Parlamentul European solicită avizul Curții de Justiție a UE privind acordul UE-Mercosur
Iată cum au votat europarlamentarii români
Parlamentul European a votat solicitarea unui aviz din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea cu tratatele UE a pachetului de acorduri UE-Mercosur: Acordul de Parteneriat (EMPA) și Acordul Comercial Provizoriu (ITA).
În cadrul platformei RO33înUE, Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a monitorizat votul europarlamentarilor români:
Au votat pentru:
În cadrul platformei RO33înUE, Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a monitorizat votul europarlamentarilor români:
Au votat pentru:
S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
ECR: Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș
Verzi: Ștefănuță
Neafiliați: Lazarus
Au votat împotrivă:
PPE: Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew: Barna, Tomac
S-a abținut:
Neafiliați: Iovanovici-Șoșoacă
Nu au fost prezenți europarlamentarii Grapini (S&D), Piperea (ECR), Axinia (ECR) și Voiculescu (Renew).
Propunerea de rezoluție a fost adoptată cu 334 de voturi pentru, 324 de voturi împotrivă și 11 abțineri.
Pașii următori
Parlamentul European va transmite oficial cererea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea va analiza aspectele juridice ridicate de Parlament, iar până la emiterea avizului, procesul de aprobare al acordului este, în practică, încetinit. Avizul CJUE este obligatoriu pentru instituțiile europene: în cazul unui aviz negativ, acordul nu poate fi încheiat în forma sa actuală, fiind necesare modificări sau restructurarea acestuia.
Un precedent relevant: acordul UE-Singapore
Există un precedent clar pentru această procedură. În cazul acordului de liber schimb dintre UE și Singapore, Comisia Europeană a solicitat în 2017 un aviz al CJUE, în temeiul aceluiași articol (articolul 218 TFUE). Curtea a stabilit că acordul nu putea fi încheiat în forma propusă fără implicarea statelor membre, ceea ce a dus la restructurarea acestuia în instrumente juridice separate. Deși în cazul Mercosur cererea este formulată de Parlamentul European, mecanismul juridic este identic, iar avizul Curții poate avea consecințe similare asupra parcursului acordului.
Ce s-a votat concret în plenul din Strasbourg?
În plenul Parlamentului European au fost supuse votului două propuneri distincte de rezoluție privind acordul UE-Mercosur, ambele solicitând un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Prima propunere, B10-0060/2026, a fost depusă de o coaliție transpartinică largă, care include eurodeputați din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), Renew Europe, Verzii (Verzi/ALE), Stânga (The Left), precum și membri ai Partidului Popular European (PPE).
Inițiatorii celei de-a doua propuneri au cerut Curții de Justiție să verifice nu doar cum a fost împărțit acordul, ci și ce efecte concrete are acesta. Ei au atras atenția că partea comercială a acordului ar putea intra în vigoare fără votul parlamentelor naționale, ceea ce ar reduce controlul democratic asupra deciziei. În același timp, au semnalat că acordul introduce mecanisme prin care statele Mercosur ar putea cere compensații comerciale Uniunii Europene dacă legi europene, inclusiv cele privind protecția mediului, clima, sănătatea sau siguranța alimentară, le afectează interesele economice. Potrivit inițiatorilor, acest lucru riscă să pună presiune pe UE să evite sau să slăbească astfel de legi, afectând standardele europene și capacitatea Uniunii de a-și proteja cetățenii.
A doua propunere, B10-0061/2026, a fost inițiată de eurodeputați din grupurile Identitate și Democrație (ID) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de alți eurodeputați afiliați zonei de dreapta și extremă dreaptă. Inițiatorii au cerut Curții de Justiție să se pronunțe în principal asupra legalității deciziei Comisiei Europene de a împărți acordul UE-Mercosur în două instrumente juridice separate: un Acord Interimar de Comerț (ITA) și un Acord de Parteneriat (EMPA). Aceștia susțin că acordul a fost negociat inițial ca un acord mixt unic, care ar fi trebuit ratificat atât la nivel european, cât și de parlamentele naționale, iar separarea sa ulterioară ar putea depăși mandatul acordat Comisiei de către Consiliu. Concret, propunerea solicită clarificări privind respectarea tratatelor UE, a principiului atribuirii competențelor, a echilibrului instituțional și a rolului statelor membre în procesul de ratificare.
Nu au fost prezenți europarlamentarii Grapini (S&D), Piperea (ECR), Axinia (ECR) și Voiculescu (Renew).
Propunerea de rezoluție a fost adoptată cu 334 de voturi pentru, 324 de voturi împotrivă și 11 abțineri.
Pașii următori
Parlamentul European va transmite oficial cererea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea va analiza aspectele juridice ridicate de Parlament, iar până la emiterea avizului, procesul de aprobare al acordului este, în practică, încetinit. Avizul CJUE este obligatoriu pentru instituțiile europene: în cazul unui aviz negativ, acordul nu poate fi încheiat în forma sa actuală, fiind necesare modificări sau restructurarea acestuia.
Un precedent relevant: acordul UE-Singapore
Există un precedent clar pentru această procedură. În cazul acordului de liber schimb dintre UE și Singapore, Comisia Europeană a solicitat în 2017 un aviz al CJUE, în temeiul aceluiași articol (articolul 218 TFUE). Curtea a stabilit că acordul nu putea fi încheiat în forma propusă fără implicarea statelor membre, ceea ce a dus la restructurarea acestuia în instrumente juridice separate. Deși în cazul Mercosur cererea este formulată de Parlamentul European, mecanismul juridic este identic, iar avizul Curții poate avea consecințe similare asupra parcursului acordului.
Ce s-a votat concret în plenul din Strasbourg?
În plenul Parlamentului European au fost supuse votului două propuneri distincte de rezoluție privind acordul UE-Mercosur, ambele solicitând un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Prima propunere, B10-0060/2026, a fost depusă de o coaliție transpartinică largă, care include eurodeputați din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), Renew Europe, Verzii (Verzi/ALE), Stânga (The Left), precum și membri ai Partidului Popular European (PPE).
Inițiatorii celei de-a doua propuneri au cerut Curții de Justiție să verifice nu doar cum a fost împărțit acordul, ci și ce efecte concrete are acesta. Ei au atras atenția că partea comercială a acordului ar putea intra în vigoare fără votul parlamentelor naționale, ceea ce ar reduce controlul democratic asupra deciziei. În același timp, au semnalat că acordul introduce mecanisme prin care statele Mercosur ar putea cere compensații comerciale Uniunii Europene dacă legi europene, inclusiv cele privind protecția mediului, clima, sănătatea sau siguranța alimentară, le afectează interesele economice. Potrivit inițiatorilor, acest lucru riscă să pună presiune pe UE să evite sau să slăbească astfel de legi, afectând standardele europene și capacitatea Uniunii de a-și proteja cetățenii.
A doua propunere, B10-0061/2026, a fost inițiată de eurodeputați din grupurile Identitate și Democrație (ID) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de alți eurodeputați afiliați zonei de dreapta și extremă dreaptă. Inițiatorii au cerut Curții de Justiție să se pronunțe în principal asupra legalității deciziei Comisiei Europene de a împărți acordul UE-Mercosur în două instrumente juridice separate: un Acord Interimar de Comerț (ITA) și un Acord de Parteneriat (EMPA). Aceștia susțin că acordul a fost negociat inițial ca un acord mixt unic, care ar fi trebuit ratificat atât la nivel european, cât și de parlamentele naționale, iar separarea sa ulterioară ar putea depăși mandatul acordat Comisiei de către Consiliu. Concret, propunerea solicită clarificări privind respectarea tratatelor UE, a principiului atribuirii competențelor, a echilibrului instituțional și a rolului statelor membre în procesul de ratificare.
