Europuls – Centrul de Expertiză Europeană lansează rezultatele primului barometru despre percepția tinerilor din România despre Uniunea Europeană, care este interesul acestora de a ieși la vot în data de 9 iunie 2024, dar și să vadă ce își doresc tinerii de la viitori europarlamentari.


Percepția tinerilor chestionați despre Uniunea Eurpopeană este convârșitor pozitivă (foarte pozitivă - 43,3% și pozitivă - 39,6%), urmată fiind de una neutră 12,7% și apoi negativă (parțial negativă 2,8% și negativă 1,5%).

Dintre aspectele pe care tinerii le consideră benefice în Uniunea Europeană avem într-o proporție majoritară libera circulație a cetățenilor, fondurile europene și oportunitățile care vin cu acestea. Mai mult, cu precădere studenții au fost cei care au menționat recunoașterea nivelului de studii și a specializărilor în Uniunea Europeană. În același ton, avem subiecte sociale aduse în vedere de tineri: politici sociale care ne îmbunătățesc viața, apărarea drepturilor omului, cooperarea dintre state pe diverse teme, multiculturalitatea, toleranța, protejarea democrației, siguranța națională și internațională. sprijin reciproc și asistență pentru dezvoltare, statul de drept, dreptul de a studia și de a lucra în UE.

Aspectele pe care tinerii le consideră negative când vine vorba de Uniunea Europeană sunt primordial menționate de așa-zisa pierdere a suveranității, linie pe care construiesc extremiștii, dar și populiștii. Printre motivele populiste preluate de tineri regăsim considerentul că anumite țări vestice sunt favorizate în detrimentul celor estice, comunicarea deficitară și rigidă a instituțiilor europene, lipsa de transparență, birocrația excesivă. Printre aspectele sociale, tinerii chestionați enumeră tensiunile pe care ei le simt între anumite țări din cauza diferențelor majore ale sistemelor administrative ale statelor, faptul că UE nu comunică suficient cu cetățenii, lipsa de reprezentare a grupurilor minoritare, politicile pentru gestionarea migranților, ec.

Tinerii chestionați sunt conștienți de faptul că viața lor de zi cu zi este afectată de Uniunea Europeană (41,2% mult și 34,6% foarte mult).

Când vine vorba de beneficiile personale aduse de Uniunea Europeană tinerilor chestionați avem drept răspuns: mobilitățile Erasmus, libera circulație a persoaneleor, nivelul de trai, oportunități de muncă și perfecționare (internships, locuri de muncă, etc.), schimbul intercultural, lipsa costurilor de roaming, infrastructură, nivelul de trai actual, menținerea păcii. accesarea fondurilor europene de către administrația publică a țării noastre, dar și de către ONGuri, etc.

Majoritatea tinerilor chestionați sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (64,5%) - într-un mod echilibrat am putea spune în comparație cu 17,9% foarte optimiști, 15,1% pesimiști și 2,5% foarte pesimiști.

Majoritatea tinerilor chestionați au încredere în instituțiile europene. Fiind întrebați câtă încredere au pe o scară de la 1 la 5, cea mai mare parte din tineri au răspuns 4 (44,3%), 3 (25,8%), 5 (23,6%), 2 (3,5%) și 1(2,8%). În contrapondere, tinerii au fost întrebați care este nivelul lor de încredere în instituțiile din România, majoritatea indicând gradația 2 (40,9%) pe o scară de la 1 la 5.

60,4% dintre ei consideră că politicile europene sunt importante pentru dezvoltarea României. Totodată, 89,6% consideră că parcursul României în Uniunea Europeană este unul pozitiv.

De la aderarea României în Uniunea Europeană, majoritatea tinerilor chestionați (71,1%) consideră că „România a evoluat bine, dar încă mai sunt probleme de rezolvat.”

Printre exemplele de politicieni din România pe care tinerii îi admiră (în ordinea numărului de menționări) : Nicușor Dan, Emil Boc, Victor Negrescu, Siegfried Mureșan, Mircea Geoană, Eugen Tomac, Dragoș Pîslaru, Vlad Gheorghe, Nicu Ștefănuță, Cătălin Drulă, Gabriela Firea, Dan Barna, Remus Cernea, Violeta Alexandru, Ramona Strugariu, Dacian Cioloș, Ilie Bolojan, Mihai Ghigiu, Theodor Paleologu, Ana Ciceală, Radu Mihaiu, Cristina Prună, Simina Tulbure, Diana Șoșoacă, Dominic Fritz, Diana Buzoianu.

Au primit mențiuni și: Ludovic Orban, Alin Mituța, Ciprian Mihali, Vlad Voiculescu, Oana Țoiu, Virgil Nanu, Ionel Bogdănel, Darius Pop, Brian Cristian, Titus Corlățean, George Simion, Allen Coliban, Cristian Presură, Rareș Hopincă, Alina Gîrbea, Oana Cambera.

Un politician de asemenea foarte des menționat este Maia Sandu.

Următoarele priorități ale europarlamentarilor ar trebui să fie:

• includerea României în zona euro,
• politici economice pentru a îmbunătăți traiul de zi cu zi și educație financiară pentru tineri,
• simplificarea limbajului din documentanție și dialogul real cu cetățenii,
• politici pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice,
• politici pentru tineri și pentru educație,
• integrarea mai bună a tinerilor în procesul de luare a deciziilor,
• politici pentru sănătate care să includă și educația sexuală,
• crearea mai multor locuri de muncă prin proiecte și fonduri europene,
• politici pentru digitalizarea serviciilor administrației și cetățenie digitală,
• susținerea studiilor culturale,
• mai multe măsuri anti-corupție și creșterea transparenței privind absorbția fondurilor europene.
• politici pentru combaterez dezinformării și fakenews,
• extinderea Uniunii Europene,
• venitul minim european garantat,
• securitate și cooperare internațională,
• securitate energetică,
• un management mai bun al migrației,
• o mai mare atenție către criza locuirii,
• sprijin pentru Ucraina, etc.

Întrebați în ce măsură tinerii se simt ascultați de politicieni pe o scară de la 1 la 5, majoritatea au răspuns 2 (39,9%), adică aproape deloc.

La întrebarea dacă tinerii în funcții publice pot schimba lucrurile în România, tinerii sunt încrezători că se pot schimba în mare măsură (50%) și în foarte mare măsură 27,7%,

În materie de subiecte față de care tinerii sunt îngrijorați, cele mai importante sunt: corupția din România, sistemul sanitar din România, costul ridicat al traiului, calitatea educației și ascensiunea extremismului.

82,7% din tinerii chestionați vor participa la vot la alegerile din 9 iunie. Mai mult, rugați să facă un top al participării lor la alegeri aceștia le-au ordonat astfel, de la cele unde sigur vor participa până la cele unde nu sunt siguri:
1. Alegerile europarlamentare
2. Alegerile prezidențiale
3. Alegerile parlamentare
4. Alegerile locale.

Întrebați care li se pare vârsta optimă pentru a avea drept de vot, tinerii au răspuns:

• 18 ani - 55%,
• 17 ani - 0,6%,
• 16 ani - 29,2%.

Pentru răspunsul de mai sus, majoritatea au argumentat faptul că, momentan nu există educație civică sau politică de calitate astfel încât să îi sprijine în a lua astfel de decizii. Totodată, simt responsabilitatea votului și doresc să fie cât mai pregătiți. Există răspunsuri care sugerează faptul că responsabilizarea tinerilor de la 16 ani ar duce la creșterea participării lor la viața comunității.

În viziunea tinerilor, topul importanței tipurilor de scrutinuri electorale este următorul:
1. Alegeri parlamentare
2. Alegeri locale
3. Alegeri europarlamentare
4. Alegeri prezidențiale

De unde se informează tinerii:

• 68% din tinerii chestionați se informează zilnic din social media,
• 50% se informează zilnic din presa online,
• 8,5% consultă zilnic site-urile instituțiilor naționale

Barometrul a colectat opinia a 318 de tineri printr-un formular, 90,6% provenind din mediul urban, iar cea mai numeroasă grupă de vârstă a respondenților este 19-24 de ani în proporție de 55,7%. Nivelul mediu de studiu al respondenților fiind studiile de licență, respectiv cele liceale.

Barometrul Tinerilor face parte din proiectul `Comunitatea Tinerilor Lideri Europeni`, proiect de participare, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

Atribuțiile primarului:

• coordonează realizarea serviciilor publice de interes local;
• este coordonator principal de credite (semnează toate plățile)
• elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale (UAT) și le supune aprobării consiliului local.
• întocmeşte proiectul bugetului şi le supune spre aprobare consiliului local
• iniţiază negocieri pentru contractarea de împrumuturi
• asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora
• ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
• îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară
• îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului;

Atribuțiile consiliului local:

• hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome
• aprobă, la propunerea primarului, bugetul unităţii administrativ-teritoriale
• alege viceprimarii, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, din rândul consilierilor
• aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor
• stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale
• aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico- economice pentru lucrările de investiţii de interes local
• hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică/privată a comunei, oraşului sau municipiului
• avizează sau aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor
• aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.
• poate asigura lucrări de amenajare, dotare şi întreţinere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creşterii nivelului de atractivitate turistică a UAT,
• poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului

Atribuțiile consiliului județean:

• aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul judeţului
• aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor
• stabileşte şi aprobă impozite şi taxe
• adoptă strategii şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului sau din proprie iniţiativă, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale
• stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi UAT componente
• aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean
• hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică/privată a judeţului
• atribuie denumiri de obiective de interes judeţean
• asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean în domeniul: educației, sportului, serviciilor sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei, culturii, sănătății, etc.

Atribuțiile președintelui de consiliu județean:

• reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie
• exercită funcţia de ordonator principal de credite (semnează toate plățile)
• conduce şedinţele consiliului judeţean
• întocmeşte proiectul bugetului judeţului îl supune spre aprobare consiliului judeţean
• coordonează realizarea serviciilor publice de interes judeţean
• emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa, prin lege
• coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene
• poate acorda, fără plată, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură, consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora.