În ultimele săptămâni, numeroase țări precum Austria, Italia, Cehia, Slovacia, Germania, Polonia și România au fost afectate de inundații puternice, ca urmare a Ciclonului Boris. Aceste fenomene au fost agravate de schimbările climatice, provocând victime, decese și daune materiale, în special în zonele cu infrastructură mai puțin dezvoltată. În România, inundațiile au afectat cel mai mult zona Moldovei, în județele Vaslui și Galați, provocând chiar și decese, iar situația se va înrăutăți săptămâna viitoare, când vârful furtunii va ajunge în țara noastră. Din păcate, inundațiile au provocat daune serioase la locuințe și la infrastructură, arătând nevoia urgentă de măsuri mai bune pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor naturale din partea autorităților naționale și locale.

Nu este prima oară când Uniunea Europeană se confruntă cu astfel de catastrofe naturale. Astfel, în timp, s-au utilizat diferite mecanisme de cooperare pentru a putea face față efectelor acestora, precum Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), Mecanismul de Protecție Civilă a UE sau politica de coeziune, datorită orientării sale regionale. Cu toate acestea, s-a constatat că bugetul dedicat acestor tipuri de inițiative nu este suficient pentru ca statele să poată colabora eficient împotriva dezastrelor majore.

În acest context, a fost inițiată o rezoluție în Parlamentul European pe tema măsurilor pe care Uniunea Europeană trebuie să le ia în considerare pentru o mai bună prevenție, gestionare și cooperare în cazul catastrofelor naturale. Rezoluția reflectă nu doar o recunoaștere a provocărilor cu care se confruntă statele membre, dar și un angajament colectiv al UE de a construi o Uniune mai rezilientă.

Mulți europarlamentari români au semnat și sprijinit acest text, printre care:
-din partea grupului PPE: Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Rareș Bogdan, Dan Motreanu, Virgil Popescu, Adina Vălean, Gheorghe Falcă, Mircea Hava
-din partea grupului S&D: Dan Nica, Victor Negrescu, Maria Grapini, Mihai Tudose, Gabriela Firea, Adrian-Dragoș Benea, Claudiu Manda, Gheorghe Cârciu, Ștefan Mușoiu, Vasile Dîncu
-din partea grupului ECR: Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu, Gheorghe Piperea, Șerban-Dimitrie Sturdza, Adrian-George Axinia
-din partea grupului Renew Europe: Dan Barna, Vlad Voiculescu

Cel mai puternic mesaj dat de Parlamentul European prin această rezoluție a fost solicitarea creșterii fondurilor dedicate instrumentelor care ajută cetățenii europeni să facă față dezastrelor naturale, de la prevenție până la rapiditatea cu care ajutorul le este acordat atunci când au nevoie. Adoptarea acestei rezoluții reprezintă un mesaj puternic pentru a recunoaște, în primul rând, nevoia urgentă de a gestiona eficient dezastrele naturale și fenomenele extreme provocate de schimbările climatice.

 Pentru România, un sprijin financiar și logistic mai mare oferit de Uniunea Europeană ar contribui activ la consolidarea capacităților de răspuns în caz de inundații sau altfel de dezastre naturale, protejând atât cetățenii, cât și infrastructura națională. Pe lângă fondurile alocate pentru refacerea zonelor afectate, România ar beneficia și de resursele necesare pentru implementarea unor măsuri preventive pe termen lung, esențiale în contextul schimbărilor climatice tot mai intense. Desigur, toate acestea dacă există sprijin și deschidere din partea autorităților locale și naționale de a accesa aceste fonduri și de a investi în prevenție și capacitatea de pregătire anticipată.

 
Pe scurt, rezoluția are în vedere următoarele aspecte:

• Protecție civilă: Se subliniază nevoia de a crește alocarea bugetară dedicată Mecanismului de Protecție Civilă a UE, rescEU, dar și pentru toate celelalte linii bugetare ce vizează pregătirea cetățenilor în cazul dezastrelor naturale. Practic, dacă Uniunea Europeană va investi mai mult în prevenirea dezastrelor, va economisi pe termen lung prin evitarea cheltuielilor mari pentru răspunsul și reconstrucția post-dezastru.
• Sprijin financiar și instrumente bugetare: Statele membre afectate de aceste catastrofe ar trebui să poată primi în timp util ajutorul financiar de care au nevoie. Din aceeași perspectivă, se solicită activarea Fondului de Solidaritate al UE și includerea unei finanțări adecvate în viitorul Cadru Financiar Multianual.
• Politica regională: Fiind principalul instrument de investiții pe termen lung al UE, politica de coeziune ar putea răspunde eficient nevoilor locale și regionale prin crearea unei axe dedicate în acest sens. De asemenea, sprijinul nu ar trebui să rămână național, ci mai ales local, iar programele de asistență tehnică ar trebui să se concentreze pe regiunile vulnerabile și îndepărtate.
• Adaptarea la schimbările climatice: raportul Agenției Europene de Mediu a indicat că motivele principale ale creșterii în frecvență și gravitate a dezastrelor naturale sunt schimbările climatice. Astfel, se solicită Comisiei Europene să prezinte un plan de adaptare, să reducă birocrația care întârzie aprobarea unor proiecte importante de gestionare a indundațiilor și să sprijine grupurile vulnerabile și agricultura.

Cu ce ajută o rezoluție România?
Rezoluția prevede creșterea fondurilor europene pentru prevenirea inundațiilor și intervenția rapidă în zonele afectate. Unul dintre aceste fonduri este Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, care poate fi accesat de România pentru a sprijini eforturile de reconstrucție și pentru a îmbunătăți infrastructura, cum ar fi consolidarea digurilor sau refacerea drumurilor, un element esențial în procesul de prevenție al altor incidente asemănătoare.

O parte esențială a rezoluției o reprezintă promovarea soluțiilor care presupun folosirea unor procese naturale pentru a combate efectele schimbărilor climatice. De exemplu, ar putea fi refăcute zonele inundabile naturale, cum ar fi luncile râurilor, care pot absorbi apa în exces în timpul ploilor torențiale. De asemenea, refacerea pădurilor de-a lungul râurilor ar putea preveni eroziunea solului și ar contribui la reducerea riscului de inundații. Aceste soluții naturale sunt mai durabile pe termen lung și ajută și la protejarea mediului și a biodiversității.
Într-un astfel de context, România ar beneficia foarte mult de pe urma implementării acestor soluții, mai ales în zonele care sunt expuse frecvent inundațiilor. În plus, aceste măsuri ar îmbunătăți calitatea apei și ar ajuta la protejarea ecosistemelor. Prin accesarea resurselor europene și adoptarea acestor măsuri preventive, România poate deveni mai bine pregătită pentru a face față viitoarelor dezastre naturale cauzate de schimbările climatice.

Votul europarlamentarilor români
Deși rezoluția s-a adoptat cu o largă majoritate, au existat câteva prevederi importante asupra cărora europarlamentarii români nu s-au pus de acord. Au fost și 6 europarlamentari absenți: Lorant Vincze (PPE), Gabriela Firea (S&D), Roxana Mînzatu (S&D), Cristian Terheș (ECR), Eugen Tomac (Renew), Nicolae Ștefănuță (Verzi).

 
Se observă o diviziune în cadrul delegației României în privința unei întrebări cheie: sunt aceste fenomene naturale extreme cauzate de schimbările climatice? Plecând de aici, există modalități diferite prin care delegația României privește gestionarea dezastrelor și adaptarea la schimbările climatice. 

Partea pro-europeană a delegației consideră că este nevoie de măsuri de adaptare la schimbările climatice, o adaptare a cadrului fondurilor europene la provocările curente, precum și simplificarea procedurilor de acordare a compensațiilor pentru victimele dezastrelor. 

Partea conservatoare și de extremă-dreapta a delegației consideră că trebuie sancționate ONG-urile care blochează proiecte de infrastructură pe motiv de protejare a naturii, și blamează autoritățile locale pentru că nu au luat suficiente măsuri de prevenție. 

Totodată, se observă o diferență și în voturile pentru îmbunătățirea infrastructurii și adaptarea acesteia la nevoile actuale, în contextul schimbărilor climatice. Dacă partea pro-europeană a votat în favoarea acestui element, grupul de extremă-dreapta s-a opus, nerecunoscând, probabil, schimbările climatice ca fiind o cauză a fenomenelor meteo extreme din ultima săptămână.
Textul rezoluției, deși a fost agreat de toate grupurile politice în forma sa finală, a prezentat o serie de elemente la care delegația României a votat diferit. Printre cele mai importante, amintim:

Prevederi cu privire la schimbările climatice: două paragrafe introductive ale rezoluției menționează cercetări ce arată că schimbările climatice duc la fenomene meteorologice extreme și că Europa este continentul cel mai afectat de schimbările climatice, dovadă fiind temperaturile neobișnuit de ridicate din această vară. Ambele prevederi au trecut cu o largă majoritate, însă europarlamentarii AUR și SOS au votat împotrivă:

Politicile UE să prioritizeze adaptarea schimbărilor climatice și prevenirea dezastrelor: un paragraf din rezoluție cere ca investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în prevenirea dezastrelor să aibă o linie de finanțare dedicată. Și de această dată, europarlamentarii AUR și SOS au votat împotrivă:

Parlamentul dorește un plan european de adaptare la schimbările climatice, cu propuneri legislative clare. Acest plan ar trebui să îmbunătățească reziliența noastră ca societate în fața schimbărilor climatice, în conformitate cu Legea europeană a climei și Acordul de la Paris. Europarlamenarii AUR și Diana Șoșoacă au votat împotrivă, iar Luis Lazarus s-a abținut:

Au existat și o serie de amendamente la această rezoluție. Printre cele mai controversate amendamente în cadrul delegației României, amintim:

Cristian Terheș (ECR) a propus și el câteva amendamente, unul dintre ele referindu-se la detalii despre daunele, victimele, decesele și deteriorarea a patru drumuri naționale din România:

O altă prevedere a rezoluției se referă la modul în care politica de coeziune a Uniunii Europene, deoarece se concentrează pe fiecare regiune în parte, poate juca un rol important în prevenirea dezastrelor și a schimbărilor climatice. Astfel, un amendament ECR adaugă ideea că viitorul Cadru Financiar Multianual ar trebui să mărească bugetul politicii de coeziune.

ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni) a inițiat un amendament care propunea ca ONG-urile care blochează proiecte de infrastructură esențială, cum ar fi barajele, să fie trase la răspundere financiar și juridic dacă acest lucru contribuie la dezastre naturale.

ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni) a propus un amendament care vizează responsabilitatea regiunilor în prevenirea dezastrelor. Amendamentul sugera că regiunile ar fi putut preveni efectele inundațiilor prin măsuri preventive mai eficiente.

Tot ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni) au propus finanțarea barajelor și a altor îmbunătățiri de infrastructură prin Fondul de Solidaritate al UE. Interesant este că cei doi deputați SOS au votat diferit:

Concluzii
Deși rezoluțiile Parlamentului European nu au caracter legislativ, ele sunt instrumente prin care Parlamentul European își exprimă poziția cu privire la teme sensibile și importante pentru cetățeni. Rezoluțiile Parlamentului European au scopul de a trage un semnal de alarmă cu privire la situații urgente dintr-o țară, de pe continent sau chiar de glob. În cazul acestei rezoluții care vizează un fenomen extrem ce a dus la pierderea de vieți, la victime și la români rămași fără locuință, europarlamentarii români au sprijinit cauza, însă vedem în cadrul delegației României opinii contradictorii exprimate prin voturile prezentate mai sus.