Cine sunt cei șapte europarlamentari români care au votat împotriva sprijinului pentru Ucraina și de ce e relevant votul lor

Prima sesiune plenară a Parlamentului European, din 16-19 iulie, a dorit să transmită un mesaj politic puternic, după alegerile europarlamentare, astfel că subiectul supus la vot a fost continuarea sprijinului acordat de UE Ucrainei. S-a făcut asta sub forma unei rezoluții semnate de doi europarlamentari români parte din grupul PPE, Siegfried Mureșan și Virgil Popescu.

Textul rezoluției condamnă acțiunile Rusiei și războiul ilegal, neprovocat și nejustificat pe care îl poartă de peste doi ani, precum și vizita neanunțată și neavizată la nivel european a premierului maghiar, Viktor Orbán, în Rusia, făcută în timp ce țara sa asigură președinția rotativă a Consiliului UE. 

Rezoluția menționează, printre altele:

• Angajamentul ferm al UE de a oferi sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic, atât timp cât este nevoie pentru a asigura victoria Ucrainei;
• Reamintește că Ucraina, fiind victima unei agresiuni, are dreptul legitim de autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU;
• Reamintește importanța lansării negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova;
• Condamnă vizita recentă a prim-ministrului ungar, Viktor Orbán, în Federația Rusă, mai ales în contextul în care, imediat după vizită, Rusia a atacat spitalul pentru copii Ohmatdit din Kiev; îndeamnă Ungaria să nu mai blocheze finanțarea în favoarea Ucrainei din cadrul Instrumentului european pentru pace, inclusiv rambursarea acordată statelor membre pentru asistența militară acordată deja;
• Reiterează că statele membre ale UE și aliații NATO ar trebui să se angajeze colectiv și individual să sprijine militar Ucraina cu cel puțin 0,25% din PIB-ul lor anual; invită statele membre să extindă în continuare operațiunile de instruire pentru forțele armate ucrainene, cum ar fi EUMAM Ucraina, în vederea amplificării capabilităților lor operaționale; salută decizia NATO de a garanta materiale militare în valoare de cel puțin 40 de miliarde USD în viitorul apropiat;
• Invită UE și statele sale membre să sprijine activ eforturile de garantare a tragerii la răspundere a Rusiei pentru crimele de război în cadrul instanțelor și instituțiilor internaționale existente, precum și pentru crima de agresiune, prin înființarea unui tribunal internațional special, printre alte metode; își reiterează convingerea fermă că Rusia trebuie să despăgubească financiar Ucraina pentru daunele masive pe care i le-a cauzat;
• Condamnă numărul tot mai mare de atacuri hibride lansate de Rusia împotriva UE și se declară consternată să afle că Rusia a pus la cale o tentativă de a asasina directorul general al unei companii europene de apărare;
• Propune extinderea politicii de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului.

Rezoluția a fost adoptată cu 495 voturi pentru din 679 voturi valabil exprimate, adică a trecut cu aproape trei sferturi din voturi. Din delegația română, printre absenții de la votul final s-a numărat și Vlad Voiculescu de la USR, care pare că a votat în favoarea majorității elementelor rezoluției, însă al cărui nume nu se regăsește în lista europarlamentarilor care au acordat votul final.

Contactat de Panorama, deputatul Voiculescu a spus că nu a absentat și că nu știe ce s-a întâmplat de nu apare în procesul verbal al PE: „Susțin atât amendamentele, cât și rezoluția, în întregul ei”, a precizat el.

Cum au votat europarlamentarii români la votul final pentru rezoluția privind Ucraina / Europarlamentarul Vlad Voiculescu nu figurează la votul final, ceea ce ar însemna că a fost absent, însă a declarat pentru Panorama că procesul verbal al PE nu e corect și că a fost prezent la toate voturile pentru această rezoluție / Sursa datelor: Parlamentul European / © Panorama 

Delegația AUR a transmis și o explicație publică pentru poziționarea sa, justificând că „documentul nu îndeamnă la pace, ci la implicarea în război”. Cu toate acestea actul, ce poate fi consultat public, insistă tocmai asupra ideii de soluționare a conflictului și a fost un document comun redactat și sprijinit de principalele grupuri politice europene, inclusiv grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte și AUR.

Un alt argument folosit pentru poziționarea delegației a fost că „Textul rezoluţiei (…) conţine, între altele, propunerea ca fiecare stat din Uniunea Europeană să cheltuie în plus faţă de bugetul de apărare convenit ca parte a NATO. (…) Nu suntem deloc de acord cu implicarea României în război”.

Documentul nu menționează nicăieri ideea ca statul membru să cheltuie în plus față de angajamentul NATO de 2% din PIB. Și de asemenea, argumentul pare să fie în contradicție cu programul politic AUR pentru europarlamentare, în care este menționat că „războiul din Ucraina ne-a demonstrat că România este un pilon important în apărarea europeană și în NATO. Acest lucru trebuie valorificat prin poziționarea noastră în raport cu alte țări.”

Votul privind rezoluția de reafirmare a sprijinului pentru Ucraina este primul test de poziționare al noului Parlament European. Vedem că majoritatea pro-europeană rămâne una solidă și acesta este principalul mesaj pe care dorește să îl transmită Parlamentul European.

Totuși, poziționarea partidelor de extremă dreaptă contra sprijinului pentru Ucraina este un semnal de alarmă care nu va putea fi ignorat de forțele pro-europene.

Se discută deja de ideea unui cordon sanitar în jurul acestor grupuri extremiste, pentru a nu le lăsa să aibă vreo influență asupra dosarelor legislative. Cu toate acestea, este de văzut dacă majoritatea pro-europeană nu va dori să devină mai vocală, tocmai pentru a contracara vocile extremiste, care, după cum am putut observa chiar din prima săptămână, nu respectă regulile și atrag atenția unei lumi întregi prin scandalul provocat.