Preocupați fiind de ce se întâmplă pe plan intern în țară, câteodată uităm să mai privim și în jur. În ultimele luni, situația politică din Georgia s-a deteriorat dramatic, generând preocupări serioase la nivel internațional. Proteste masive au avut loc în întreaga țară, mii de georgieni ieșind în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de actuala guvernare și pentru a cere un viitor european. Răspunsul autorităților a fost marcat de violență, intimidare și arestări, punând sub semnul întrebării angajamentul țării față de valorile democratice.
În acest context tensionat, Parlamentul European a dezbătut criza politică din Georgia în plenul din Strasbourg pe data de 21 ianuarie și a votat, pe 13 februarie, o rezoluție importantă cuprinzând măsurile ce pot fi luate pentru a sprijini populația și pentru a sancționa abuzurile comise de autorități.
Astfel, votul a scos la iveală poziții divergente în rândul europarlamentarilor români, dar și un sprijin clar pentru aspirațiile europene ale poporului georgian.

Reprimarea protestelor și încălcarea drepturilor fundamentale
Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate în dezbatere a fost reacția brutală a autorităților georgiene împotriva protestatarilor. Magnus Brunner, Comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație, a subliniat că forțele de ordine au folosit violența excesivă împotriva demonstranților pașnici, iar numeroși activiști și jurnaliști au fost arestați pe motive politice. În ciuda acuzațiilor grave de tortură și tratamente inumane asupra protestatarilor deținuți, niciun oficial al forțelor de ordine nu a fost tras la răspundere.

Restrângerea libertăților și adoptarea unor legi controversate
Europarlamentarii au atras atenția asupra unor modificări legislative recente care subminează libertățile fundamentale și principiile democratice. Aceste măsuri includ restrângerea activității presei independente și concedierea funcționarilor publici pe criterii politice. Un aspect alarmant este utilizarea retoricii instigatoare la ură împotriva opoziției și a presei, ceea ce alimentează și mai mult instabilitatea.
Poziția Uniunii Europene: sancțiuni și sprijin pentru societatea civilă
În fața acestui regres democratic, Uniunea Europeană a luat deja măsuri de sancționare a guvernului georgian. Comisarul european Brunner a anunțat faptul că UE a suspendat ajutoare financiare destinate guvernului, redirecționând o parte din fonduri către organizațiile societății civile și mass-media independentă. În plus, s-a discutat despre posibilitatea suspendării regimului fără vize pentru oficialii guvernamentali georgieni și despre introducerea unor sancțiuni individuale pentru cei responsabili de represiune.
Deși majoritatea deputaților europeni au condamnat acțiunile guvernului georgian și au cerut sancțiuni mai dure, au existat și voci care au criticat implicarea UE în planul intern al Georgiei. Thierry Mariani, reprezentant al grupului Patrioți pentru Europa (Patriots for Europe - PfE), a acuzat Uniunea Europeană de ingerință în afacerile interne ale unui stat suveran, susținând că „această țară este liberă, încetați să o caricaturizați. Georgienii vor Europa, dar o Europă care le respectă alegerea, deoarece, după Uniunea Sovietică, Georgia nu vrea să devină o colonie a Bruxelles-ului.” Această poziție a fost împărtășită și de alți europarlamentari eurosceptici, care au criticat abordarea punitivă a UE față de Georgia.

Diviziuni în rândul europarlamentarilor români
Europarlamentarii români au votat o serie de amendamente care au creat controverse, printre care și amendamentul 1a, propus de Danilo Della Valle, membru al grupului The Left, din Italia:

"1a. Subliniază faptul că viitorul Georgiei
trebuie să fie determinat de voinţa cetățenilor săi, fără presiune sau interferență externă; subliniază faptul că suveranitatea și traiectoria politică a Georgiei ar trebui să reflecte aspirațiile poporului său; condamnă orice tentativă, indiferent dacă este străină sau internă, care subminează instituțiile democratice ale Georgiei"

Pentru: ECR (Cristian Terheș)
Împotrivă: PPE (Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Virgil-Daniel Popescu, Siegfried Mureșan, Iuliu Winkler, Loránt Vincze), Renew Europe (Eugen Tomac), S&D (Vasile Dîncu), Verzi/ALE (Nicu Ștefănuță)

În timp ce unii văd acest principiu ca o reafirmare a independenței Georgiei, alții consideră că acesta poate fi folosit ca un pretext pentru a ignora influența destabilizatoare a Rusiei în regiune. Votul divizat al europarlamentarilor români reflectă astfel o dilemă mai amplă: cum se poate sprijini democrația georgiană fără a oferi regimului actual pretextul de a-și justifica deriva autoritară?
Opinia europarlamentarilor români a fost divizată, de asemenea, cu privire la mai multe aspecte ale textului. Cristian Terheș (ECR) s-a împotrivit sau s-a abținut într-un total de 8 ori votului comun al delegației României, la porțiuni ale textului care atrag atenția asupra aspectelor precum: daunelor aduse de posibila suspendare regimului de vize de care beneficiază Georgia, accesul pe care europarlamentarii îl au la fosta președintă a Georgiei Mihail Saakașvili, intervenția observatorilor internaționali în procesul electoral la alegerile prezidențiale din noiembrie, eliberarea deținuților politici sau abordarea echilibrată a supravegherii mass-mediei și a societății civile.

În ceea ce privește votul asupra întregii propuneri de rezoluție, europarlamentarii români au votat în majoritate în favoarea acesteia.

Propunerea a fost adoptată.
Pentru: PPE (Rareș Bogdan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dan Motreanu, Adina Vălean, Virgil-Daniel Popescu, Siegfried Mureșan, Iuliu Winkler, Loránt Vincze), Renew Europe (Eugen Tomac), S&D (Claudiu Manda, Andi Cristea, Vasile Dîncu), Verzi/ALE (Nicu Ștefănuță)
Abțineri: ECR (Cristian Terheș)

 
Astfel, propunerea de rezoluție adoptată de Parlamentul European condamnă acțiunile represive ale guvernului condus de partidul „Visul Georgian” și subliniază faptul că alegerile parlamentare din octombrie 2024 nu au fost nici libere, nici corecte. Într-un mesaj clar, eurodeputații au refuzat să recunoască legitimitatea noului parlament și a președintelui ales, afirmând că acestea nu reflectă voința poporului georgian.

„Georgia este considerată un stat capturat de regimul ilegitim al ‘Visului Georgian’”, subliniază textul rezoluției, evidențiind gravele încălcări ale drepturilor fundamentale, represiunea împotriva protestatarilor și intimidarea jurnaliștilor.

Situația din Georgia rămâne un test pentru democrația europeană și pentru capacitatea UE de a susține valorile în care crede. Parlamentul European a transmis un mesaj puternic: nu va accepta derapajele autoritare ale guvernului georgian și va continua să sprijine cetățenii care luptă pentru un viitor european.
Vor fi aceste măsuri suficiente pentru a opri regimul de la Tbilisi, mai ales în contextul în care premierul Irakli Kobakhidze a anunțat faptul că Georgia va suspenda negocierile de aderare la UE și va refuza asistența europeană până în 2028?
De partea cealaltă, UE trebuie să arate că nu doar condamnă, ci și acționează decisiv. Un lucru e cert: ochii Europei sunt acum ațintiți asupra Georgiei. Miza nu este doar viitorul unei țări, ci și credibilitatea UE ca susținătoare a democrației. Următoarele luni vor fi cruciale.
Va alege Georgia calea europeană sau va aluneca și mai adânc într-o criză politică și constituțională? Răspunsul va veni nu doar de la politicieni, ci și de pe străzile unde oamenii continuă să își strige dorința de libertate.