Unul dintre portofoliile comisarilor europeni este cel pentru piață internă. După cum declara prim-ministrul României în luna iunie, acest portofoliu era unul dintre cele două vizate de țara noastră pentru actualul mandat al Comisiei Europene, alături de cel pentru economie. Zilele următoare se așteaptă ca Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să anunțe care vor fi portofoliile de care se vor ocupa comisarii nominalizați de statele membre.

Portofoliul pentru piața internă a Uniunii Europene are două obiective principale: creșterea economică și securitatea economică. După COVID-19, redresarea economică a UE a fost lentă, cu o creștere estimată de 1,2%, comparativ cu peste 2% în SUA. Pentru a stimula creșterea economică, este necesară îmbunătățirea pieței interne. În ceea ce privește securitatea economică, UE a fost afectată de crize precum pandemia și creșterea prețurilor la energie, evidențiind vulnerabilități legate de dependențele comerciale.
De la crearea pieței unice în 1992, comerțul intra-UE a crescut, dar persistă bariere precum diferențele de reglementare și implementarea deficitară a legislației. Diverse măsuri au fost introduse pentru a combate aceste probleme, însă pandemia a cauzat întârzieri. În ultimii ani, s-a pus accentul pe politica industrială pentru a reduce dependențele de importuri, cum ar fi cele din Rusia. Noile reglementări, precum Actul european privind cipurile și Legea materiilor prime critice, vizează creșterea producției, deși finanțarea rămâne limitată. Cadrul temporar pentru ajutorul de stat a fost extins până în 2025 pentru a sprijini tehnologia curată.

Comisarul european responsabil pentru piața internă și strategia industrială se confruntă cu două provocări majore: aprofundarea pieței unice și politica industrială strategică. Integrarea pieței unice rămâne incompletă, în ciuda eforturilor, din cauza diferențelor de reglementări naționale. Este nevoie de strategii mai ambițioase, inclusiv proiecte legislative care să depășească limitele actuale, cu o guvernanță îmbunătățită și un control mai bun al fondurilor pentru implementare. A doua provocare este implementarea politicilor industriale strategice pentru industrii și tehnologii importante, cum ar fi tranziția ecologică. Deși justificate, aceste politici prezintă riscuri, precum fragmentarea pieței unice și probleme fiscale. Soluția ideală este o politică industrială competitivă la nivel UE, dar aceasta este dificil de realizat din cauza resurselor limitate și a necesității unei guvernanțe eficiente.

Pentru îmbunătățirea pieței unice a UE, strategiile propuse se împart în trei categorii principale: modificări legislative și îmbunătățirea implementării, coordonarea politicilor și cheltuielilor și strategii specifice pentru îmbunătățirea pieței unice.
În acest context, se recomandă actualizarea legislației la nivelul UE în domenii esențiale, precum servicii și mobilitatea forței de muncă, pentru a elimina barierele existente, cu scopul integrării complete a pieței unice și prioritizarea lor pentru a stimula comerțul și mobilitatea.
De asemenea, este necesară o mai bună implementare a legislației existente și un schimb eficient de informații între statele membre pentru a asigura aplicarea uniformă a regulilor și pentru a reduce diferențele naționale care blochează integrarea pieței.
În aceeași măsură, este importantă coordonarea politicilor naționale în sectoare strategice precum piețele de capital, energia, cercetarea și dezvoltarea, care vor contribui la creșterea eficienței și la maximizarea impactului cheltuielilor publice, evitând duplicarea eforturilor și resurselor.
Totodată, este necesar să se obțină controlul asupra programelor de finanțare, cum ar fi Facilitatea de Conectare a Europei (CEF), pentru a prioritiza proiectele esențiale și pentru a gestiona mai bine parteneriatele public-private care contribuie la dezvoltarea pieței unice.
O altă recomandare ar fi elaborarea unei legislații necesare pentru a elimina obstacolele de reglementare în comerțul cu servicii și introducerea unui nou regim de reglementare la nivelul UE, care să coexiste cu regimurile naționale, facilitând operațiunile transfrontaliere ale companiilor.
Totodată, este necesară o nouă legislație pentru a îmbunătăți recunoașterea calificărilor profesionale și transferabilitatea drepturilor de securitate socială. Implementarea unei „diplome europene” și utilizarea instrumentelor digitale, precum permisul european de securitate socială, ar sprijini viitorii lucrători și ar facilita mobilitatea forței de muncă.
O altă recomandare este simplificarea și îmbunătățirea guvernanței proiectelor importante de interes european, prin adoptarea unei abordări bazate pe lanțul valoric și furnizarea de stimulente sau bonificații pentru proiectele cu efecte transfrontaliere semnificative. Extinderea schemei de licitații care permite statelor membre să contribuie la fonduri pentru licitații la nivelul UE, va reduce sarcinile administrative și va îmbunătăți colaborarea între politicile industriale ale UE și ale statelor membre.
Aceste măsuri urmăresc să facă politica industrială a UE mai eficientă și să sprijine integrarea completă a pieței unice, promovând în același timp inovarea și colaborarea între statele membre.

Stimate viitor comisar pentru piața internă, ține minte să:

• Implementezi eficient legislația existentă și să faci un schimb eficient de informații între statele membre
• Coordonezi politicile naționale în sectoare strategice
• Sprijini crearea unui program dedicat „Piață Unică 2.0”
• Propui elaborarea unei legislații sectoriale sectorială și crearea unui „al 28-lea regim”
• Militezi pentru recunoașterea calificărilor și transferabilitatea drepturilor de securitate socială
• Te implici în domeniile politicilor industriale și a proiectelor transfrontaliere

*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029