Bugetul anual al Uniunii Europene este, mai mult decât un simplu instrument financiar, expresia directă a priorităților politice ale Uniunii și a capacității instituțiilor sale de a răspunde în mod solidar provocărilor actuale. În dezbaterea dedicată bugetului pentru anul 2026, aceste provocări au fost evocate de la început: războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice, presiunile asupra frontierelor, nevoia de a investi în tranziția verde și digitală și necesitatea menținerii competitivității economice. 

Negociatorii Parlamentului, Andrzej Halicki (Polonia) și Matjaž Nemec (Slovenia), au arătat că procesul bugetar s-a desfășurat într-un climat de presiune financiară ridicată și au subliniat faptul că bugetul pentru 2026 reflectă un angajament comun pentru o Europă stabilă și mai bine pregătită. Ei au evidențiat creșterile reușite pentru programe cheie precum Horizon Europe, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, protecția civilă, sprijinul pentru fermieri, sănătatea publică și educația, insistând că bugetul exprimă viziunea unei Uniuni capabile să își protejeze cetățenii.

Europarlamentarii români au avut intervenții substanțiale care au reflectat poziții diverse. Victor Negrescu, în numele grupului S&D, a descris bugetul drept un angajament față de toți europenii care, în vremuri incerte, caută stabilitate, oportunități și siguranță. El a evidențiat investițiile obținute în negociere pentru fermieri, spitale, educație, digitalizare și securitate cibernetică, subliniind totodată importanța proiectelor românești precum Via Transilvanica și Centrul European de Competență în domeniul Securității Cibernetice. Negrescu a insistat că următorul cadru financiar multianual trebuie să fie mai flexibil și mai strâns orientat spre nevoile oamenilor, astfel încât fiecare euro bugetar să se întoarcă în beneficiul comunităților europene.

În același registru, Nicolae Ștefănuță, reprezentant al Verzilor din partea României, a adus o perspectivă strategică printr-o metaforă elocventă. El a comparat bugetul anual cu o navă prinsă în mijlocul unei furtuni, din care apa este scoasă manual cu gălețile, argumentând că Uniunea are nevoie de soluții sistemice, nu doar de ajustări minore. Ștefănuță a atras atenția asupra pericolelor cu care se confruntă cetățenii europeni, de la atacurile cu drone la frontiera României, până la dificultățile tinerilor legate de locuire, bursele Erasmus insuficiente și presiunile asupra sistemelor de sănătate și climă. El a pledat pentru împrumuturi comune și instrumente financiare comune, care să asigure o capacitate europeană reală de a răspunde coerent în fața crizelor viitoare.

O poziție critică, dar constructivă, a venit din partea Mariei Grapini, membră a grupului S&D, care a subliniat faptul că, înainte de a discuta despre noi majorări bugetare, Uniunea trebuie să elimine risipele și să îmbunătățească funcționarea pieței interne. Ea a atras atenția asupra evaziunii ridicate de TVA în unele state, asupra dificultății de a sancționa platformele digitale care încalcă legislația europeană și asupra nevoii de a orienta fondurile către domeniile care mențin coeziunea Uniunii, precum agricultura, reindustrializarea și securitatea. Grapini a pledat pentru o abordare orientată pe corectarea deficiențelor structurale, considerând că bună guvernanță financiară trebuie să fie prioritatea de bază a viitorului cadru financiar.

Dezbaterea a inclus și perspective instituționale importante. Reprezentantul Consiliului, Marie Bjerre (Danemarca), a exprimat satisfacția statelor membre pentru acordul obținut, dar a avertizat că unii membri ai Consiliului au considerat rezultatul dificil în contextul constrângerilor bugetare interne. Din partea Comisiei Europene, comisarul pentru buget, Piotr Serafin (Polonia), a avut o intervenție clară în apărarea acordului final. El a explicat că bugetul pentru 2026 oferă predictibilitate și stabilitate într-un moment global instabil și a respins criticile privind finanțarea frontierelor sau sprijinul pentru fermieri, argumentând că aceste linii au fost întărite în urma negocierilor. Serafin a insistat că este un buget responsabil, care echilibrează cerințele Parlamentului și constrângerile Consiliului, menținând totodată marje necesare pentru situații neprevăzute.

În ansamblu, intervențiile din plen au dezvăluit tensiunea dintre ambițiile politice ale Parlamentului, preocupările fiscale ale Consiliului și rolul de mediator al Comisiei. Pozițiile exprimate de eurodeputații români s-au înscris coerent în aceste dinamici, oferind atât argumente pro-investiții, cât și îndemnuri la responsabilitate. Dezbaterea asupra bugetului UE 2026 a ilustrat, prin vocea negociatorilor, a Comisiei și a deputaților din România, o Uniune aflată între nevoia de ambiție și necesitatea de prudență, între presiunile geopolitice și aspirațiile cetățenilor, între reformă și continuitate.

Bugetul total al Uniunii Europene pentru anul 2026 se ridică la 195,9 miliarde EUR în credite de angajament și 183 miliarde EUR în credite de plată, reflectând efortul comun al instituțiilor europene de a răspunde atât nevoilor imediate ale Uniunii, cât și obiectivelor sale strategice pe termen lung. Fondurile sunt distribuite pe șapte mari rubrici, fiecare reprezentând un pilon esențial al politicilor europene. Prima rubrică, „Piața Unică, Inovare și Digitalizare”, beneficiază de 21,3 miliarde EUR, alocate unor programe precum Horizon Europe, InvestEU și inițiativele spațiale, menite să consolideze poziția globală a UE în cercetare, competitivitate și inovare tehnologică. Cea de-a doua rubrică, „Coeziune, Reziliență și Valori”, primește cea mai mare parte a bugetului - 66,5 miliarde EUR - finanțând fondurile de coeziune, programele Erasmus+ și EU4Health, toate acestea având ca obiectiv reducerea disparităților regionale, consolidarea educației și îmbunătățirea sănătății publice.

A treia rubrică, „Resurse Naturale și Mediu”, este alocată cu 57,9 miliarde EUR, destinat în principal Politicii Agricole Comune, dezvoltării rurale, protecției mediului și acțiunilor climatice, reflectând angajamentul UE față de tranziția verde. Rubrica a patra, „Migrație și Gestionarea Frontierelor”, dispune de 11,2 miliarde EUR, fonduri care sprijină agenții precum FRONTEX, sistemul european de azil și mecanismele de returnare, într-un context în care gestionarea migrației rămâne una dintre marile provocări ale Uniunii. În ceea ce privește rubrica a cincea, „Securitate și Apărare”, aceasta primește 2,3 miliarde EUR pentru a susține programe legate de securitatea internă, apărare și protecția cibernetică, domenii increasingly relevante în fața amenințărilor hibride și a riscurilor geopolitice.

Rubrica a șasea, „Vecinătate și Lumea Înconjurătoare”, este finanțată cu 16,2 miliarde EUR, direcționate către sprijinul pentru Ucraina, acțiuni externe și cooperarea cu statele din vecinătatea estică și sudică, într-un moment în care rolul global al UE devine din ce în ce mai important. În final, rubrica a șaptea - „Administrație” - beneficiază de 20,5 miliarde EUR, acoperind costurile instituționale ale Uniunii, funcționarea aparatului administrativ, personalul și infrastructura necesare implementării politicilor europene. Astfel, structura bugetului pentru 2026 ilustrează în mod clar prioritățile strategice ale Uniunii: inovare, coeziune, reziliență, securitate și responsabilitate globală.

Cum au votat europarlamentarii români
Bugetul UE pentru anul 2026 a fost adoptat de Parlamentul European cu 419 voturi pentru, 185 de voturi împotrivă și 53 de abțineri. Iată cum au votat europarlamentarii români:

Pentru:
PPE: Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Mușoiu, Negrescu, Nica, Tudose

Renew: Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzi: Ștefănuță

Împotrivă:
NI: Iovanovici-Șoșoacă, Lazarus

Abțineri:
ECR: Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș