Alegerile parlamentare din Austria au adus prima victorie națională semnificativă pentru extrema dreaptă în era postbelică, cu Partidul Libertății (FPÖ) obținând 29.2% din voturi. Într-un context politic tensionat, liderul FPÖ, Herbert Kickl, și-a consolidat poziția, depășindu-l pe cancelarul în exercițiu, Karl Nehammer, al cărui Partid al Poporului (ÖVP) s-a clasat pe locul doi cu 26.5%. Social-democrații (SPÖ) au obținut 21%, plasându-se pe locul al treilea, în timp ce partenerii de coaliție ai ÖVP, Verzii, au scăzut la 8%, pierzând majoritatea în parlamentul austriac.

Cine sunt, de fapt, FPÖ și ÖVP?
O importantă vulnerabilitate legislativă la nivel european a fost exploatată în mod vizibil și a dus la aceste rezultate: reglementarea migrației ilegale și lipsa unei politici comune de azil coerente. Pentru a înțelege rezultatele alegerilor, este esențial să recunoaștem că tensiunile acumulate în rândul cetățenilor austrieci nu sunt recente, ci își au rădăcinile în inflația ridicată, dificultățile de a face față consecințelor pandemiei, nemulțumirile legate de ajutoarele acordate Ucrainei de către UE și, bineînțeles, temerile legate de migrație. Așa cum se întâmplă frecvent, partidele care au câștigat simpatie în ultimii ani au exploatat gestionarea adesea ineficientă a acestor crize de către guvern, consolidându-și rapid poziția în fruntea sondajelor.

Peisajul politic actual din Austria este fragmentat și prezintă un spectru politic instabil. SPÖ, centru-stânga, pare să fi pierdut semnificativ teren în fața partidelor de centru-dreapta, în special în fața ÖVP și a extremei dreapta, reprezentată de FPÖ. ÖVP se poziționează drept un „partid progresist de centru-dreapta” și îmbină diferite tendințe economice și sociale ale grupurilor care funcționează ca federații semi-independente în cadrul partidului, având adesea dificultăți în a fi armonizate din cauza intereselor și nevoilor divergente pe care le includ.
Fondat în 1955 ca succesor al Ligii Independenților, FPÖ a avut la început un sprijin considerabil din partea foștilor simpatizanți ai partidului nazist german. În anii 1980, FPÖ a moderat pozițiile de extremă dreapta și a participat la o coaliție guvernamentală. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor 1980, sub conducerea lui Jörg Haider, partidul a revenit cu forțe proaspete la o retorică eurosceptică și anti-imigrație, ceea ce i-a adus un succes electoral remarcabil, fiindu-i din ce în ce mai greu în prezent să formeze coaliții.

 
Este ușor de anticipat direcția pe care Austria o va lua în cadrul Uniunii Europene, având în vedere ascensiunea și legitimitatea partidelor de dreapta. În programul său electoral, Partidul Libertății a propus „remigrarea străinilor neinvitați” și formarea unei națiuni mai „omogene” printr-un control mai riguros al frontierelor, precum și prin suspendarea dreptului de azil printr-o „lege de urgență”. Aceste sugestii constituie ficțiuni juridice și artificii politice care contravin drepturilor și libertăților fundamentale în domeniul azilului. În plus, Partidul Libertății solicită ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, critică cu tărie ajutoarele militare occidentale acordate Ucrainei și dorește retragerea din Inițiativa European Sky Shield, un proiect de apărare antirachetă inițiat de Germania.

De ce rezultatul alegerilor din Austria ne înspăimântă?
Victoria FPÖ în Austria este rezultatul nemulțumirilor legate de migrație, inflație și crizele recente, cum ar fi pandemia și războiul din Ucraina. Partidul a capitalizat temerile legate de securitatea națională și declinul economic, promovând o viziune izolaționistă și anti-migrație, sintetizată în programul "Fortăreața Austria". Euroscepticismul său, inclusiv opoziția față de aderarea României și Bulgariei la Schengen, a rezonat cu o parte semnificativă a electoratului.

FPÖ se remarcă prin retorica sa naționalistă și eurosceptică, propunând revenirea puterilor naționale și relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei. Această linie dură împotriva politicilor europene reflectă o îngrijorare tot mai mare în rândul austriecilor privind pierderea suveranității și controlului asupra granițelor. O eventuală participare a FPÖ la guvernare ar putea amplifica influența euroscepticilor în Europa și tensiona relațiile cu Bruxellesul, mai ales pe tema migrației și sprijinului pentru Ucraina.

Implicațiile victoriei FPÖ pentru Uniunea Europeană sunt majore, marcând o posibilă consolidare a alianțelor cu lideri autoritari precum Viktor Orbán din Ungaria. O coaliție guvernamentală condusă de FPÖ ar putea submina coeziunea UE și ar încuraja alte forțe eurosceptice din Europa să adopte politici similare. În acest context, ascensiunea extremismului în Austria reprezintă un pericol pentru proiectul european, punând sub semnul întrebării solidaritatea pe teme critice, precum criza refugiaților sau securitatea continentală.

Cum ne influențează rezultatul alegerilor din Austria?
În ceea ce privește România, rezultatele scrutinului federal din Austria vor avea un impact direct asupra șanselor țării noastre de a adera complet la Spațiul Schengen. Dată fiind puternica poziție anti-migrație a FPÖ, noul executiv de la Viena ar putea lua o serie de măsuri dure în încercarea de a combate migrația, cum ar fi păstrarea controalelor la frontierele interne Schengen cu Cehia, Slovacia, Ungaria și Slovenia. Momentan, acestea ar trebui să expire pe 15 octombrie în cazul primelor două, respectiv pe 11 noiembrie în cazul vecinilor săi din est și sud. O astfel de decizie, care este în directă contradicție cu libertatea de circulație, conceptul care stă la baza Spațiului Schengen, ar putea fi folosită drept pretext pentru a se constata o lipsă a îmbunătățirii situației migrației în Austria. Acest aspect este deosebit de important întrucât în conformitate cu termenii acordului politic la care au ajuns România, Bulgaria și Austria la finalul anului 2023 pentru a permite eliminarea controalelor la frontierele aeriene și navale, este nevoie de „o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii din Austria” pentru continuarea discuțiilor în vederea ridicării complete a controalelor asupra călătorilor din România și Bulgaria. Așadar simpla discuție a acestui aspect, nu rezultatul final, depinde de situația din Austria, astfel încât orice progres depinde direct de decizia liderilor de la Viena.

Ce ne rezervă viitorul?

Alegerile parlamentare federale din Austria marchează o nouă etapă în ascensiunea forțelor eurosceptice din cadrul Uniunii Europene, complicând semnificativ dinamica procesului decizional comunitar. Impactul victoriei FPÖ se va resimți puternic în Consiliul UE, în special în procesele legislative care necesită unanimitate, dar și în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen terestru. Va rămâne astfel de văzut cum se va ajunge la un numitor comun între Parlamentul European, unde majoritatea este formată din grupurile pro-UE PPE, S&D, Renew Europe și Verzi, și Consiliul UE, unde numărul statelor controlate de guverne mai mult sau mai puțin eurosceptice se află în creștere. Decidenții europeni vor trebui să se adapteze la această realitate, mai ales în contextul alegerilor din 2025 din Germania și Cehia, unde formațiunile eurosceptice sunt din ce în ce mai susținute, testând capacitatea Uniunii de a menține soluții comune în fața diviziunilor politice.