Europa face un pas decisiv spre consolidarea autonomiei sale digitale prin lansarea oficială a Planului de Acțiune al Continentului pentru Inteligența Artificială, o inițiativă majoră prin care Comisia Europeană își propune să transforme Uniunea într-un lider global în domeniul inteligenței artificiale (IA). Deși UE a fost un pionier în reglementarea IA, companiile europene s-au aflat până acum în dezavantaj competitiv în fața actorilor globali. Noul plan vine să schimbe această dinamică, propunând un pachet structurat de investiții, în linie cu promisiunea Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Summitul IA de la Paris din februarie 2025.

Noul plan strategic, prezentat de Vicepreședinta executivă responsabilă de portofoliul privind suveranitatea tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, pe 7 aprilie, are misiunea de a accelera dezvoltarea și implementarea noilor tehnologii IA în întreaga economie europeană. Construit în jurul a 5 piloni principali – infrastructură tehnologică, acces la date, dezvoltarea algoritmilor, formarea de competențe și reglementare – Planul de Acțiune IA propune atât intervenții la nivel structural, cât și stimulente directe pentru mediul privat și academic. Printre inițiative se numără crearea de “fabrici de inteligență artificială” și lansarea a până la 5“gigafabrici IA”, centre tehnologice de mare putere în care vor fi instalate peste 100.000 de cipuri specializate. Aceste infrastructuri vor permite dezvoltarea și antrenarea unor modele de IA de ultimă generație, susținând industriile strategice ale Uniunii și asigurând o bază solidă de competitivitate în raport cu Statele Unite și China.

Practic, planul propune o reconfigurare structurală a ecosistemului digital european. Accentul cade pe accelerarea implementării IA în economie, consolidarea capacității de procesare și antrenare a modelelor, precum și pe crearea unui cadru unificat pentru accesul la date și dezvoltarea competențelor.

“Fabrici IA” și o rețea europeană de inovație
Unul dintre cele mai ambițioase obiective ale planului este construirea a 5 “gigafabrici IA” – hub-uri tehnologice de înaltă performanță, dotate cu peste 100.000 de cipuri specializate, menite să susțină dezvoltarea de modele avansate de inteligență artificială. Aceste centre vor funcționa ca puncte nevralgice pentru întregul ecosistem european de IA, oferind acces la infrastructură de calcul de înaltă performanță pentru cercetători, start-up-uri și industrie.
Pentru finanțarea acestui efort, Comisia Europeană lansează InvestAI, un instrument menit să mobilizeze cel puțin 20 de miliarde de euro din surse publice și private. În paralel, se pregătește o reformă legislativă majoră în domeniul tehnologiilor cloud și al centrelor de date, cu scopul de a tripla capacitatea de procesare a UE în următorii cinci ani, în parametri sustenabili.

Datele ca monedă strategică
Comisia tratează datele ca un avantaj geopolitic. Prin crearea de “laboratoare de date” și lansarea unei Strategii pentru Uniunea Datelor în luna mai, UE vizează formarea unei piețe digitale integrate, bazată pe interconectivitate, interoperabilitate și încredere. Această piață unică de date va susține formarea algoritmilor europeni într-un cadru etic și sigur, dar va oferi și un avantaj competitiv regiunii în raport cu modelele dezvoltate în afara spațiului comunitar.

De la cercetare la economie reală: puntea care lipsește
Aplicabilitatea practică a acestor tehnologii este o altă direcție în care UE dorește să accelereze. În prezent, doar 13,5% dintre companiile europene folosesc inteligența artificială, iar Comisia vrea să schimbe rapid această realitate. O strategie de aplicare a IA în sectoarele publice și private va fi publicată în lunile următoare și va susține mai ales întreprinderile mici și mijlocii în procesul de digitalizare avansată. Implementarea va fi sprijinită de rețelele existente de fabrici IA și centre de inovare digitală din întreaga Europă. Planul include și lansarea unui Ghișeu unic pentru Regulamentul privind Inteligența Artificială, menit să asigure conformitatea, ghidajul și sprijinul necesar pentru aplicarea eficientă a noii legislații, care a intrat în vigoare la 1 august 2024.

Ferestre de oportunitate pentru România
În această ecuație continentală, România se află într-o poziție interesantă. Deși nu a anunțat oficial o candidatură pentru găzduirea unei gigafabrici IA, țara noastră este deja implicată în proiecte de cercetare de anvergură în colaborare cu UE. Un exemplu concret este planul de dezvoltare în România a unui hub de inteligență artificială, în paralel cu o inițiativă energetică nucleară, în valoare de aproximativ 180 milioane de euro. Platforma va fi parte a unui parteneriat public-privat menit să stimuleze dezvoltarea tehnologică și să atragă investiții strategice în estul Europei.

Totodată, România contribuie la cercetarea avansată în IA printr-o serie de proiecte aflate sub umbrela Horizon Europe și a EuroHPC, iar unele universități își adaptează rapid curricula pentru a forma specialiști în machine learning, IA generativă și robotică. Start-up-urile din Cluj, Timișoara, București sau Iași devin tot mai vizibile la nivel regional, dezvoltând soluții inovatoare în domenii precum sănătatea digitală, analiza datelor, automatizarea proceselor sau agricultură inteligentă. Active pe scena locală IA este de exemplu DRUID AI, o companie specializată în dezvoltarea de asistenți virtuali și soluții de automatizare conversațională. Cu acces la infrastructuri avansate de calcul și la seturi europene de date de antrenament de înaltă calitate, firma romaneasca ar putea reduce semnificativ costurile și durata ciclului de dezvoltare pentru noile generații de produse.

 Un alt potențial promițător este MorphL — un startup din Cluj ce construiește modele IA pentru optimizare și personalizarea pe platforme e-commerce. Integrarea într-o rețea europeană de fabrici IA i-ar permite accesul la resurse computaționale capabile să antreneze algoritmi mai avansați și să asigure interoperabilitatea cu sistemele cloud din întreaga piața europeană.In mode concret, start-up-ul timișorean XVision dezvolta diagnostice medicale informate de IA si este deja utilizat în spitale din România și Europa Centrală. Nu în ultimul rând, companii precum AgriCloud sau Agxecutive, axate pe agricultură inteligentă și analiza datelor de pe teren, ar putea beneficia direct de seturile de date climatice și de infrastructură de procesare distribuită pe care Planul de Acțiune IA o prevede pentru industriile strategice, printre care și sectorul agroalimentar.

Cu toate acestea, pentru ca România să devină un hub IA european, este nevoie de o viziune guvernamentală coerentă. România, în particular, se confruntă cu o disonanță cronică între potențialul său tehnologic și realitatea administrativă. Avem competență academică, o scenă vibrantă de start-up-uri tech și interes din partea investitorilor internaționali — dar lipsesc mecanismele instituționale capabile să intermedieze participarea activă la aceste planuri europene. Pentru a valorifica pe deplin planul de acțiune IA, România trebuie sa creeze un cadru național de reglementare și fiscalitate favorabil start-up-urilor, adică un regim simplificat, stabil și predictibil, care să încurajeze și să stimuleze inovarea. un regim capabil să stimuleze inovarea și atragerea de investiții.

Încurajator pentru toți liderii de opinie în sfera de dezvoltare a IA este faptul că până la 4 iunie 2025 vor fi deschise trei consultări publice lansate de Comisie: una privind legislația IA și cloud, una privind aplicarea IA în economie, și o a treia – începând din mai – privind Strategia pentru Uniunea Datelor. Consultările publice lansate de Comisie sunt oportunitate pentru guverne naționale, companii, universități și start-up-uri de a influența arhitectura noii politici digitale europene. Participarea actorilor de pe piața națională la aceste consultări nu ar trebui să fie opțională, ci parte a unui efort susținut de a contribui activ la viitorul digital al Europei.

Următorii pași ar putea include elaborarea unei strategii interministeriale pentru AI, stabilirea unei candidaturi clare pentru găzduirea unei giga fabrici și dezvoltarea unor parteneriate concrete între universități, institute de cercetare și mediul de business. Beneficiile pot fi majore: de la atragerea de fonduri europene nerambursabile la poziționarea pe harta inovației tehnologice din Europa.