Românii vor putea călători fără vize în Canada începând cu sfârșitul anului viitor, după ce Canada și Uniunea Europeană au semnat duminică, 30 octombrie controversatul acord comercial CETA. Nu cu mult timp în urmă România și Bulgaria au fost în atenția presei internaționale, blocând semnarea acordului. Deși inițial cele două state membre ale UE au purtat negocieri cu Canada în mod unilareral, în cele din urmă acestea au făcut front comun, folosind puterea de veto pentru semnarea CETA ca pe o oportunitate de a rezolva chestiunea vizelor pentru Canada.

Regulamentul european

Pentru moment, cetățenii din toate statele europene cu excepția României și Bulgariei pot vizita Canada deținând un pașaport valabil, fără a avea nevoie de viză, pentru o perioadă de până la 6 luni. Cele două țări au avut nevoie dintotdeauna de viză pentru a călători în Canada. Însă deschiderea negocierilor pentru CETA, acord ce necesita aprobarea tuturor statelor membre ale UE pentru a fi semnat, a fost folosită de Cehia mai întâi (căreia i s-a reimpus obligativitatea vizelor pentru Canada în 2009) și apoi de România și Bulgaria ca o pârghie în negocierea ridicării vizelor.

Impunerea vizelor de către Canada era neconformă cu politica europeană a vizelor care prevede o listă cu statele terțe – printre care și Canada – ale căror membri pot călători în spațiul Schengen și în România, Croația, Bulgaria și Cipru (state care nu fac parte din Schengen) fără a avea nevoie de viză. Firește că europenii doreau reciprocitatea. Cehii au fost primii care au protestat împotriva vizelor canadiene, anunțând blocarea acordului de liber schimb CETA dacă aceastea nu erau ridicate. Chestiunea a fost ridicată și la nivel european, când un grup de euro-deputați români, cehi și bulgari din Partidul Popular European, într-o sesizare făcută Comisiei Europene, au invocat nevoia de reciprocitate în ridicarea vizelor cu referire la semnarea CETA și nerespectarea politcii europene a vizelor de către Canada. După exprimare unei poziții ferme, Cehia a obținut în 2013 ridicarea vizelor pentru Canada.

Tot în 2013 Uniunea Europeană a introdus un act legislativ care reglementa reciprocitatea vizelor (Regulation (EU) 1289/2013). Conform acestuia, orice cetățean al oricărui stat membru UE poate călători fără viză în statele terțe ale căror cetățeni călătoresc fără viză în UE. Cu toate acestea, Canada a continuat să impună viza resortisanților din România și Bulgaria.

Efortul comun al negocierii ridicării vizelor cu Canada

Ridicarea vizelor canadiene pentru români reprezintă rezultatul unui efort din partea guvernului și diplomației românești care a început să fie coerent și consistent în 2013, când în contextul noului regulament privind mecanismul de reciprocitate, Titus Corlățean, ministru de externe în guvernul Ponta, a întrevăzut oportunitatea de negociere care i se deschidea României, și, urmând exemplul Cehiei, a condiționat acordul României asupra CETA de înlăturarea vizelor pentru Canada.

Fostul prim-ministru Victor Ponta anunța în aprilie 2015 promisiunea făcută de omologul său canadian de la acea vreme, Stephen Harper, că din 2016 românii care aveau în ultimii zece ani viză fie pentru Canada, fie pentru Statele Unite,  nu mai erau obligați să aplice pentru a obține o nouă viză pentru Canada. Cu toate că angajamentul canadian reprezenta un pas înainte în negocierile ridicării vizelor, nu era ceea ce României i se cuvenea conform dreptului european.

Apropierea termenului limită de semnare a acordului CETA și schimbarea guvernului canadian, au adus cu sine o intensificare a efortului de liberalizare a vizelor din partea noului guvern Cioloş. Presiunile diplomatice ale guvernului României au fost susținute activ de eurodeputatul grupului parlamentar social-democrat, Sorin Moisă, care a argumentat în repetate rânduri motivele pentru care Canada ar trebui să ridice vizele pentru români.

Negocierile dintre România și Canada au durat atât, în mare parte și din cauza politicii canadiene de imigrație care restricționează accesul resortisanților din statele care nu îndeplinesc anumite condiții. În ceea ce privește România și Bulgaria, acestea depășeau în 2015 pragul de 4% din solicitările de viză respinse anual, precum și pragul de 3% al ratei de încălcare a legii imigrației (ex: persoane care intră în căsătorii doar cu scopul de a obține viza, documente invalide, uz de fals)  a persoanelor care aplicau pentru viză. Între 2013 și 2015 media ratei de refuz a vizelor pentru ambele țări a fost de 16%. În ceea ce privește rata de încălcare a legii imigrației, cele doua state s-au descurcat destul de bine în aceeași perioadă – Bulgaria 4,3% si Romania 2,5%.

După îndelungi negocieri atât la nivelul diplomației române cât și a executivului, România a obținut ce urmărea doar în ultimul ceas, cu o săptămână înainte de semnarea acordului CETA. Cu ocazia Consiliului European de vineri 21 octombrie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că ”s-a ajuns la un acord cu partea canadiană” și că ”România nu mai are niciun fel de obiecțiuni față de acordul comercial cu Canada”. Așadar înlăturarea vizelor a fost strict legată de semnarea acordului CETA, fapt ce a dat emoții românilor având în vedere vetoul provinciei valone din Belgia care a ajuns în cele din urmă la un compromis cu UE și Canada și a făcut posibilă semnarea acordului. Astfel, Canada va ridica vizele pentru români în două etape: de la 1 mai 2017 pentru cei care au mai intrat până acum în Canada în ultimii 10 ani sau au o viză de SUA valabilă 10 ani și de la 1 decembrie 2017 pentru toată lumea.

Trebuie menționat aici că acordul trebuie aprobat și votat în cel puțin 38 de parlamente naționale și regionale din Europa, așa că va mai dura până ce toate prevederile acordului vor intra în vigoare. O aplicare provizorie a acordului va începe după aprobarea de către Parlamentul European, permițând deja consumatorilor și oamenilor de afaceri să se bucure de avantajele ce intră sub competența exclusivă sau partajată a UE. Aici intră inclusiv respectarea înțelegerii dintre România și Canada privind ridicarea vizelor.

Succesul român

Negocierile în cadrul CETA sunt un exemplu bun de negociere la nivel înalt dintre România, ca stat membru UE, și un stat terț. Deși nu a avut niciodată vreo obiecție legată de conținutul acordului, România a folosit puterea conferită guvernului de a bloca semnarea acordului pentru a obține ceva ce se afla pe masa negocierilor de multă vreme. ”Liberalizarea vizelor va funcționa doar dacă vom avea un acord între UE și Canada – dacă acordul de comerț este adoptat” afirma nu cu mult timp în urmă președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Succesul României este cu atât mai de apreciat cu cât, ne gândim la faptul că în cele din urmă, liberalizarea vizelor nu a făcut parte din textul acordului. Guvernul de la București a promovat constant interesul național pe plan european, pentru a împiedica limitarea drepturilor cetățenești de călătorie într-un mod discriminatoriu. Pentru moment românii care doresc sa călătorească în Canada trebuie să treacă prin procesul complex, lung si costisitor pentru obținerea vizei. E nevoie de multă răbdare și un dosar de acte care dovedesc că nu se intenționează șederea pe teritoriul Canadei mai mult decât prevăzut. Pentru a obține viza de călătorie, se poate aplica fie online pe site-ul guvernului canadian fie prin întocmirea unui dosar și depunerea lui la un centru de aplicare pentru viză, proces ce durează în mod optim în jur de o lună. Începând cu luna mai 2017, pentru a călători în Canada va fi nevoie doar de obținerea autorizației electronice de călătorie (eTA). Doar cu numărul de pașaport, o adresă email și o carte de credit pentru a plăti taxa de 7 dolari canadieni, se poate obține eTA în doar câteva minute.

În mod clar o componentă de bază a acordurilor de comerț bilaterale este ușurința cu care partenerii comerciali sunt capabili să călătorească. Dacă înlăturarea vizelor nu era negociată în cadrul CETA de către România și Bulgaria, resortisanții acestor state nu li s-ar fi oferit condiții egale de comerț cu ale celorlalți cetățeni europeni. Astfel, România a avut o marjă de manevră destul de mare pentru negocierea vizelor în contextul semnării CETA. Deși poziția României a fost aceea de a refuza complet o etapizare a liberalizării vizelor, spre deosebire de Bulgaria, care s-a arătat mai flexibilă pe parcursul negocierilor, înțelegerea finală  a inclus ridicarea vizelor în două etape. Acest lucru trebuie văzut din prisma negocierilor internaționale unde state cu nevoi și cerințe diferite reușesc să obțină totuși o soluție de compromis pentru a conveni interesului fiecărei părți.

Semnarea acordului CETA este un succes și pentru Uniunea Europeană, care câștigă un plus de credibilitate după criticile euroscepticilor din ultima vreme în contextul Brexitului și a crizei refugiaților. CETA va permite așadar UE să acționeze în relațiile comerciale cu Canada ca un actor unitar, și nu prin prisma acordurilor bilaterale semnate de fiecare stat membru în parte.

În încheiere, după cum a declarat premierul Dacian Cioloş cu ocazia summitul UE-Canada de pe 30 octombrie ,,Este un moment important pentru România, nu doar pentru că se deschide accesul românilor la beneficiile Tratatului comercial între Uniunea Europeană și Canada, dar și pentru că se elimină ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider, de asemenea, că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunități  importante pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni.”

După toate aceste eforturi de negociere dintre România și Canada în contextul consolidării relațiilor economice transatlantice, rămân întrebări legate de ridicarea vizelor pentru a călători în SUA. Contextul este similar, însă negocierea acordului comercial dintre UE și SUA este departe de a ajunge la un rezultat prea curând. În acest context, ce ar putea negocia România în schimbul ridicării vizelor de către SUA?