În cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, grupul Partidului Popular European (PPE) a propus o dezbatere pe o temă de actualitate  - „Abuzul sexual online asupra copiilor: protejați copiii, nu infractorii”.

PPE a solicitat grupurilor politice din Parlamentul European să voteze pentru prelungirea normelor UE care permit platformelor online să detecteze materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, argumentând faptul că fără o prelungire a termenului limită de 3 aprilie, platformele ar putea pierde dreptul de a face acest lucru.

Eurodeputatul Javier Zarzalejos (Spania), negociatorul Grupului PPE pentru acest dosar, a atras atenția asupra faptului că toate categoriile societății ar trebui să lucreze împreună pentru a crea un mediu online sigur pentru copii.

Grupul PPE menționează faptul că în 2021, din cauza unor schimbări de reguli, raportările despre abuzurile asupra copiilor au scăzut drastic (cu mai mult de jumătate) în doar câteva luni. Asta nu înseamnă că au fost mai puține cazuri, ci că au devenit „invizibile”, ceea ce i-a împiedicat pe polițiști să prindă infractorii sau să salveze victimele.

În mod normal, Directiva ePrivacy (cunoscută popular drept „Directiva Cookies”) protejează dreptul utilizatorilor la viață privată online. Aceasta stabilește două reguli principale:

• Site-urile trebuie să ceară acordul explicit al vizitatorilor pentru a le colecta datele.
• Utilizatorii au dreptul să refuze stocarea datelor, fără ca acest refuz să îi împiedice neapărat să acceseze site-ul respectiv.

Totuși, în 2021, a fost introdusă o derogare importantă (o excepție legală) de la aceste reguli stricte de confidențialitate. Această modificare permite serviciilor de mesagerie și e-mail (precum WhatsApp sau Gmail) să scaneze voluntar mesajele utilizatorilor (mailuri, imagini, fisiere din drive, etc.). Scopul acestei măsuri este unul singur: detectarea și raportarea materialelor care conțin abuz sexual asupra copiilor (CSAM), prioritizând astfel protecția minorilor în fața confidențialității absolute a comunicațiilor.

Singurul europarlamentar român care a luat cuvântul în această dezbatere este Georgiana Teodorescu (AUR, ECR) care a punctat faptul că aceasta derogare ar putea încălca dreptul la o viață privată în mediul online. Aceasta a declarat că lupta pentru siguranța minorilor împotriva materialelor abuzive nu trebuie să se transforme într-o supraveghere a tuturor cetățenilor. Mai mult, a subliniat nevoia unor mecanisme de combatere pentru materialele care conțin abuzuri sexuale împotriva copiilor însă refuză soluțiile tehnice și a depus amendamente pentru prelungirea acestei derogări care să conțină criptarea informațiilor pentru a asigura confidențialitatea cetățenilor.

Derogarea ar fi urmat să expire pe data de 3 aprilie 2027, dar a fost prelungit prin votul europarlamentarilor cu 458 voturi pentru, 103 împotrivă și 63 abțineri.

Dezbaterea este cu atât mai importantă cu cât în statele membre din Europa, dar și din lume (Australia) a început o dezbatere de anvergură privind interzicerea accesului minorilor de sub 15 sau 16 ani la rețelele de socializare.

Prelungirea nu este o soluție. Este un răgaz de timp astfel încât legislația să prindă din urmă decalajul tehnologic.

Europa a ales să nu „stingă lumina” pe 3 aprilie, oferind autorităților încă un an de vizibilitate, dar întrebarea fundamentală rămâne: Putem proteja copiii fără să transformăm internetul într-un panopticon? Până în 2027, UE trebuie să răspundă la asta nu doar prin voturi, ci prin inovație legislativă.