Ce va trebui să facă noul comisar pe migrație?
de Sara-Iuliana Baroi
Noua Comisie Europeană, sub conducerea președintei Ursula von der Leyen, se află în proces de formare și a stabilit deja priorități cheie pentru viitorul Uniunii Europene, inclusiv tranziția verde, digitalizarea, întărirea economiei sociale de piață și consolidarea rolului global al Europei pentru a menține securitatea și stabilitatea în regiune. Președinta a accentuat importanța susținerii valorilor democratice și a statului de drept în statele membre. Procesul de formare al Comisiei implică selecția și audierile candidaților pentru portofoliile de comisar, evaluarea și votul lor de către Parlamentul European și, în final, numirea oficială a comisarilor de către Consiliul European.
Unul dintre portofoliile recent create la nivel european, cel al migrației, se concentrează pe două provocări principale: îmbătrânirea populației și gestionarea migrației ilegale. Pentru a aborda nevoia de forță de muncă, se impune extinderea căilor legale de migrație, dar există și preocupări legate de migrația neregulamentară. Legislația migrației rămâne predominant o competență națională, ceea ce duce la abordări diferite între state în ceea ce privește modul în care se acordă de exemplu permisele de ședere. Recentul Pact privind Migrația și Azilul (PMA), adoptat înainte de alegerile europene, a introdus reforme importante în gestionarea frontierelor și a cererilor de azil, vizând armonizarea regulilor și întărirea solidarității între statele membre.
Imigrația este o temă crucială în Europa, punând în evidență problemele modelului actual de distribuire a competențelor între nivelul european și cel național. Deși unele partide care se opun creșterii imigrației au câștigat teren în alegerile din 2024, nevoia de imigrație rămâne acută din cauza îmbătrânirii populației europene și a necesității forței de muncă nouă. Creșterea populației UE depinde în mare parte de migrația netă, iar fără aceasta, forța de muncă a UE ar scădea considerabil până în 2040. Procesul de imigrație este gestionat în mare parte la nivel național, ducând la reguli variate în întreaga UE. Reformarea managementului frontierelor și al politicii de azil rămâne o temă controversată între forțele politice la nivel european, iar implementarea Pactului recent adoptat rămâne cea mai importantă sarcină a noului comisar ce va trebui să gestioneze introducerea regulilor comune și mecanismelor de solidaritate pentru statele membre aflate sub presiune migrațională.
Sistemul de migrație al UE este în general eficient și atractiv pentru țările terțe, dar extinderea acestuia pentru a răspunde provocărilor legate de îmbătrânirea populației și migrația neregulamentară reprezintă o mare provocare. Neîndeplinirea acestor obiective ar putea conduce la scăderea ocupării forței de muncă, creștere economică redusă și presiune suplimentară asupra economiei sociale de piață. În acest context, supraviețuirea guvernelor naționale ce se confruntă cu un flux migratoriu mare depinde din ce în ce mai mult de găsirea unor soluții pragmatice de migrație la nivelul UE, în special prin implementarea și îmbunătățirea treptată a legislației existente.
Un aspect critic va fi prin urmare aplicarea mecanismului de solidaritate prevăzut de PMA, care implică redistribuirea echitabilă a poverii migrației neregulamentare între statele membre, inclusiv prin relocarea a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil anual și contribuții financiare de 600 milioane de euro. Detaliile complexe ale acestui mecanism și dificultățile politice legate de acceptarea relocărilor de către anumite state membre, precum Ungaria, vor reprezenta provocări majore pentru implementarea cu succes a PMA.
Astfel, portofoliul de migrație vine cu provocări complexe, dar și cu o serie de recomandări:
Îmbunătățirea funcționării mecanismului de solidaritate - este esențial să se optimizeze mecanismul de solidaritate stabilit de PMA. Acesta prevede un „Fond de Solidaritate” anual, care trebuie să funcționeze eficient pentru a distribui echitabil responsabilitățile legate de migrație între statele membre. Statele care solicită să evite relocările și nu doresc să primească migranți trebuie să compenseze cu contribuții financiare substanțiale, estimativ 100.000 euro per solicitant de azil evitat, pentru a sprijini financiar statele de frontieră afectate.
Îmbunătățirea transparenței și responsabilității inițiativelor Team Europe - este crucial să se sporească transparența și responsabilitatea în cadrul inițiativelor Team Europe, care implică acorduri de migrație cu țări terțe. Aceste inițiative ar trebui să fie supuse unui control public regulat, inclusiv al Parlamentului European, pentru a evalua impactul financiar și efectele asupra drepturilor omului și libertății presei. Raportările bi-anuale despre fluxurile financiare și progresul reformelor în țările partenere sunt necesare pentru a asigura legitimitatea acestor aranjamente.
Extinderea și îmbunătățirea Blue Card-ului UE - trebuie să se re-examineze și să se extindă inițiativa Blue Card-ului pentru a atrage mai mulți lucrători calificați. Cardul, care nu a reușit să atragă un număr semnificativ de lucrători în întreaga UE, trebuie să devină mai atractiv și să includă opțiuni de rezidență permanentă. Se sugerează crearea unor legături mai clare între Blue Card și reglementările naționale pentru rezidența permanentă, precum și includerea studenților internaționali care finalizează studiile în UE.
Includerea studenților - ar trebui să se propună ca studenții internaționali care finalizează studiile în UE să primească automat un Blue Card al UE, oferindu-le posibilitatea de a rămâne și de a lucra în Uniune. Acest lucru ar putea include și absolvenți din instituții de învățământ secundar sau alte forme de pregătire profesională, contribuind la abordarea penuriei de forță de muncă în sectoare specifice.
Stimate viitor comisar pentru migrație, ține minte că în următoarea Comisie trebuie să:
*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029
Unul dintre portofoliile recent create la nivel european, cel al migrației, se concentrează pe două provocări principale: îmbătrânirea populației și gestionarea migrației ilegale. Pentru a aborda nevoia de forță de muncă, se impune extinderea căilor legale de migrație, dar există și preocupări legate de migrația neregulamentară. Legislația migrației rămâne predominant o competență națională, ceea ce duce la abordări diferite între state în ceea ce privește modul în care se acordă de exemplu permisele de ședere. Recentul Pact privind Migrația și Azilul (PMA), adoptat înainte de alegerile europene, a introdus reforme importante în gestionarea frontierelor și a cererilor de azil, vizând armonizarea regulilor și întărirea solidarității între statele membre.
Imigrația este o temă crucială în Europa, punând în evidență problemele modelului actual de distribuire a competențelor între nivelul european și cel național. Deși unele partide care se opun creșterii imigrației au câștigat teren în alegerile din 2024, nevoia de imigrație rămâne acută din cauza îmbătrânirii populației europene și a necesității forței de muncă nouă. Creșterea populației UE depinde în mare parte de migrația netă, iar fără aceasta, forța de muncă a UE ar scădea considerabil până în 2040. Procesul de imigrație este gestionat în mare parte la nivel național, ducând la reguli variate în întreaga UE. Reformarea managementului frontierelor și al politicii de azil rămâne o temă controversată între forțele politice la nivel european, iar implementarea Pactului recent adoptat rămâne cea mai importantă sarcină a noului comisar ce va trebui să gestioneze introducerea regulilor comune și mecanismelor de solidaritate pentru statele membre aflate sub presiune migrațională.
Sistemul de migrație al UE este în general eficient și atractiv pentru țările terțe, dar extinderea acestuia pentru a răspunde provocărilor legate de îmbătrânirea populației și migrația neregulamentară reprezintă o mare provocare. Neîndeplinirea acestor obiective ar putea conduce la scăderea ocupării forței de muncă, creștere economică redusă și presiune suplimentară asupra economiei sociale de piață. În acest context, supraviețuirea guvernelor naționale ce se confruntă cu un flux migratoriu mare depinde din ce în ce mai mult de găsirea unor soluții pragmatice de migrație la nivelul UE, în special prin implementarea și îmbunătățirea treptată a legislației existente.
Un aspect critic va fi prin urmare aplicarea mecanismului de solidaritate prevăzut de PMA, care implică redistribuirea echitabilă a poverii migrației neregulamentare între statele membre, inclusiv prin relocarea a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil anual și contribuții financiare de 600 milioane de euro. Detaliile complexe ale acestui mecanism și dificultățile politice legate de acceptarea relocărilor de către anumite state membre, precum Ungaria, vor reprezenta provocări majore pentru implementarea cu succes a PMA.
Astfel, portofoliul de migrație vine cu provocări complexe, dar și cu o serie de recomandări:
Îmbunătățirea funcționării mecanismului de solidaritate - este esențial să se optimizeze mecanismul de solidaritate stabilit de PMA. Acesta prevede un „Fond de Solidaritate” anual, care trebuie să funcționeze eficient pentru a distribui echitabil responsabilitățile legate de migrație între statele membre. Statele care solicită să evite relocările și nu doresc să primească migranți trebuie să compenseze cu contribuții financiare substanțiale, estimativ 100.000 euro per solicitant de azil evitat, pentru a sprijini financiar statele de frontieră afectate.
Îmbunătățirea transparenței și responsabilității inițiativelor Team Europe - este crucial să se sporească transparența și responsabilitatea în cadrul inițiativelor Team Europe, care implică acorduri de migrație cu țări terțe. Aceste inițiative ar trebui să fie supuse unui control public regulat, inclusiv al Parlamentului European, pentru a evalua impactul financiar și efectele asupra drepturilor omului și libertății presei. Raportările bi-anuale despre fluxurile financiare și progresul reformelor în țările partenere sunt necesare pentru a asigura legitimitatea acestor aranjamente.
Extinderea și îmbunătățirea Blue Card-ului UE - trebuie să se re-examineze și să se extindă inițiativa Blue Card-ului pentru a atrage mai mulți lucrători calificați. Cardul, care nu a reușit să atragă un număr semnificativ de lucrători în întreaga UE, trebuie să devină mai atractiv și să includă opțiuni de rezidență permanentă. Se sugerează crearea unor legături mai clare între Blue Card și reglementările naționale pentru rezidența permanentă, precum și includerea studenților internaționali care finalizează studiile în UE.
Includerea studenților - ar trebui să se propună ca studenții internaționali care finalizează studiile în UE să primească automat un Blue Card al UE, oferindu-le posibilitatea de a rămâne și de a lucra în Uniune. Acest lucru ar putea include și absolvenți din instituții de învățământ secundar sau alte forme de pregătire profesională, contribuind la abordarea penuriei de forță de muncă în sectoare specifice.
Stimate viitor comisar pentru migrație, ține minte că în următoarea Comisie trebuie să:
- Îmbunătățești funcționarea mecanismului de solidaritate
- Îmbunătățești transparența și responsabilitatea inițiativelor Team Europe
- Extinzi și îmbunătățești inițiativa de Blue Card al UE
- Incluzi studenții în schemele de migrație
*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029
