Primele voturi ale celor 33 de europarlamentari români

Actuala Președintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, realeasă de țara sa de origine, Malta, va candida pentru încă 2 ani și jumătate la șefia Parlamentului European. Șansele sale sunt destul de sigure, pe de o parte fiindcă face parte din Partidul Popular European (PPE), adică grupul european care a câștigat cele mai multe mandate la alegerile din 9 iunie, iar pe de altă parte fiindcă mandatul său este apreciat și considerat unul bun de către majoritatea grupurilor. Dat fiind că până la această oră este singura candidată, există șansa ca ea să fie numită chiar prin aclamare și să nu mai fie nevoie de vot. Cu toate acestea, candidați surpriză pot oricând să apară, în special din partea celor două grupuri de extremă dreapta nou-create, Patrioți pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane. 

Alături de Președinte, Parlamentul European mai este condus și de 14 vicepreședinți și 5 chestori. Vicepreședinții și chestorii sunt aleși pentru un mandat de doi ani și jumătate, la fel ca președintele. Nominalizările pot fi făcute fie de un grup politic, fie de un grup de 36 de europarlamentari, așa că vom urmări ce vor face cele 2 grupuri de extremă dreapta nou create. În funcție de mărimea sa, fiecare grup poate reuși să obțină mai multe posturi de vicepreședinți. Spre exemplu, în mandatul precedent, au existat 3 vicepreședinți PPE, 5 de la S&D, 3 de la Renew Europe, 1 de la Verzi, 1 de la Conservatori și Reformiști și 1 de la extrema stângă (The Left). Este o poziție politică ce poate aduce beneficii, întrucât vicepreședinții sunt cei care prezidează ședința de plen în absența Președintelui, și de asemenea pot primi diverse responsabilități suplimentare din partea Președintelui. În cursă avem pentru prima dată 2 români, Victor Negrescu (S&D) și Nicu Ștefănuță (Verzi).

În cazul celor 5 chestorilor, ei au mai degrabă atribuții administrative și financiare ce țin de activitatea internă a Parlamentului și a membrilor săi, iar în mandatul precedent au fost 2 chestori de la PPE, 1 de la S&D și singurul român, Victor Negrescu, apoi 1 de la Renew Europe și 1 de la Verzi. 

Un alt vot important va viza modul în care va fi structurat Parlamentul European: comisii, subcomisii și delegații, adică locurile în care europarlamentarii vor activa pe perioada mandatului. După vot, grupurile politice vor anunța care sunt europarlamentarii titulari și supleanți în comisii, astfel că până la finalul săptămânii vom ști în ce comisii vor lucra cei 33 de europarlamentari români. Acestea sunt extrem de relevante pentru a înțelege care este domeniul de activitate al fiecărui europarlamentar, vom putea identifica pe cine putem contacta atunci când dorim să aflăm mai multe despre legislația pe o anumită temă. De asemenea, este important de reținut că la primele ședințe ale comisiilor, europarlamentarii își vor alege președinții și vicepreședinții pentru o perioadă de doi ani și jumătate. Este o ocazie bună ca România să dețină o poziție de putere prin care să poată influența în mod direct legislația europeană și agenda strategică a comisiei respective. De când suntem membri UE, România a avut doar 4 președinți de comisii.

Cu siguranță cel mai așteptat vot din această săptămână este cel pentru desemnarea viitorului Președinte al Comisiei Europene de către cei 720 de europarlamentari. În urma rezultatului alegerilor din 9 iunie, șefii de state s-au reunit la Bruxelles și au agreat să o nominalizeze pe Ursula von der Leyen să revină în funcția de președintă a Comisiei Europene pentru următorii cinci ani. Însă alegerea ei nu este atât de sigură, întrucât pentru a fi aleasă are nevoie de 50% + 1 din numărul total de europarlamentari. În 2019, a reușit să obțină majoritatea cu doar 9 voturi în plus, un număr extrem de mic și care a dus la chestionarea legitimității cu care poate uni forțele politice pentru a duce la bun sfârșit agenda strategică. Dacă începutul a fost cu provocări, nici următorii 5 ani de mandat nu au fost ușori, von der Leyen fiind nevoită să gestioneze pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și criza prețurilor la energie, adică o serie de crize ce au dus la necesitatea unor decizii rapide pentru a putea soluționa problemele continue cu care s-a confruntat o Europă întreagă. Astfel că von der Leyen se regăsește acum din nou în plenul Parlamentului European, căutând să obțină 361 de voturi din 720. Teoretic, cu sprijinul total al partidului său, PPE, împreună cu socialiștii și cu liberalii, Ursula von der Leyen ar trebui să treacă lejer de majoritate. Însă votul este secret, iar în cadrul fiecărui grup menționat există europarlamentari care nu au promis să o sprijine sau chiar au indicat deja că nu o vor sprijini. Acesta este și motivul pentru care se caută sprijin de la verzi, însă nu există încă un acord. Se pare că mărul discordiei este Pactul Verde, fiindcă viitorul Green Deal este privit diferit de către EPP pe de o parte și de S&D, Renew și Verzi pe cealaltă parte. Rămâne de văzut care vor fi prioritățile pe care le va prezenta până la urmă Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European și dacă va reuși să revină la șefia Comisiei Europene pentru următorii 5 ani. Rezultatul va afecta și portofoliul pe care îl poate deține România în Comisia Europeană, precum și cine va fi ales comisar din partea României.

Nu în ultimul rând, Parlamentul European alege să își înceapă activitatea cu un mesaj clar de sprijin pentru Ucraina, ce va lua forma unei rezoluții supuse la vot. Rusia și-a intensificat bombardamentele în Ucraina și au provocat daune dramatice, în special la cea mai mare clinică pediatrică din țară. În contextul în care există preocupare privind modul în care arată noul Parlament European date fiind cifrele obținute de conservatori și de extremă dreaptă, acest vot va reprezenta un prim test de poziționare și de nivel de ambiție al Parlamentului, precum și o nevoie de transmitere a unei poziții constante privind războiul din Ucraina, neafectată sperăm de rezultatul electoral din 9 iunie.