Cuvintele „securitate”, „apărare”, „agresiune”, „înarmare” - au început de puțin timp să fie în vocabularul de bază al tuturor celor care înțeleg puzzle-ul în care ne aflăm. Ne aflăm în punctul în care suntem prinși între a sprijini clădirea unei noi Uniuni Europene mai puternică, mai determinată, mai apropiată de nevoile cetățenilor, și de a întoarce spatele umanității și ne arunca într-un viitor negru. În lumina schimbărilor rapide de pe scena internațională, liderii europeni s-au întâlnit pentru a discuta despre deciziile strategice la nivel european, punând accentul pe sprijinul oferit Ucrainei, dar și despre modul în care securitatea noastră poate fi întărită.

Firul evenimentelor până la reuniunea Consiliului European

Pe 23 februarie, Antonio Costa, Președintele Consiliului European, structura Uniunii Europene în care se întâlnesc șefii de stat la nivelul statelor membre, a anunțat faptul că va convoca Consiliul pe data de 6 martie. Acesta a menționat faptul că, în urma consultărilor cu liderii europeni, a sesizat un angajament comun pentru a face față provocărilor la nivel european: consolidarea apărării europene, contribuția decisivă la pacea pe continentul nostru și securitatea pe termen lung a Ucrainei.

Anunțul președintelui Costa vine la câteva zile după reuniunea de urgență de la Paris convocată de Președintele francez Emmanuel Macron, unde România nu a fost prezentă. Întâlnirea aducea în prim-plan un adevăr sumbru: faptul că perioada tulbure a Europei tocmai ce începuse, iar acțiunile europene se vor desfășura pe măsură ce SUA, dar și Rusia, vor progresa în dezideratele lor. Astfel, atunci au fost conturate 2 mari linii strategice pentru a fi întreprinse de europeni:
Oferirea în continuare a asistenței militare pentru Ucraina. Dacă Ucraina va cădea, vor urma și țări din UE, întrucât Putin va considera că are cale liberă.

Creșterea capacității de securitate în Europa este o prioritate, iar pentru instituțiile europene, Comisia von der Leyen 2 a anunțat încă de la început creșterea competivității și în ceea ce privește securitatea, atât din perspectiva tehnologiilor și echipamentelor, cât și a capacității militare.

În urma anunțului, au avut loc mai multe evenimente semnificative: seria de întâlniri de la Casa Albă ale Președintelui francez Macron, premierului britanic Keir Starmer și ale Președintelui Ucrainei Zelenski, au stârnit un val de neliniște pe scena internațională.

Încă o dată, Europa a reacționat, de data această prin Summitul extraordinar al liderilor europeni de la Londra găzduit de Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În cadrul acestui Summit, România a fost reprezentată de Președintele interimar Ilie Bolojan. Concluzia reuniunii a fost trasată de Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene: „Trebuie să reînarmăm Europa urgent”.

La începutul săptămânii, Statele Unite ale Americii au suspendat ajutorul militar pentru Ucraina și au oprit schimburile de informații, decizie ce afectează capacitatea Ucrainei de a lovi precis ținte ruse.

Marți, ca un răspuns direct al evoluțiior, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat Planul pentru reînarmarea Europei care se bazează pe 5 piloni:

• Finanțările naționale pentru apărare nu se vor mai lua în calcul la deficit. Statele vor putea crește cheltuielile cu 1,5% din PIB;
• Un nou instrument financiar european pe bază de împrumuturi în valoare de 150 miliarde euro;
• Flexibilizarea fondurilor europene existente pentru a putea fi utilizate pentru investiții în apărare;
• Mobilizarea capitalului privat și cooperarea cu Banca Europeană de Investiții;
• Cooperarea cu NATO.

Miercuri seară, Președintele francez Emmanuel Macron s-a adresat națiunii în ajunul reuniunii Consiliului European atrăgând atenția francezilor asupra faptului că deciziile politice și sprijinul militar reprezintă doar o parte a soluției și trebuie să gândim pe termen lung pentru un viitor european. „Intrăm într-o nouă eră”, atenționează președintele, asigurând cetățenii de faptul că Franța a făcut „alegerea corectă” sprijinind Ucraina în contextul agresiunii Rusiei care durează de peste 3 ani. Franța va continua să discute cu aliații pentru a semna „un acord durabil, solid și verificabil”, arătându-și speranța că SUA ar putea fi de partea Europei, dar „trebuie să fim pregătiți să nu fie așa”. Mai mult, Macron declară că „Rusia a devenit și va rămâne o amenințare pentru Franța și Europa“. Totodată, acesta a reamintit faptul că “Franța menține o descurajare nucleară din 1964. Această descurajare trebuie să se aplice tuturor aliaților noștri europeni”. În prezent, Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene, având în vedere faptul că Marea Britanie nu mai este un stat membru, dar lucrează pentru a crea legături mai puternice cu aliații.

Printre subiectele propuse pe ordinea de zi a Consiliului regăsim:

• Schimb de opinii cu președintele Ucrainei
• Schimb de opinii cu președintele Parlamentului European
• Ucraina
• Apărarea europeană

Cum a pregătit România Summitul

Înaintea reuniunii, Președintele interimar, Ilie Bolojan, a avut 5 întâlniri bilaterale:

• Manfred Weber, Președintele partidului popular european, (grup european din care fac parte PNL și UDMR)

Discuția a avut loc înaintea Summitului #EPP ce va avea loc pe 7 martie pentru a se coordona cu privire la prioritățile cheie. Președintele Bolojan a declarat faptul că „România va colabora îndeaproape cu celelalte state membre ale UE pentru a găsi soluții imediate la evoluțiile recente”, accentuând faptul că trebuie să răspundă așteptărilor oamenilor, iar „securitatea este o prioritatea cheie în acest moment”.
Drept răspuns, Manfred Weber a reasigurat faptul că România este un membru valoros a UE și că este o națiune bazată pe democrație și stat de drept.

• Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei

Președintele Bolojan l-a felicitat pentru rezultatul alegerilor recente din Germania. Au discutat despre cum România și Germania pot lucra îndeaproape pentru a face Europa mai puternică, mai rezilientă și mai sigură în context global. De asemenea, au subliniat importanța coordonării eforturilor pentru a asigura apărarea, dar și despre oportunități pentru a intensifica colaborarea bilaterală, inclusiv în ceea ce privește industria apărării.
Merz a răspuns răspicat, după mai multe întâlniri bilaterale cu lideri europeni, faptul că „puterea vine din unitate”. Totodată, acesta a discutat cu liderii despre 3 priorități: organizarea securității, debirocratizarea europeană și creșterea competitivității la nivel european.

• Donald Tusk, Prim-ministrul Poloniei

Președintele Bolojan a declarat faptul că alături de Donald Tusk au agreat să continue coordonarea din rolul de parteneri strategici, cât și pentru susținerea Ucrainei și Republicii Moldova. Totodată, Președintele Bolojan a declarat faptul că ambii președinți și-au reafirmat poziția pentru de a prioritiza în mod strategic împuternicirea flancului Estic, având în vedere amenințările care vin dinspre Rusia.

• Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

Preșesedintele Bolojan a discutat despre prioritățile României pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și absorbția fondurilor europene, exprimându-și în același timp sprijinul pentru inițiativele Comisiei Europene în ceea ce privește apărarea și competivitatea.

• Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European

Președintele Bolojan și-a exprimat determinarea de a continua colaborarea dintre România și Parlamentul European pentru a răspunde în mod direct nevoilor cetățenilor.

Viktor Orban, Prim-Ministrul Ungariei, a efectuat ieri o vizită în Franța, unde s-a întâlnit cu actualul Președinte, Emmanuel Macron și fostul Președinte Nicolas Sarkozy, afirmând faptul că deși statele membre ar putea să nu fie de acord cu modalitățile de a face pace, toți liderii sunt „de acord că trebuie să consolidăm capacitățile de apărare ale națiunilor europene”. Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul că Orban s-a întâlnit și cu lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, ulterior declarând faptul că s-a întâlnit cu „viitorul Președinte al Franței” și îi mulțumește pentru „o discuție revelatoare”.


Declarația comună a Președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, Președintelui Consiliului European Antonio Costa și a Președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, a constat în reafirmarea sprijinului pentru Ucraina, menționând faptul că „Ucraina trebuie pusă într-o poziție de putere”.
#ReArm Europe, inițiativa Comsiei Europene, va ajuta la sporirea cheltuielilor pentru apărare, creșterea bazei industriale de apărare și încurajarea investițiilor dinspre sectorul privat. Doar așa, „putem face continentul european mai protejat”.

Concluziiile Summitului Consiliului European

După întâlniriea cu președintele Zelenski de la începutul Consiliului, menită să ofere o privire de ansamblu asupra situației, Consiliul a luat următoarele decizii care sunt explicate și de Președintele interimar Ilie Bolojan în cadrul conferinței de presă:

• Un rol mai crescut în ceea ce privește propria apărare - decizie adoptată de toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene (unanimitate)

Prin #ReArm Europe, inițiativa Comisiei Europene, ”s-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare, în sensul în care cheltuielile de apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare, în așa fel încât balanțele statelor să nu fie afectate de aceste cheltuieli suplimentare”.

S-a decis acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziția statelor pentru a fi folosit pentru cheltuieli de apărare.

S-a decis direcționarea fondurilor europene necheltuite din politica de coeziune (pentru a nu fi pierdute) în investiții pentru apărare, și un mandat pentru ca Banca Europeană de Investiții să acorde credite pentru industria de apărare și pentru ca și băncile comerciale să poată oferi companiilor din domeniu aceste credite. Pe baza investițiilor private, vom putea avea o dezvoltare privind industria națională de apărare a fiecărei țări.

Domeniile de interes: drone, scuturi anti-rachetă, sateliți și mobilitate militară. Prioritară devine întărirea Flancului de Est de la Baltică la Marea Neagră, dar și întărirea granițelor.

O altă prioritate devine interoperabilitatea, astfel încât achizițiile să fie mai simplificate, mai rapide și astfel încât ”dacă un stat achiziționează tehnică militară, aceasta să poată fi distribuită și altui stat în așa fel încât cumpărând mai mult să se poată cumpăra mai ieftin și să fie interoperabil”.

NATO rămâne fundamentul apărării colective, iar relația transatlantică rămâne o garanție pentru pacea în Europa.

• Ajutorul pentru Ucraina - adoptată de 26 de state membre (fără Ungaria)

S-a discutat ca Ucraina să fie într-o poziție de negociere bună, astfel ca după armistițiu și încetarea focului de arme să urmeze o pace justă și durabilă. Prezența Ucrainei și Europei la negocieri este necesară. Pacea Ucrainei, Europei și transatlantică să fie întrețesute.

Consiliul European se va reîntâlni pe 20-21 martie la Bruxelles pentru a reveni asupra temelor menționate. Urmează și Summitul NATO în iunie, iar până atunci se va lucra și pe planul oferit de structură prin care aspectele tehnice și militare să fie clarificate.

Administrațiile ucrainene și americane au reluat activitatea și sunt încrezătoare că săptămâna viitoare ar putea avea loc o „întâlnire importantă”.

Președintele Bolojan a afirmat în cadrul conferinței de presă:

• „Având în vedere poziția geopolitică a Turciei, nu poți vorbi de securitatea la Marea Neagră fără să te bazezi pe pilonul care înseamnă Turcia, pentru că această țară controlează practic accesul, și deci nu poți vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia”
• „Va fi o întâlnire la Paris cu miniștrii apărării și șefii de State Majore care să analizeze posibilitatea prin care ar fi posibil să se asigure o zonă de sprijin, de garanții de securitate, după ce se ajunge la un acord de pace. Cred că reprezentanții României vor participa. Nu pentru că vom trimite trupe în teren, pentru că nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc, ci pentru că România este astăzi un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, subliniez, în zona Ucrainei. De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exporturile pe care Ucraina le face”.
• „Tot ceea ce face România, tot ceea ce face Europa și tot ce a făcut NATO în această perioadă pentru a susține Ucraina n-a fost altceva decât un efect al menținerii frontului la o distanță cât mai mare nu doar de România, ci și de Republica Moldova (…) tot ceea ce a făcut România în această perioadă a făcut ca pericolul să nu se apropie de Republica Moldova”

Cu ce rămânem în urma Consiliului European?

Liderii europeni, conștienți de situația geopolitică în care ne aflăm, sunt de acord cu reînarmarea Europei. Totodată, 26/27 de state membre înțeleg că pacea pe continent înseamnă solidaritate, iar Ucraina poate fi doar prima victimă. Rusia este o amenințare pentru Uniunea Europeană, iar în special țările de pe flancul de est, înțeleg adânc ce înseamnă această influență, date fiind paginile istoriei.

Ne așteaptă o tensiune pe termen lung, cu multe ramificații, de la dezinformare, atacuri cibernetice și securitate în sensul tradițional al cuvântului.

Ceea ce face acum Uniunea Europeană înseamnă nu doar faptul că sare în ajutorul unei țări care este supusă unei agresiuni neprovocate, dar se protejează pe sine și pe viitorul ei.

Este necesar ca fiecare țară să își întărească tehnica militară, dar investițiile trebuie să vină în mod integrat tocmai ca statele să se poată sprijini unul pe celălalt. Trăim într-un context dificil, iar pericolul se apropie extrem de repede.

Europa trebuie să acționeze să se întărească reciproc, întrucât nu putem reuși singuri, ci doar împreună. Suntem în fața unui război hibrid, iar lupta se dă pe toate planurile. România are un rol strategic în noua configurație europeană. Uniunea Europeană este în fața celui mai puternic test și ține de fiecare dintre noi să o sprijinim și să apărăm valorile și beneficiile cu care UE ne-a sărit în ajutor de-a lungul deceniilor.