit România ca fiind o țară din ce în ce mai atractivă pentru investitori în 2023, devenind chiar a doua economie naţională din Europa de Est, după Polonia.
 
Libera circulație a bunurilor presupune eliminarea taxelor vamale și a oricăror alte limite netarifare. România beneficiază de pe urma eliminării barierelor tarifare prin accesul la piețe comerciale mai mari al întreprinderilor românești și posibilitatea acestora de a-și extinde afacerile și de a-și crește veniturile. În 2023, România a înregistrat un total al exporturilor de 93.03 miliarde euro, 72.6% fiind exporturi în cadrul UE. În ceea ce privește importurile, România a adus bunuri în valoare de 122.04 miliarde de euro. Și în acest caz, România a importat în procent de 73.3% (89,500 miliarde de euro) din spațiul comunitar european.
 
De asemenea, România beneficiază și de pe urma creșterii competiției și inovației. Contactul pe care întreprinderile românești îl au cu firmele europene determină un spirit competitiv care inspiră dezvoltarea și îmbunătățirea constantă a produselor, dar și a metodelor de producție folosite. Deschiderea României ca urmare a aderării acesteia la Uniunea Europeană a rezultat într-o creștere și dezvoltare economică continuă, menită să micșoreze cât mai mult clivajul între estul și vestul european. Potrivit statisticilor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), PIB-ul României a atins un nivel record de 1.600 miliarde de lei în 2023. Aceasta reprezintă cea mai mare valoare din istoria țării. Într-un interval de doar 10 ani, PIB-ul a înregistrat o creștere semnificativă, crescând de la 640 miliarde de lei în 2013 la peste 1.600 miliarde de lei în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 2,5 ori.
Protecția drepturilor și valorilor cetățenilor 
Dezvoltarea Uniunii Europene de-a lungul timpului a inclus dezvoltarea unei comunități de natură economică într-o uniune politică, economică și socială cu legislație coerentă și complexă în ceea ce privește protecția drepturilor umane și valorile europene. În acest sens, drepturile cetățenilor sunt asigurate prin Tratatul privind Uniunea Europeană, cel ce reunește o mare parte din drepturile cetățenilor și rezidenților UE, și prin Carta drepturilor fundamentale, legislația care reglementează toate drepturile economice, politice și sociale ale cetățenilor statelor UE. Parte din acquis communitar al UE, însușirea acestor standarde și legi este obligatorie pentru orice stat care parcurge procesul de aderare. România, prin aderarea la UE, a adoptat și continuă să respecte legislația UE în ceea ce privește drepturile omului, drepturile fundamentale și statul de drept. Astfel, UE a adus o îmbunătățire a legislației naționale și consolidarea sistemului juridic al țării pentru a proteja mai bine drepturile și libertățile individuale.

Intrarea României în UE presupune instituirea mai multor modalități de protecție a drepturilor omului, concretizat prin facilitarea accesului cetățenilor români la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Instanță internațională independentă pentru protejarea drepturilor omului în Europa, CEDO poate fi sesizată și de cetățenii români în cazul încălcării drepturilor lor și epuizării tuturor căilor naționale de soluționare a problemei. În 2024, România este a patra țară cu cel mai mare număr de plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin apartenența la UE, România onorează constant angajamentul față de protecția drepturilor omului, incluziunii sociale, egalității de gen și diversității culturale. Mai mult, folosind fonduri europene, organizațiile non-guvernamentale, instituțiile culturale și educaționale din România pot facilita proiecte sociale cu scopul de a promova respectarea acestor drepturi, de a stimula dialogului la nivelul societății civile și de a contribui la dezvoltarea abilităților academice, personale și profesionale ale cetățenilor dornici.

Uniunea Europeană este catalistul schimbării și inovației legislative din perspectiva drepturilor omului. Drepturile digitale sunt o categorie relativ nouă pentru care a fost adoptată legislație cu scopul de a îngrădi instanțele încălcării drepturilor cetățenilor europeni. România trebuie să adopte această legislație, deci este determinată să implementeze într-un mod rapid și eficient legislația în cel mai bun interes al cetățeanului. 
În ultimii ani, a fost adoptat pachetul de reforme care includ Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, al cărui scop este să instituie un mediu digital mai sigur și să garanteze protecția drepturilor fundamentale ale utilizatorilor, astfel promovând condiții de concurență transparentă pentru întreprinderi. De asemenea, la finalul lunii aprilie, Parlamentul European a adoptat primele norme privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice folosind ultima sesiunea plenară a acestui mandat legislativ pentru a iniția reforme importante în ceea ce privește protecția drepturilor omului, mai ales pentru România. Interzicerea mutilării genitale a femeilor, căsătoria forțată, divulgarea informațiilor private și exhibiționismul cibernetic (cunoscut și sub termenul cyber-flashing) sunt doar câteva noutăți legislative aduse de acest document.
 
Prin apartenența la UE, România este parte a mecanismelor de monitorizare și de raportare a eforturilor pentru protecția drepturilor omului. Aceste activități contribuie la identificarea timpurie a deficiențelor, promovarea evoluției deja realizate și contribuirea la un mediu local, național și internațional mai democratic și mai echitabil. Astfel, România se supune mai multor mecanisme de monitorizare printre care amintim rapoartele și recomandările periodice ale Comisiei Europene și opiniile Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA). Prin intermediul acestor mecanisme ale Uniunii Europene, dezvoltarea României în sensul respectării drepturilor omului devine mai facilă și mai realizabilă.
Uniunea Europeană: Motorul Oportunităților și Educației în România
Momentul aderării României la Uniunea Europeană a reprezentat mai mult decât un act politic și istoric. România a pășit cu încredere și determinare în această călătorie europeană către un viitor mai prosper și mai luminos. Într-o lume tot mai interconectată și competitivă, educația și oportunitățile sunt fundamentale pentru progresul unei societăți, mai ales pentru România. Fără educație nu putem să ne dezvoltăm nici pe noi ca indivizi, dar nici să ne ajutăm țara să se dezvolte. Mai mult decât atât, tinerii reprezintă principala sursă de ajutor de dezvoltare a societății în care trăim. Ei nu reprezintă doar viitorul; tinerii reprezintă și vocea prezentului. Tocmai de aceea unde există educație, există și progres.

Uniunea Europeană a devenit un actor principal în promovarea și facilitarea accesului la educație de calitate și la oportunități diverse pentru statele membre, inclusiv pentru România. De-a lungul anilor, România a traversat o perioadă de transformare în care beneficiat în mod semnificativ de programe și politici ale Uniunii Europene care au contribuit la îmbunătățirea sistemului său educațional și la crearea unui mediu propice dezvoltării personale și profesionale a cetățenilor.

Ce beneficii a adus Uniunea Europeană pentru tinerii români? Pot să călătorească oriunde în UE, pot să studieze oriunde în UE, pot să beneficieze de o bursă Erasmus+ și astfel să experimenteze în mod gratuit de un schimb de experiență într-o universitate din blocul comunitar european. Pentru tinerii de 18 ani, UE le oferă un bilet de tren gratuit cu care pot să călătorească peste tot în UE. Tinerii din UE pot să facă voluntariat oriunde în UE, pot să beneficieze de un internship sau de un loc de muncă stabil oriunde în UE. O diplomă sau o calificare obținută în România este recunoscută la nivelul UE ceea ce facilitează mobilitatea studenților sau absolvenților români pe piața europeană a muncii. Tot în categoria de oportunități pentru tineri sunt incluse programele de traineeship desfășurate în instituțiile UE, stagii în cadrul grupurilor politice din Parlamentul European, participarea în cadrul unor sesiuni de formare în sfera UE, programul European Youth Event, programul Dialog cu tinerii (EU Youth Dialogue) și multe altele.

Cifrele arată cu certitudine beneficiile UE aduse României pe plan educațional. De exemplu, potrivit datelor furnizate de Comisiei Europene, bugetul Programului Erasmus+ pentru perioada 2021 – 2027 este estimat la 26,2 miliarde EUR. Această sumă reprezintă aproape dublul finanțării de care a beneficiat programul anterior (2014-2020). Numai în anul 2022, peste 44.000 de tineri români au beneficiat de o bursă Erasmus+. Europarlamentarul Siegfried Mureșan mărturisește faptul că de-a lungul anilor aproximativ 11.550 de tineri din România au beneficiat deja de călătorii și experiențe prin „DiscoverEU”.

Una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene este solidaritatea. Corpul European de Solidaritate a fost creat pe acest fond al solidarității, al legăturii strânse dintre oameni ce luptă pentru înlăturarea provocărilor, problemelor societății precum incluziune socială, crearea de oportunități, tranzițiile ecologice și digitale, democrația directă. Voluntarii joacă un rol important în promovarea solidarității și îmbunătățirea comunităților. Pentru perioada 2021-2027, la nivelul UE sunt alocate 1 miliard de euro pentru implementarea programului. Potrivit unui comunicat de presă, bugetul total al României pentru anul 2021 a fost de 4.7 milioane de Euro, din care 3.7 milioane de Euro pentru proiecte.

Uniunea Europeană a oferit de-a lungul timpului tinerilor șansa de a vedea cum este să lucrezi în cadrul unei instituții europene, cum este să iei contact cu lumea internațională prin lansarea unor stagii de lucru numite traineeship la instituțiile UE. Printre cele mai cunoscute stagii sunt cele la Parlamentul European (Schuman Traineeship) și la Comisia Europeană (Blue Book Traineeship). Pentru ambele tipuri de stagii există 2 sesiuni de înscriere și desfășurare a stagiului pe an. Aproximativ 2000 de tineri europeni/an se înscriu la aceste stagii unde au șansa de a învăța cum funcționează UE și de își dezvolta o cariera în domeniul relațiilor internaționale, comunicare sau alte domenii conexe. Tinerii români care se înscriu la aceste stagii se pot înscrie pentru a desfășura activitatea în Bruxelles, Strasbourg, Luxembourg sau oricare alt birou de legătură din alte stat membru UE, chiar și la biroul de legătură din România. Alte tipuri de stagii sau oportunități de carieră la care tinerii români au șansa să participe: Stagii la cabinetele deputaților în Parlamentul European, stagii în grupurile politice din Parlamentul European, stagii la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, stagii la Centrul Comun de Cercetare (JRC), stagii la Consiliul UE, Curtea de Conturi, Banca Europeană de Investiții și multe alte agenții.

Din ce în ce mai mulți tineri sunt tot mai interesați de antreprenoriat pentru că le oferă libertate creativă, flexibilitate, oportunități de câștig financiar, cât și oportunități de extindere a afacerii. Aceștia au oportunitatea de a accesa fonduri europene nerambursabile pentru a porni pe drumul antreprenoriatului. Comisia Europeană a lansat în anul 2009 un program de susținere al tinerilor antreprenori, de colaborare internațională și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale - Erasmus for Young Entrepreneurs. Până în prezent, programul a realizat aproximativ 12 mii de schimburi antreprenoriale la care au fost implicate 45 de țări. Programul are drept public țintă micii antreprenori ce au intenția de își crea propria afacere pentru a învăța cât mai multe lucruri despre mediul antreprenorial de la antreprenorii experimentați, dar și antreprenorii experimentați ce sunt proprietarii unor întreprinderi mici și mijlocii care au șansa de a explora noi perspective de a o conduce o companie. Bugetul propus pentru apelul din 2024 este de 5 milioane de euro. Potrivit statisticilor programului Erasmus for Young Entrepreneurs din 2017, aproximativ 456 de tineri antreprenori români au plecat în programul acesta.

Un alt program ce vine în sprijinul tinerilor antreprenori este programul NEET - Not in employment, education and training finanțat prin programul Programul Operațional Capital Uman (POCU). După cum îi spune și numele, sunt sprijiniți tinerii șomeri cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani ce pot primi o finanțare de până la 25.000 euro pentru a fi integrați pe piața muncii creându-și propria afacere. Programul Innotech Student constă în sprijinirea studenților, masteranzilor și doctoranzilor în înființarea unei afaceri. Potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (2021), în anul 2020 au fost depuse 351 de proiecte de finanțare cu o valoare de 680 milioane euro. Au fost finanțate în final 66 de proiecte fiind sprijiniți peste 22.000 studenți, doctoranzi și cursanți înmatriculați în instituțiile de învățământ superior.

Accesarea fondurilor europene de către România în domeniul educației sunt foarte importante în condițiile în care de exemplu infrastructura școlară din zonele rurale din România este la cote joase. Tinerii din zonele rurale slab dezvoltate nu au acces la multe resurse educaționale incluzând aici chiar și tehnologia. Dacă nu au acces la tehnologie, nu au parte de o informare corectă. Dacă nu au parte de un spațiu primitor în care să poată să își desfășoare activitățile educaționale, nu vor fi atrași să învețe. 
Multe școli din România se confruntă cu probleme legate de infrastructură învechită, lipsa dotărilor moderne și insuficiența resurselor necesare pentru a oferi un mediu de învățare adecvat. Fondurile europene pot fi utilizate pentru construirea și renovarea școlilor, dotarea lor cu echipamente tehnologice și facilități moderne, precum și pentru asigurarea unor condiții sigure și sănătoase pentru elevi și profesori. Prima școală inteligentă din mediul rural din România este la Ciugud, un sat mic din județul Alba care s-a dezvoltat foarte bine pe parcursul anilor ce a primit și numele de ‘Ciugud Smart Village’. Tot despre accesarea fondurilor europene de către România în sfera oportunităților pentru tineri, vorbim despre crearea sau extinderea acestor oportunități care să ajute la formarea personală și profesională a tinerilor români. Multe dintre ONG-urile orientate spre dezvoltarea tinerilor apelează la fondurile europene unde își doresc să vadă o schimbare în propria țară, în lume.

Prin urmare, apartenența României la UE aduce numeroase beneficii pentru prezentul și viitorul tinerilor români. Investiția în educația și dezvoltarea personală și profesională a tinerilor reprezintă cel mai important aspect al proiectului european pentru că aduce un impact pozitiv asupra României și asupra Uniunii Europene.
Perspectivele de viitor ale României în calitate de stat membru UE 
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este implicată în dezbateri și procese referitoare la integrarea în zona euro și în Spațiul Schengen. Ambele perspective au implicații semnificative pentru economia, securitatea și mobilitatea cetățenilor români, precum și pentru poziționarea țării în cadrul UE.
Aderarea la zona euro
Cele mai recente analize arată că România ar putea intra în zona euro abia în anul 2029, deși aderarea la moneda unică europeană a fost un obiectiv major după integrarea țării în Uniunea Europeană. Guvernul României și-a propus ca statul să intre în zona euro până în 2026, mai devreme decât termenul anunțat, termen limită considerat totuși nerealist de șeful statului. Aderarea la moneda euro a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor. Inițial, țara noastră și-a propus să adopte euro în 2014, apoi în 2019 și în 2024. Aderarea la zona euro ar avea mai multe efecte asupra României, care ar afecta diverse aspecte ale economiei, societății și politicii:
1. Stabilitate economică:
Adoptarea euro ar elimina riscul de fluctuații valutare și ar consolida stabilitatea economică a țării. România ar beneficia de mai multă predictibilitate în relațiile comerciale și investiționale cu alte state membre ale zonei euro.

2. Influența politicii monetare:
După aderarea la zona euro, România ar renunța la propriul său instrument de politică monetară, deoarece politica monetară este stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE). Astfel, România ar trebui să-și ajusteze politicile fiscale și economice pentru a se conforma politicilor monetare stabilite la nivelul zonei euro.

3. Impact asupra prețurilor și nivelului de trai:
Aderarea la zona euro ar putea avea un impact asupra prețurilor și nivelului de trai în România. Deși prețurile pot fi stabilizate și poate fi redus riscul inflației, există riscul ca unele prețuri să crească în perioada de tranziție către euro. Este important ca guvernul să ia măsuri pentru a proteja consumatorii și pentru a minimiza efectele negative asupra celor cu venituri reduse.

4. Competitivitatea economică:
Integrarea în zona euro ar putea afecta competitivitatea economică a României. Deși moneda unică poate facilita comerțul cu alte state membre ale zonei euro, există riscul ca România să-și piardă flexibilitatea în ajustarea cursului de schimb pentru a-și menține competitivitatea în exporturi.

5. Convergența economică:
Aderarea la zona euro poate accelera procesul de convergență economică a României cu celelalte state membre ale zonei euro. Aceasta ar putea atrage mai multe investiții străine directe și ar îmbunătăți perspectiva de creștere economică pe termen lung.

6. Coordonare fiscală și consolidare bugetară:
Integrarea în zona euro ar impune României să-și coordoneze politica fiscală cu celelalte state membre și să își respecte angajamentele privind disciplina bugetară. Aceasta ar putea necesita reforme fiscale și ajustări ale bugetului pentru a asigura respectarea criteriilor de convergență și pentru a evita sancțiunile.
În general, aderarea la zona euro ar reprezenta o etapă semnificativă în procesul de integrare europeană a României, cu beneficii potențiale pe termen lung, dar și cu provocări și ajustări pe termen scurt și mediu. Este important ca autoritățile române să gestioneze aceste tranziții cu precauție și să ia în considerare impactul asupra diferitelor sectoare ale economiei și asupra societății în ansamblu.

Criteriile de convergență de la Maastricht:
Aderarea la Zona Euro presupune îndeplinirea anumitor criterii de convergență, cunoscute și sub denumirea de criterii de la Maastricht. Aceste criterii au fost stabilite în 1991 prin Tratatul de la Maastricht, care servește drept fundament pentru Uniunea Economică și Monetară (UEM) a Uniunii Europene (UE). Criteriile de convergență urmăresc să asigure că țările care adoptă euro au economii stabile și îndeplinesc anumite standarde economice. Criteriile includ:
Stabilitatea Prețurilor: Aceasta se referă la menținerea unei rate a inflației reduse și stabile. Un stat membru trebuie să aibă o rată a inflației care să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre cu cea mai mică inflație.

Situația Finanțelor Publice: Deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, datoria guvernamentală totală nu trebuie să depășească 60% din PIB sau, dacă o depășește, aceasta trebuie să fie într-o continuă scădere și să se apropie la un ritm satisfăcător de valoarea de referință.
Stabilitatea Cursului de Schimb: Pentru a adera la zona euro, un stat membru trebuie să fi participat la Mecanismul Ratei de Schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, ceea ce înseamnă că rata de schimb a fost stabilă în limitele prescrise.
Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzilor pe termen lung într-un stat membru nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata celor trei state membre cu cea mai mică inflație.
Îndeplinirea acestor criterii de convergență demonstrează că o țară are o economie stabilă și este capabilă să adopte euro fără a provoca perturbări zonei euro. Odată îndeplinite aceste criterii, o țară poate aplica pentru aderare la zona euro, iar candidatura sa va fi evaluată de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană înainte de aprobare.

Criteriile de convergență în contextul României:
Concluzia Comisiei Europene este că România nu îndeplinește cerințele necesare pentru a adopta moneda euro. Această concluzie derivă dintr-o evaluare amplă care a analizat compatibilitatea juridică și îndeplinirea criteriilor de convergență, luând în considerare și alți factori relevanți. Rezoluțiile raportului de convergență din 2022 arată lipsa unei legislații compatibile cu intrarea în zona euro și neîndeplinirea niciuna dintre cele 4 criterii de convergență. 

România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile de aderare la zona euro. Constatările demonstrează că România se confruntă cu multiple obstacole în calea aderării la zona euro:
  • România nu respectă criteriul de convergență referitor la rata de schimb. Acest criteriu implică participarea la ERM II, Mecanismul European al Cursului de Schimb, prin care fiecare stat din afara zonei euro își definește un curs de schimb central față de euro și un interval standard de fluctuație. Participarea cu succes la ERM II timp de cel puțin doi ani este unul dintre cele patru criterii de convergență pentru a trece la euro. România nu participă la ERM II, deci nu poate îndeplini acest criteriu.
  • România nu îndeplinește criteriul de convergență privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, depășind valoarea de referință de 4,9%. Proiecțiile indică faptul că inflația va rămâne ridicată și în continuare.
  • România nu respectă criteriul de convergență privind finanțele publice solide. Țara se află sub procedură de deficit excesiv, iar proiecțiile indică o deteriorare a situației, cu un deficit public care ar putea depăși 50% din PIB în acest an.
  • România nu îndeplinește nici criteriul referitor la convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în România a depășit semnificativ valoarea de referință, situându-se la 6,6% în aprilie 2022, față de 2,6%, conform cerințelor.

În 2016, România a avut cele mai promițătoare perspective pentru a adopta moneda euro. În 2018, am reușit să îndeplinim unul dintre criterii, cel legat de finanțele publice, iar în 2016, am satisfăcut chiar trei criterii - stabilitatea prețurilor, finanțele publice solide și rata dobânzilor pe termen lung. În prezent, programul oficial de convergență al Guvernului României pentru perioada 2022-2025 afirmă că țara își menține angajamentul de a adera la Zona Euro.

Potrivit Sondajului Eurobarometru din 2021, 75% dintre români susțin adoptarea monedei euro, marcând o creștere semnificativă față de anul precedent, când procentul era de 63%. Sondajul a fost efectuat în șapte state membre: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Majoritatea covârșitoare a respondenților din UE (60%) cred că trecerea la euro a adus beneficii pentru țările care utilizează deja moneda unică. 

De asemenea, 52% dintre respondenți consideră că introducerea monedei euro ar aduce beneficii generale țării lor, iar 55% cred că ar avea beneficii și pentru ei înșiși. În total, 57% dintre participanții la sondaj sunt favorabili adoptării euro în țara lor.

Cele mai mari procente de susținere au fost înregistrate în România (75% în favoarea monedei euro) și Ungaria (69%). În toate statele membre participante la sondaj, cu excepția Cehiei, s-a observat o creștere a proporției de susținere pentru adoptarea monedei euro în comparație cu anul 2020. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în România (de la 63% la 75%) și Suedia (de la 35% la 43%).

Aderarea la spațiul Schengen
Pe 31 Martie 2024, România a devenit stat membru Schengen aerian și maritim, însemnând că au fost eliminate controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră) s-au eliminat, iar cetățenii se pot deplasa către sau dinspre alte State Membre UE/SEE/CH (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuse controalelor.
În prezent, România își negociază intrarea în spațiul Schengen terestru, care se preconizează că va avea loc până la sfârșitul anului curent. Odată ce România devine membru Schengen cu drepturi depline, eliminarea controalelor la frontierele terestre ar aduce mai multe schimbări și perspective pentru țară:

1. Facilitarea circulației:
Eliminarea controalelor la frontierele terestre ar facilita libera circulație a persoanelor între România și celelalte state membre Schengen. Aceasta ar îmbunătăți mobilitatea cetățenilor români și ar stimula turismul, comerțul și schimburile culturale.
2. Impact asupra economiei:
Reducerea birocrației și a timpului de așteptare la frontiere ar spori eficiența transportului de mărfuri și ar încuraja investițiile străine. De asemenea, ar stimula comerțul transfrontalier și ar crea noi oportunități pentru afaceri în regiunea de frontieră.

3. Consolidarea securității:
Deși unele preocupări legate de securitate ar putea fi ridicate odată cu eliminarea controalelor la frontiere, România ar trebui să-și întărească capacitatea de gestionare a securității la frontierele sale terestre, conform așteptărilor celorlalte state membre, cu precădere ale Austriei. Cooperarea cu celelalte state membre Schengen în domeniul securității și al gestionării migrației ar trebui să fie consolidată pentru a menține un nivel ridicat de securitate.

4. Dezvoltarea regională:
Integrarea în Schengen terestru ar putea avea un impact pozitiv asupra dezvoltării regionale în zonele de frontieră. Eliminarea controalelor la frontiere ar facilita schimburile transfrontaliere și ar crea oportunități de cooperare între regiuni din România și din celelalte state membre Schengen.

5. Perspectiva politică:
Aderarea la Schengen terestru ar consolida poziția României în cadrul Uniunii Europene și ar reflecta angajamentul său față de valorile europene și principiile liberei circulații. De asemenea, ar întări legăturile politice și diplomatice cu celelalte state membre Schengen.

Perspective viitoare:
În viitor, este de așteptat ca România să continue eforturile sale pentru a deveni membru Schengen terestru cât de curând. Progresele în consolidarea securității la frontierele terestre și în îndeplinirea cerințelor tehnice și administrative vor fi cruciale în acest sens. Odată cu intrarea în Schengen terestru, România va beneficia de toate avantajele liberei circulații în întreaga Uniune Europeană, consolidând astfel integrarea sa europeană și contribuind la consolidarea coeziunii și a solidarității în cadrul UE.
Cum influențează Uniunea Europeană standardele de calitate și siguranță în România: Alimente, Sănătate și Protecția Mediului 
Uniunea Europeană (UE) joacă un rol esențial în definirea și promovarea standardelor de calitate și siguranță în diverse domenii în România, printre care se numără alimentația, sănătatea și protecția mediului. Prin intermediul legislației și politicilor sale, UE nu doar impune cerințe stricte, ci și oferă sprijin și orientare pentru țările membre în adoptarea și implementarea acestor standarde. Iată cum influențează UE România și câteva exemple de modificări făcute de aceasta în conformitate cu standardele UE:
Alimentație și siguranța alimentară:
1. Reglementări europene în domeniul alimentației:
Uniunea Europeană impune o serie de reglementări și standarde privind siguranța și calitatea alimentelor pentru a asigura protecția consumatorilor și pentru a facilita comerțul internațional. Aceste reglementări acoperă aspecte precum igiena alimentară, etichetarea produselor, siguranța transgenicelor și controlul bolilor animalelor. Un exemplu important de reglementare europeană în domeniul alimentației este Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 privind principiile generale și cerințele legii alimentare, instituirea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și stabilirea procedurilor referitoare la siguranța alimentară. EFSA oferă orientări științifice și evaluări ale riscurilor pentru alimente și furaje, care sunt utilizate de statele membre pentru a dezvolta politici și reglementări naționale.
2. Exemple de modificări făcute de România în conformitate cu standardele UE:

a. Implementarea sistemului HACCP
: România a fost obligată să adopte sistemul HACCP (Analiza Riscurilor și Controlul Punctelor Critice) în industria alimentară conform standardelor europene. Acest sistem asigură identificarea și controlul riscurilor pentru siguranța alimentară pe întregul lanț de producție și distribuție.
b. Etichetarea clară și precisă a produselor alimentare: România a trebuit să se conformeze cerințelor UE privind etichetarea produselor alimentare, furnizând informații clare și precise privind ingredientele, data de expirare și originea produsului.
c. Siguranța transgenicelor: România a implementat reglementări UE privind autorizarea și etichetarea organismelor modificate genetic (OMG) în produsele alimentare pentru a asigura siguranța și transparența pentru consumatori.

3. Inițiative ale Uniunii Europene pentru statele membre:
a. Programul de Control al Alimentelor: UE desfășoară un program de control al alimentelor pentru a monitoriza și verifica conformitatea cu standardele de siguranță alimentară în statele membre. Acest program include inspecții periodice și analize de laborator pentru a asigura că alimentele comercializate sunt sigure pentru consumatori.
b. Programul de Promovare a Consumului de Fructe și Legume: UE desfășoară un program de promovare a consumului de fructe și legume pentru a încuraja o alimentație sănătoasă și echilibrată în rândul populației. Acest program include campanii de conștientizare și distribuția gratuită de fructe și legume în școli și grădinițe.

Sănătate publică:
1. Reglementări europene în domeniul sănătății publice:
Uniunea Europeană promovează programe și politici care vizează prevenirea bolilor, promovarea unui stil de viață sănătos și asigurarea accesului la servicii medicale de calitate. Aceste reglementări acoperă aspecte precum managementul bolilor cronice, prevenirea bolilor transmisibile și promovarea sănătății mintale. Un exemplu de reglementare europeană în domeniul sănătății publice este Directiva privind produsele din tutun (Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014). Această directivă are ca scop reglementarea producției, prezentării și vânzării produselor din tutun și a produselor conexe, în scopul protejării sănătății publice și a prevenirii efectelor negative asociate fumatului.

2. Exemple de modificări făcute de România în conformitate cu standardele UE:
a. Implementarea programelor de vaccinare conform recomandărilor UE: România a trebuit să adapteze programele sale naționale de vaccinare conform recomandărilor și standarelor UE pentru a asigura acoperirea vaccinală optimă și prevenirea răspândirii bolilor infecțioase. In conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, România a reușit să reducă răspândirea bolilor infecțioase și să protejeze sănătatea populației.
b. Îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor medicale: România a fost obligată să investească în infrastructura medicală și să îmbunătățească accesul la servicii medicale de calitate pentru a se conforma standardelor UE privind asistența medicală.

3. Inițiative ale Uniunii Europene pentru statele membre:
a. Programul de Sănătate pentru Toți: UE desfășoară un program de sănătate pentru toți pentru a sprijini statele membre în îmbunătățirea accesului la servicii medicale de calitate și promovarea unui stil de viață sănătos.
b. Campaniile de conștientizare și prevenire a bolilor: UE organizează campanii de conștientizare și prevenire a bolilor pentru a educa populația și a promova comportamente sănătoase în rândul cetățenilor săi.
c. Directiva europeană privind calitatea apei potabile stabilește standarde minime de calitate pentru apa potabilă, asigurând că aceasta este sigură pentru consumul uman: Implementarea acestei directive în România asigură accesul populației la apă potabilă de înaltă calitate.

Protecția mediului:
1. Reglementări europene în domeniul protecției mediului:
Uniunea Europeană promovează politici și directive care vizează reducerea poluării, conservarea biodiversității și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale. Aceste reglementări acoperă aspecte precum calitatea aerului, managementul deșeurilor, protecția zonelor naturale și combaterea schimbărilor climatice. Un exemplu de reglementare europeană în domeniul protecției mediului este Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000). Această directivă stabilește un cadru pentru protecția și gestionarea durabilă a resurselor de apă în întreaga Uniune Europeană.

2. Exemple de modificări făcute de România în conformitate cu standardele UE:
a. Implementarea politicii de gestionare a deșeurilor conform directivei UE:
România a fost obligată să adopte și să implementeze politici și programe de gestionare a deșeurilor conform directivei UE privind gestionarea deșeurilor, cu accent pe reducerea, reciclarea și valorificarea deșeurilor.
b. Protecția zonelor naturale și a habitatelor sălbatice: România a trebuit să adopte măsuri pentru protejarea și conservarea zonelor naturale și a habitatelor sălbatice în conformitate cu directivele UE privind conservarea biodiversității și a zonelor protejate.

3. Inițiative ale Uniunii Europene pentru statele membre:
a. Programul LIFE al UE:
UE desfășoară programul LIFE pentru a sprijini statele membre în implementarea proiectelor de conservare a mediului și promovarea unor practici sustenabile în domenii precum conservarea biodiversității, gestionarea deșeurilor și reducerea poluării.
b. Fondul de Coeziune al UE: UE oferă finanțare și asistență tehnică prin Fondul de Coeziune pentru statele membre pentru a sprijini proiecte și inițiative destinate îmbunătățirii calității mediului și protejării ecosistemelor.

În concluzie, colaborarea între România și Uniunea Europeană în ceea ce privește standardele de calitate și siguranță în alimentație, sănătate și protecția mediului reprezintă un exemplu de succes al integrării europene. Prin adoptarea și implementarea normelor UE, România își îmbunătățește calitatea vieții cetățenilor săi și contribuie la construirea unei societăți mai sigure, mai sănătoase și mai durabile.
Acest articol a fost redactat de Sonia Urserescu, Raluca Ilie, Andreea-Mirela Năvîrgeac, Adela-Alexandra Cosgarea.
Update cookies preferences