Abuzul sexual asupra copiilor este una dintre cele mai grave forme de violență, iar multe victime nu reușesc să vorbească despre ce li s-a întâmplat decât după ani de tăcere, rușine sau teamă. Între timp, agresorii rămân adesea nepedepsiți, mai ales dacă faptele se prescriu. În fața acestei realități, Parlamentul European vrea să schimbe radical regulile.

În cadrul sesiunii plenare din perioada 16-19 iunie, europarlamentarii au votat cu o susținere fermă o poziție privind propunerea Comisiei Europene de actualizare a directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Nu este încă o lege, dar este pasul esențial care va ghida negocierile cu Consiliul UE, care vor începe pe 23 iunie, pentru forma finală a textului. Propunerile sunt clare: pedepse mai aspre, eliminarea prescripției pentru astfel de fapte, reguli noi în ceea ce privește consimțământul minorilor și extinderea definițiilor legale, astfel încât legea să țină pasul cu abuzurile din era digitală.

Parlamentul dorește ca orice formă de exploatare sexuală a minorilor, fie că se întâmplă fizic, fie online, să fie tratată cu toată severitatea.

Pedepse mai aspre pentru agresori
Poziția Parlamentului vizează în primul rând înăsprirea sancțiunilor pentru o serie de infracțiuni sexuale care implică minori. Deputații europeni propun pedepse maxime mai mari pentru cazurile în care copiii, chiar dacă au depășit vârsta legală a consimțământului sexual, nu consimt în mod liber la acte sexuale. Sunt incluse și infracțiuni precum recrutarea de minori pentru exploatare prin prostituție, distribuirea sau posesia de materiale care conțin abuzuri sexuale, dar și oferirea de recompense în schimbul unor astfel de fapte.
Una dintre cele mai importante propuneri vizează eliminarea termenelor de prescripție pentru infracțiunile de acest tip. Datele arată că majoritatea victimelor nu sunt în măsură să relateze abuzurile decât după foarte mult timp, uneori după ce au devenit adulte. De aceea, Parlamentul propune ca dreptul de a depune plângere sau de a solicita despăgubiri să nu mai fie limitat de timp, recunoscând complexitatea traumei și nevoia de justiție fără constrângeri.

Poziția adoptată introduce și o extindere importantă a definițiilor legale privind materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Parlamentul cere ca acestea să includă în mod explicit imaginile și videoclipurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv cele care nu implică copii reali, dar care reproduc în mod realist situații de abuz. Este avută în vedere și utilizarea tehnologiilor emergente precum realitatea virtuală sau augmentată, precum și instrumentele digitale (chatboți, avatare) folosite pentru ademenirea minorilor. Aceste forme de abuz digital vor fi tratate cu aceeași gravitate.

În ceea ce privește consimțământul, Parlamentul propune introducerea unei definiții clare pentru situațiile în care minorii au depășit vârsta legală a consimțământului sexual. Sunt excluse de la incriminare relațiile consensuale între persoane apropiate ca vârstă, cu condiția să nu existe un dezechilibru de putere, o relație de dependență sau un abuz de încredere. În schimb, dacă un adult pretinde că are o vârstă apropiată de cea a victimei cu scopul de a o induce în eroare, acest lucru va fi considerat o circumstanță agravantă.

Sprijin real pentru victime: modelul Barnahus
Un element central al poziției Parlamentului este sprijinul oferit victimelor. Acestea ar urma să beneficieze gratuit de servicii medicale, psihologice și juridice adaptate vârstei și nevoilor lor, indiferent dacă au depus o plângere penală. Se recomandă implementarea modelului Barnahus, care presupune ca toate serviciile de sprijin să fie oferite sub același acoperiș, pentru a reduce retraumatizarea și a facilita accesul la justiție. Asistența se va putea extinde inclusiv în viața adultă, în funcție de nevoile individuale ale fiecărei victime.

Parlamentul susține, de asemenea, folosirea anchetelor sub acoperire și a metodelor de supraveghere digitală pentru depistarea infractorilor, precum și consolidarea colaborării între statele membre și organismele europene. Organizațiile societății civile vor putea juca un rol activ în procesul de raportare, prevenire și sprijin al victimelor.

Prin această poziție, adoptată cu o majoritate covârșitoare: 599 de voturi pentru, doar 2 împotrivă și 62 de abțineri, Parlamentul European își afirmă angajamentul ferm față de protejarea copiilor din întreaga Uniune. Europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru: PPE (Bogdan, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); S&D (Cristea, Dîncu, Nica); ECR (Axinia, Piperea, Sturdza, Teodorescu); Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu), Verzi (Ștefănuță); Neafiliați (Lazarus)

Abțineri: S&D (Benea, Cârciu, Manda, Mușoiu); ECR (Târziu, Terheș); Neafiliați (Șoșoacă)

Următorii pași 
România, ca stat membru al Uniunii Europene, va trebui să se pregătească pentru armonizarea legislației naționale cu noul cadru propus, odată ce forma finală a directivei va fi adoptată în urma negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliul UE.
În prezent, legislația românească privind abuzul sexual asupra minorilor are încă puncte slabe, atât în ceea ce privește definirea infracțiunilor digitale și a consimțământului, cât și în asigurarea unui sprijin real, integrat, pentru victime. România nu are încă un sistem inspirat de modelul Barnahus, iar serviciile psihologice și juridice gratuite pentru copiii abuzați sunt limitate sau fragmentate.

De aceea, această propunere de directivă nu este doar o provocare administrativă, ci și o șansă pentru România de a aduce legislația și practicile de protecție a copilului la un standard european real, bazat pe prevenție, pedeapsă eficientă și grijă față de victime.