Alegerile prezidențiale din România din 2024 au devenit studiu de caz în discuția Parlamentului European despre modul în care UE își poate proteja alegerile și instituțiile în fața ingerințelor străine, manipulării online și atacurilor cibernetice.

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea plenară din perioada 14-17 septembrie, cu 420 voturi „pentru”, 220 voturi împotrivă și 26 de abțineri raportul Comisiei speciale pentru Scutul European pentru Democrație (EUDS), care formulează o serie de recomandări privind protejarea proceselor democratice la nivel european. România apare menționată în mai multe puncte ale textului, în legătură cu utilizarea conturilor false pe perioada alegerilor electorale și amplificarea algoritmică a conținutului, investigațiile privind TikTok și atacurile cibernetice asupra autorităților electorale.

Una dintre cele mai concrete solicitări referitoare la România este adresată Comisiei Europene: „invită Comisia [...] să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a Regulamentului privind serviciile digitale în legătură cu ingerințele străine în alegerile prezidențiale din România din 2024”.

Votul nu înseamnă adoptarea unei noi legi europene și nici nu stabilește cine este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat în România. Este, înainte de toate, încercarea Parlamentului European de a stabili ce ar trebui schimbat după mai multe episoade care au arătat cât de vulnerabile pot fi alegerile în fața manipulării online, atacurilor cibernetice și ingerințelor străine.

• Ce este Scutul European pentru Democrație?

Scutul European pentru Democrație este inițiativa prin care Comisia Europeană încearcă să lege într-un sistem comun mai multe instrumente deja existente pentru protejarea proceselor democratice. A fost prezentat în noiembrie 2025 și pornește de la o problemă simplă: Uniunea Europeană are deja reguli pentru platformele digitale, precum Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA), securitate cibernetică, publicitate politică, libertatea presei sau combaterea ingerințelor străine, dar ele sunt aplicate de instituții diferite și nu permit întotdeauna o reacție suficient de rapidă.

Scutul urmărește 3 direcții principale: protejarea spațiului informațional, consolidarea alegerilor și instituțiilor democratice și creșterea capacității societății de a rezista manipulării. Comisia specială dedicată Scutului a analizat aceste vulnerabilități și a venit cu propriile recomandări despre cum ar trebui să arate acest sistem european. Așa s-a conturat și textul ce a fost dezbătut și votat astăzi.

• Ce valoare juridică are acest document?

Parlamentul a votat un raport din proprie inițiativă, adică un instrument prin care își stabilește poziția politică și cere Comisiei Europene, statelor membre sau altor instituții să ia anumite măsuri. Astfel, nu are putere legislativă, iar măsurile propuse concret, precum crearea unei structuri europene permanente pentru reziliență democratică, introducerea unor noi mecanisme de finanțare sau modificarea regulilor privind infrastructura electorală trebuie adoptate separat.

• Cum apare România în raport?

Alegerile prezidențiale din 2024 sunt folosite ca unul dintre exemplele recente care au scos în evidență vulnerabilități ale mediului informațional și ale infrastructurii electorale.

Textul afirmă că scrutinul românesc „a scos la iveală vulnerabilități importante ale mediului informațional online” și menționează existența unor „relatări credibile” privind utilizarea pe scară largă a conturilor false, boților și conținutului amplificat algoritmic pentru promovarea anumitor discursuri politice și denaturarea competiției electorale. Problema descrisă nu se limitează, așadar, la existența unor informații false.

Rețele de conturi care distribuie și promovează coordonat același conținut pot crește artificial numărul de interacțiuni și pot influența sistemele de recomandare ale platformelor. Astfel, un mesaj poate ajunge la un număr mult mai mare de utilizatori și poate crea impresia unei popularități organice.

Un alt mecanism analizat este folosirea creatorilor de conținut, inclusiv a microinfluencerilor și nanoinfluencerilor. În astfel de situații, publicul poate vedea un mesaj politic fără să știe neapărat că promovarea lui face parte dintr-o campanie organizată sau finanțată.

Tocmai de aceea, Parlamentul cere reguli mai clare privind sponsorizările, remunerația și diferențierea dintre conținutul organic și cel promovat.

Raportul EUDS se bazează, printre altele, și pe analiza VIGINUM, serviciul francez pentru protecția împotriva ingerințelor digitale străine, care a analizat manipularea algoritmilor și folosirea influencerilor în cazul alegerilor din România.

România mai apare și într-un alt context: atacurile cibernetice care au vizat autoritățile electorale în toamna anului 2024. Este o vulnerabilitate diferită de manipularea alegătorilor pe rețelele sociale. Într-un caz este vizat spațiul informațional, iar în celălalt, infrastructura și instituțiile care organizează efectiv alegerile.

Parlamentul cere ca infrastructura electorală să beneficieze de o protecție mai puternică în legislația europeană privind infrastructura critică și securitatea cibernetică. Este propusă și o mai bună coordonare între autoritățile electorale, instituțiile de securitate cibernetică și structurile europene.

Textul nu susține, nici în acest caz, faptul că atacurile asupra autorităților române au modificat rezultatul scrutinului.

• Ce se cere în cazul TikTok?

Regulamentul privind Serviciile Digitale obligă platformele online foarte mari să identifice și să reducă riscurile sistemice generate de serviciile lor. Printre acestea se numără și riscurile pentru procesele electorale. În cazul TikTok, discuția nu se limitează, așadar, la întrebarea dacă anumite postări au fost sau nu eliminate. Sunt vizate și funcționarea sistemelor de recomandare, posibilitatea manipulării lor prin rețele de conturi și măsurile luate de companie pentru prevenirea unor astfel de operațiuni.

TikTok a susținut că a blocat crearea a peste 116.000 de conturi de spam și a eliminat 59.000 de conturi false în cadrul unei acțiuni desfășurate după alegeri. Cifrele sunt cele comunicate de companie. Ele nu arată câți alegători ar fi fost influențați și nu permit stabilirea efectului asupra rezultatului electoral. Nici raportul adoptat de Parlamentul European nu formulează o asemenea concluzie.

• O nouă instituție?

Cea mai importantă schimbare instituțională propusă de Parlament este consolidarea Centrului european pentru reziliență democratică. Comisia Europeană a anunțat deja această structură în cadrul Scutului, însă Parlamentul consideră că un mecanism bazat în principal pe cooperare voluntară nu este suficient. Propunerea sa este ca Centrul să devină o structură permanentă, cu bază legislativă, buget propriu și personal stabil.

Centrul ar putea reuni informații despre operațiuni de manipulare și ingerințe străine, ar facilita schimbul de date între state și ar putea coordona sprijin tehnic înaintea alegerilor sau chiar în timpul acestora.

• Platformele și algoritmii lor, în centrul discuției

O bună parte a recomandărilor privește platformele online și sistemele lor de recomandare. Parlamentul consideră că algoritmii care promovează în mod repetat conținut polarizant sau foarte controversat pentru a menține atenția utilizatorilor pot crea riscuri suplimentare în perioade electorale.

De aceea, este cerută o aplicare mai rapidă a DSA și posibilitatea adoptării unor măsuri provizorii atunci când un sistem de recomandare produce riscuri sistemice. Platformele foarte mari au deja obligația de a oferi cel puțin o variantă de recomandare care nu se bazează pe profilarea utilizatorului.

Sunt analizate și riscurile aduse de inteligența artificială: deepfake-uri, conținut politic generat artificial sau chiar încercarea de a introduce propagandă în sursele folosite pentru antrenarea ori informarea modelelor de inteligență artificială.

De asemenea, în cazul Telegram, Parlamentul cere evaluarea numărului de utilizatori și a funcționalităților platformei pentru a stabili modul în care aceasta trebuie tratată în cadrul DSA.

• Cum rămâne cu libertatea de exprimare?

Europarlamentarii spun faptul că combaterea rețelelor coordonate și a ingerințelor nu trebuie să transforme orice opinie controversată sau critică la adresa instituțiilor într-o formă de „dezinformare”. Tocmai de aceea, textul include mai multe garanții privind libertatea de exprimare.

Utilizatorii trebuie informați atunci când conținutul lor este eliminat sau restricționat și trebuie să poată contesta deciziile. Moderarea trebuie să funcționeze corespunzător în toate limbile UE.

În același timp, identificarea conturilor false sau coordonate nu ar trebui să ducă la eliminarea anonimatului online, care poate fi esențial pentru jurnaliști, avertizori de integritate, activiști sau persoane vulnerabile. Nici conturile satirice sau umoristice nu trebuie confundate cu operațiunile de manipulare.

• Protejarea democrației nu se oprește la social media

Raportul include și măsuri pentru protejarea presei independente și a societății civile: combaterea proceselor abuzive de tip SLAPP, protecția jurnaliștilor, mai multă transparență privind finanțarea organizațiilor și sprijin pentru educație media și participarea tinerilor.

În același timp, sunt cerute reguli mai clare privind finanțarea politică, de la sponsorii publicității electorale și donațiile prin intermediari până la donațiile în criptoactive.

Ingerințele electorale sunt tratate ca parte a unui fenomen mai larg de presiune asupra statelor europene. Rusia este descrisă drept principala amenințare externă, iar raportul menționează și activități atribuite Chinei, Belarusului, Iranului și Coreei de Nord. România apare în acest context prin referirile la încălcările spațiului aerian și incursiunile neautorizate ale dronelor, iar Parlamentul propune centre europene de securitate maritimă la Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Nordului.

Dimensiunea externă vizează și vecinătatea UE, în special Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest. Republica Moldova este prezentată inclusiv ca exemplu de bune practici, iar misiunea EUPM Moldova este indicată drept un model util pentru răspunsul la amenințări hibride: „întrucât Rusia a desfășurat o campanie hibridă de ingerințe pe mai multe niveluri pentru a perturba alegerile din 2024 și 2025 din Republica Moldova, în care a îmbinat dezinformarea, manipularea financiară, atacurile cibernetice și rețelele de interpuși; întrucât Rusia a investit masiv în aceste încercări, care au eșuat datorită eficacității politicilor defensive ale Republicii Moldova și sprijinului oferit de UE; întrucât misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM) a fost creată la 24 aprilie 2023 cu scopul explicit de a ajuta autoritățile moldovene să combată FIMI;”

• Ce NU spune raportul despre România

Apariția României în această analiză poate fi ușor interpretată mai larg decât permite textul. Parlamentul European nu decide prin acest vot dacă anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost legală sau ilegală, nu stabilește răspunderea unui candidat, și nu înlocuiește investigațiile desfășurate de autoritățile competente.

Cazul României este folosit în primul rând pentru a arăta unde au existat vulnerabilități și pentru a argumenta de ce instituțiile europene și naționale ar trebui să poată reacționa mai rapid înainte și în timpul unui scrutin, nu doar după ce acesta s-a încheiat.

• Ce s-a spus în cadrul dezbaterii

În cadrul dezbaterii, au luat cuvântul europarlamentarii români Vasile Dîncu (S&D), Cristian Terheș (ECR) și Diana Iovanovici-Șoșoacă (Neafiliat).

Vasile Dîncu a declarat: „Într-adevăr, cu toții am reușit să aducem prin acest raport un lucru fundamental: recunoaștem că apărarea democrației se află în centrul sistemului de securitate al Europei. Într-adevăr, acest raport are multe merite, acordă un rol important presei independente, societății civile, educației media și participării cetățenilor, susține și reducerea dependențelor tehnologice față de exterior, care limitează autonomia Europei în acest moment. Am contribuit la acest raport cu amendamente privind controlul parlamentar, reprezentarea tuturor statelor, autonomia digitală, responsabilitatea platformelor și pregătirea întregii societăți. Putem însă, în viitor, să fim mult mai ambițioși. Europa va deveni însă mai rezilientă nu doar prin centre, instituții și reglementări, ci mai ales în momentul în care cetățenii au încredere, competență și motive concrete să considere că sistemul democratic îi reprezintă.”

Cristian Terheș a declarat: „Raportul Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație putea fi un raport de referință, făcut profesionist și echilibrat, însă nu e. Raportul are multe părți bune, însă, per ansamblu, este extrem de ideologizat și ignoră chestiuni foarte serioase, cum e controlul reflexiv și războiul cognitiv deja operat de Rusia împotriva Europei. Sub pretextul apărării democrației, raportul propune conferirea Comisiei Europene a unor puteri de influențare a alegerilor, ceea ce nu este democratic. Europa nu are nevoie de un minister sau comisar al adevărului, ci de idei în dezbatere și pragmatism. Europa nu are nevoie de mai multă cenzură, birocrație și centralism. Europa are nevoie de mai multă libertate, transparență și protecția drepturilor fundamentale. Libertatea de exprimare nu este un privilegiu conferit europenilor de Comisia Europeană, ci un drept fundamental al tuturor europenilor. De aceea, apărarea democrației nu este făcută prin cenzură, ci prin deciziile bune luate de politicieni în favoarea oamenilor.”

Europarlamentara neafiliată Diana Iovanovici-Șoșoacă a intervenit adresându-i o întrebare lui Cristian Terheș: „Nu vi se pare, domnule Terheș, că ei acum legalizează ceea ce au folosit experimental în România? Pe 5 octombrie 2024, la solicitarea Comisiei Europene, Curtea Constituțională îmi interzice să candidez la Președinția României, ceea ce Curtea Constituțională nu putea să facă. Ulterior, precedentul a fost folosit pentru anularea alegerilor în România.

Democrația aceasta europeană a făcut ca, în plandemie, să fie omorâți 65.000 de români și aruncați în saci negri de plastic și achiziționarea unor vaccinuri experimentale. Democrația voastră a scos în stradă zeci de mii de oameni astăzi, pentru că nu sunt de acord cu hitlerismul dumneavoastră (...).”

Cristian Terheș i-a răspuns europarlamentarei astfel:  „Într-adevăr, întrebările ridicate de către doamna Șoșoacă sunt extrem de serioase și necesită răspunsuri în societatea românească, atât din partea statului român, cât și din partea Comisiei Europene. Și, pentru că tot vorbim despre Comisia Europeană, avem aici un comisar prezent. Ce ați discutat, domnule comisar, cu actualul premier demis al României cu privire la suspendarea fondurilor europene alocate României? Acestea sunt chestiunile pe care românii le ridică și de la care așteaptă răspuns din partea dumneavoastră.”

• Cum au votat europarlamentarii români

În privința întregului raport, europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru

PPE: Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vincze, Winkler
S&D: Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Muşoiu, Nica, TudoseRenew : Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu

Verzi: Ștefănuță

ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Neafiliați: Iovanovici Şoşoacă