Aportul românilor din instituțiile europene pentru organizarea Președinției Române la Consiliul Uniunii Europene – RO2019

Întâlnirea de lucru « Aportul românilor din instituțiile europene pentru organizarea președinției Române la Consiliul UE » s-a desfășurat în contextul lansării recente a proiectului « Platforma de Sprijin RO 2019 » de către Europuls și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. La întalnire au participat : din partea Reprezentanței permanente a României pe lângă UE – doamna Ambasador Luminița Odobescu, din partea FDSC – Ionuț Sibian, iar din partea Europuls – Bogdan Deleanu și Eva Chitul. În audiență au fost prezente peste 140 persoane, atât din instituțiile europene cât și din mediul privat.

Întâlnirea a avut ca scop lansarea unei discuții pentru coordonarea eforturilor societății civile românești din țară și străinătate pentru organizarea și buna desfășurare a președinției României a Consiliul UE din primul semestru al anului 2019. Acest moment, considerat de Europuls ca « un test de maturitate al României în UE », va fi marcat și influențat de câteva evenimente pe scena europeană : președinția se va desfășura în plina campanie electorală pentru Parlamentul European, sfârșit de mandat pentru actuala Comisie, discuții intense pentru următorul ciclu financiar al UE și desigur, dacă Marea Britanie respectă programul anunțat anul acesta, Brexit. Pe plan intern, sfârșitul anului 2019 va fi marcat de alegeri prezidențiale, iar intervenanții au subliniat faptul că politizarea acestui moment trebuie evitată cu orice preț. Excelența Sa, doamna Ambasador Luminița Odobescu a evocat câteva din acțiunile deja întreprinse de Guvernul României pentru organizarea momentului 2019: lansarea în mod oficial în luna octombrie a discuțiilor privind pregătirea președentiei (Start 2019), la care au luat parte reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și ai sectorului privat, dar mai ales prezentarea unui masterplan cu acțiuni prioritare pentru organizarea administrativ-tehnică a președinției.

În ceea ce privește contribuția societății civile, Ionuț Sibian a subliniat că discuția trebuie purtată nu numai între organizațiile non-guvernamentale, deoarece cooperarea cu patronatele și sindicatele din România este de asemenea necesară. Organizațiile din țară de sub umbrela RO2019 s-au reunit în jurul a opt mese-rotunde sau grupuri tematice care cuprind sfera de interes a societății românești: democrație și stat de drept; probleme sociale; mediu și dezvoltare durabilă; educație, tineret și voluntariat; antreprenoriat și economie socială; agricultură și dezvoltare rurală; anti-discriminare și șanse egale; cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar. Din cele opt tematici, organizațiile active în domeniul cooperării pentru dezvoltare și ajutor umanitar sunt cele mai avansate în discuțiile cu Platforma Finlandeză si DG DEVCO (Comisia Europeană), aceastea putând fi un model de urmat pentru celelalte tematici propuse.

Eva Chitul, Expert Afiliat Europuls, a prezentat raportul lansat în luna septembrie, care înaintează un număr de recomandări pentru autoritățile române. Documentul are trei mari axe: nevoia de identificare și promovare a priorităților, necesitatea de a crea și îmbunătăți capacitățile administrației și spațiului public românesc pentru a face față acestei provocări dar și potențialul de a îmbunătăți sau re-lansa imaginea României în Europa (printre altele, prin asumarea rolului de campion pe o tema majoră la nivel european).

În rândul participanților, printre cele mai evocate posibile priorități ale României au fost energia și domeniul ICT. Tema securității la Est a fost de asemenea menționată de mai mulți participanți. Momentul presedinției poate reprezenta o oportunitate de a reforma administrația publică naționala, dar și societatea civilă, de aceea contribuția românilor din instituții va fi de mare importanță în transmiterea informațiilor și practicilor « bruxelleze ». O altă sugestie a fost ca România să profite de moment și să pregătească din timp și pe fundalul președinției, un candidat român pe o funcție de vice-președinte în viitorul mandat al Comisiei Europene.

Printre alte propuneri și intervenții menționăm:

crearea unei rețele de expertiză pe domenii în care avem deja experiență precum agenda digitala, energie, justiție;
revizuirea MFF (cadrul financiar multi-anual) ca acesta să aibă impact direct asupra dezvoltării României și țărilor aflate în poziții similare;
promovarea unei UE unite prin adoptarea unei singure priorități-umbrelă care ar putea regrupa sub-teme precum securitatea (în special la Est și Balcanii de Vest), domeniul social, energia, agenda digitală, promovarea valorilor europene, statul de drept și drepturi fundamentale, lupta împotriva populismului și euroscepticismului;
implicarea diasporei din alte țări, nu numai cea din Bruxelles – presedinția ar trebui promovată și în statele UE unde se găsesc comunități mari de români, aceasta fiind o oportunitate de îmbunătățire/rebranding a României;
președinția UE trebuie să reprezinte un moment de redefinire a imaginii românilor din afara granițelor, deoarece după aproape 10 ani de la aderarea la UE în unele state membre muncitorii români sunt în continuare discriminați și tratați ca cetățeni de mâna a doua;
crearea unor noi programe de dezvoltare rurală integrate în noile concepte de dezvoltare (economie circulară sau economie socială);
o temă-umbrelă ar putea fi și schimbările tehnologice : aceasta să cuprindă nu numai agenda digitală, dar și accesul la piața de muncă (provocările puse de robotizare și impactul asupra locurilor de muncă), iar domeniul cercetării ar putea căpăta mai multă vizibilitate sub această temă;
câțiva participanți s-au arătat ușor pesimiști în ceea ce privește capacitatea României de a face față acestei președinții, afirmând că este probabil ca aceasta să fie “o președinție de supraviețuire;
în schimb, alți participanți s-au gândit ca România ar putea anticipa anumite evenimente care ar putea influența în mod negativ acest moment, pentru care Romania ar putea pregăti scenarii de acțuni/planuri de negociere pentru ‘neprevăzut’;

De asemenea au fost expuse câteva sugestii concrete atât pentru organizatori cât și pentru Reprezentanța Permanentă:

crearea unei baze de date cu români din mediul european care au expertiză pe anumite dosare;
organizarea de întâlniri tematice începând cu 2017;
extinderea invitațiilor la viitoarele întâlniri de lucru și pentru experți din afara instituțiilor europene

Europuls consideră că Președinția Română a Consiliului UE reprezintă un test de maturitate nu numai la nivelul autorităților naționale, ci la nivelul întregii societăți românești, implicit a românilor din instituțiile europene și a diasporei. Așa cum doamna Ambasador Odobescu a subliniat cu diferite ocazii, “președinția implică efortul și coordonarea întregii societăți, fie din țară sau din afară”, pentru a gestiona provocări complexe și multiple. O bună pregătire pentru 2019 necesită îmbunătățirea capacităților și expertizei pe probleme europene la nivelul întregii administrații și societății civile, dar și mass-mediei, indiferent de evenimentele la nivel național sau european în următorii doi ani.

Printre concluzii, un consens a fost că obiectivul Președinției Române a Consiliului UE nu este doar acela de a supraviețui, ci de a asigura un mandat care să fie de bun augur atât pentru stat în sine, pentru politicienii și oamenii implicați în președinție cât și societate în general. De acest motiv prioritățile trebuie conturate cât mai bine, fără a lua încă o decizie finală.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, asociație bazată pe voluntariat și interesată să contribuie la o bună desfășurare a Președinției Române a Consiliului UE din 2019, dorește să le mulțumească tuturor participanților și să îi invite în continuare la dezbaterile roganizate de Platforma RO2019 în țară și străinătate.

Dorești să te implici în Europuls? Ai contribuții sau sugestii pentru RO2019? Scrie-ne la [email protected] !