Noua Comisie Europeană, sub conducerea președintei Ursula von der Leyen, se află în proces de formare și a stabilit priorități cheie pentru viitorul Uniunii Europene, inclusiv tranziția verde, digitalizarea, creșterea economică și coeziunea socială. Procesul de formare al Comisiei implică selecția și audierile candidaților pentru portofolii, audierea și votul lor de către Parlamentul European și, în final, numirea oficială a comisarilor de către Consiliul European.

Portofoliul Ocupării Forței de Muncă și al Drepturilor Sociale vizează coordonarea și îmbunătățirea politicilor sociale și de muncă la nivelul UE. În timp ce statele membre au responsabilitatea principală pe aceste politici, obiectivul european este acela de a promova o coeziune socială prin legislație și suport tehnic. Printre provocările principale se numără adaptarea piețelor muncii la tranziția digitală și cea verde, abordarea deficitului de competențe sau asigurarea sustenabilității pensiilor pe termen lung. Este esențială colaborarea cu statele membre pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, reforma pensiilor, și sprijini cercetările legate de cum să oferim condiții de trai mai bune.

Politicile sociale și de muncă sunt în principal competențe ale statelor membre, ceea ce duce la abordări variate în UE. Comisia Europeană promovează convergența pozitivă prin legislație, stabilirea de obiective și monitorizarea implementării, precum și prin sprijin tehnic și financiar. Deși s-au înregistrat progrese, UE nu a atins încă obiectivele stabilite pentru 2030 pentru rata ocupării forței de muncă, formarea adulților și reducerea sărăciei.

În contextul provocărilor actuale, principalele dificultăți includ adaptarea pieței muncii la schimbările tehnologice și tranzițiile ecologice și digitale, asigurând în același timp incluziunea și stabilitatea sistemelor de securitate socială. Deficitul de competențe, atât esențiale cât și avansate, îngreunează dezvoltarea companiilor care vor să recruteze și să adopte noi tehnologii. De asemenea, o mai bună integrare a persoanelor defavorizate pe piața muncii este esențială, întrucât participarea la activități de formare profesională rămâne scăzută la nivel european, cu doar 46% dintre adulți implicați. Din acest motiv, mule țări și companii angajează lucrătorilor calificați din afara UE, fapt ce introduce noi provocări în gestionarea condițiilor de muncă. Îmbătrânirea populației pune presiune asupra sistemelor de pensii, din ce în ce mai mulți tineri resemnându-se cu ideea că nu vor mai beneficia de pensie atunci când își vor înceta activitatea. creând tensiuni între sustenabilitatea financiară și adecvarea pensiilor. Așadar, portofoliul de ocupare a forței de muncă și drepturi sociale vine cu provocări complexe, dar și cu o serie de recomandări:

Abordarea deficitului de competențe și de muncă - în mandatul precedent au fost adoptate o serie de directive care trebuiesc acum implementate, una dintre acestea fiind Directiva privind Salariile Minime Adecvate în UE, în special în domeniile deficitare, unde salariile sunt adesea inferioare normei europene. Este indicat să se monitorizeze impactul potențial al creșterii salariilor în aceste domenii și să se evalueze utilizarea Fondului Social European Plus pentru oferirea de bunăstare persoanelor defavorizate, pe lângă salariul minim adecvat.

Îmbunătățirea condițiilor de muncă - o altă directivă care trebuie implementată este cea privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală, care, pe lângă măsurile prevăzute pentru persoanele active în meseriile de bază, ar trebui să se asigure că bunăstarea îngrijitorilor formali și informali este reflectată în implementarea acestei directive.

Susținerea utilizării tehnologiilor emergente - directiva privind lucrătorii pe platforme este necesară, dar regulile de management, protecție și condiții trebuiesc extinse și pentru a acoperi lucrători din alte sectoare ce utilizează tehnologoii emergente.

Îmbunătățirea sprijinului pentru lucrătorii vârstnici - este important să se faciliteze reformele structurale și strategiile de activare pentru persoanele de 54-65 de ani. Ar trebui să se propună recomandări pentru a ajuta lucrătorii vârstnici să rămână activi pe piața muncii și să se dezvolte un instrument al UE pentru a prelungi durata de activitate a acestora, în cazul în care aceștia își doresc acest lucru.

Creșterea ofertei de îngrijire pe termen lung - ar fi indicat să se continue eforturile de coordonare privind cele mai bune practici în politicile de îngrijire pe termen lung. Este necesar să se investească în servicii și infrastructură de îngrijire și să se exploreze ce investiții au fost eficiente în statele membre.

Finanțarea cercetărilor privind îmbătrânirea sănătoasă - trebuie să se utilizeze fondurile UE pentru finanțarea cercetărilor în domeniul îmbătrânirii sănătoase, cu scopul de a reduce nevoile de îngrijire pe termen lung și de a minimiza presiunea asupra sistemelor de sănătate publică. Proiectele promițătoare ar trebui să fie prioritizate în cadrul Horizon Europe și EU4Health.

Stimate viitor comisar responsabil cu ocuparea forței de muncă și drepturile sociale, ține minte! În următoarea Comisie trebuie să:

• Îmbunătățești condițiile de muncă
• Susții utilizarea tehnologiilor emergente
• Îmbunătățești sprijinul pentru lucrătorii vârstnici
• Crești oferta de îngrijire pe termen lung
• Finanțezi cercetările privind îmbătrânirea sănătoasă
• Abordezi deficitul de competențe și de muncă

*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029