„Actor politic” sau simplu cetățean? Cazul lui Cristi Danileț și limitele libertății la liberă exprimare
Articol de Francesca Cristea și Alexandra Cîrjă
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a formulat o plângere la Biroul Electoral Central (BEC) prin care reclama faptul că materialele publicate pe Facebook de către Cristi Dănileț nu respectă legislația națională în domeniul electoral. BEC motivează aprobarea acestei contestații printr-o serie de articole legislative naționale sau europene, însă modul în care instituția le-a interpretat deschide discuția despre protejarea integrității campaniei electorale vs. respectarea dreptului la liberă exprimare.
Ce anume califică persoana vizată ca fiind un „actor politic”? Care sunt motivele pentru care persoane fizice, fără a fi membri de partid, fără a presta publicitate politică plătită sau fără a candida la alegeri, pot intra sub incidența acestor legi? Răspunsul acestor întrebări ne va spune dacă decizia BEC a fost justificată sau, dimpotrivă, reprezintă o interpretare excesiva a legislației în vigoare.
Decizie justificată sau abuz? Ce spune legislația națională și europeană
În motivarea deciziei sale, BEC a invocat Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA) mai mult pentru a încerca să justifice intervenția sa asupra conținutului pe platformă, nu pentru a distinge dacă persoana în cauză este un actor politic sau nu. Mai mult, Regulamentul DSA nu definește în conținutul său noțiunea de „actor politic”, iar persoanele fizice nu sunt vizate direct de acest regulament, el fiind destinat platformelor online.
Pe de altă parte, prin invocarea Regulamentului 2024/900, BEC susține faptul că persoana vizată este un actor politic deoarece a depășit sfera opiniilor personale prin activitatea sa pe social media.
„orice persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate la literele (a)-(f) și care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre aceste persoane sau organizații”. - (Art. 3, Regulamentul 2024/900)”
Mai departe, OUG 1/2025 Articolul 16 (alineatele 2 și 3) vizează materialul publicitar politic utilizat pentru promovare electorală și indicarea acestuia ca atare pe platforme. Articolul 5 însă menționează faptul că „este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.”
Dar cum definim termenul de „material pubilicitar politic”? Răspunsul vine clar și răspicat, chiar din OUG-ul menționat:
„În sensul prezentei ordonanțe de urgență, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.”
Pentru a-și motiva decizia BEC menționează faptul că „titularul contului a efectuat mai multe postări care promovează obiectivele politice ale unui candidat și care conțin un îndemn direct pentru alegători, în sensul de a-și exercita dreptul de vot în favoarea candidatului indicat.”
Concluzie
OUG nr. 1/2025, pe lângă faptul că integrează Regulamentul european 2024/900, notează că orice îndemn realizat în plină campanie electorală, chiar și dacă titularul contului nu a primit bani sau nu face parte din partid, este văzut ca material publicitar politic. Situația în cauză reprezintă un precedent periculos care poate limita libertatea de exprimare a persoanelor fizice și a liderilor de opinie. Altfel spus, ce putem spune și ce nu fără a fi considerat material publicitar politic?
Invocarea DSA este mai puțin convingătoare, întrucât acel regulament reglementează obligațiile platformelor online, nu comportamentul utilizatorilor individuali. Astfel, includerea sa în motivare poate servi doar ca fundal normativ general, nu ca temei aplicabil direct autorului postărilor.
Este important de menționat faptul că, potrivit referatului de aprobare al Regulamentului (UE) 2024/900, ce intră vigoare de la 10 octombrie 2025, articolele invocate de BEC sunt deja aplicabile. Asta înseamnă că orice material de publicitate politică trebuie indicat ca atare.
Ce anume califică persoana vizată ca fiind un „actor politic”? Care sunt motivele pentru care persoane fizice, fără a fi membri de partid, fără a presta publicitate politică plătită sau fără a candida la alegeri, pot intra sub incidența acestor legi? Răspunsul acestor întrebări ne va spune dacă decizia BEC a fost justificată sau, dimpotrivă, reprezintă o interpretare excesiva a legislației în vigoare.
Decizie justificată sau abuz? Ce spune legislația națională și europeană
În motivarea deciziei sale, BEC a invocat Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA) mai mult pentru a încerca să justifice intervenția sa asupra conținutului pe platformă, nu pentru a distinge dacă persoana în cauză este un actor politic sau nu. Mai mult, Regulamentul DSA nu definește în conținutul său noțiunea de „actor politic”, iar persoanele fizice nu sunt vizate direct de acest regulament, el fiind destinat platformelor online.
Pe de altă parte, prin invocarea Regulamentului 2024/900, BEC susține faptul că persoana vizată este un actor politic deoarece a depășit sfera opiniilor personale prin activitatea sa pe social media.
„orice persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate la literele (a)-(f) și care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre aceste persoane sau organizații”. - (Art. 3, Regulamentul 2024/900)”
Mai departe, OUG 1/2025 Articolul 16 (alineatele 2 și 3) vizează materialul publicitar politic utilizat pentru promovare electorală și indicarea acestuia ca atare pe platforme. Articolul 5 însă menționează faptul că „este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.”
Dar cum definim termenul de „material pubilicitar politic”? Răspunsul vine clar și răspicat, chiar din OUG-ul menționat:
„În sensul prezentei ordonanțe de urgență, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.”
Pentru a-și motiva decizia BEC menționează faptul că „titularul contului a efectuat mai multe postări care promovează obiectivele politice ale unui candidat și care conțin un îndemn direct pentru alegători, în sensul de a-și exercita dreptul de vot în favoarea candidatului indicat.”
Concluzie
OUG nr. 1/2025, pe lângă faptul că integrează Regulamentul european 2024/900, notează că orice îndemn realizat în plină campanie electorală, chiar și dacă titularul contului nu a primit bani sau nu face parte din partid, este văzut ca material publicitar politic. Situația în cauză reprezintă un precedent periculos care poate limita libertatea de exprimare a persoanelor fizice și a liderilor de opinie. Altfel spus, ce putem spune și ce nu fără a fi considerat material publicitar politic?
Invocarea DSA este mai puțin convingătoare, întrucât acel regulament reglementează obligațiile platformelor online, nu comportamentul utilizatorilor individuali. Astfel, includerea sa în motivare poate servi doar ca fundal normativ general, nu ca temei aplicabil direct autorului postărilor.
Este important de menționat faptul că, potrivit referatului de aprobare al Regulamentului (UE) 2024/900, ce intră vigoare de la 10 octombrie 2025, articolele invocate de BEC sunt deja aplicabile. Asta înseamnă că orice material de publicitate politică trebuie indicat ca atare.
