Retragerea Ungariei de la Curtea Penală Internațională
de Alina Alexandru, Voluntar Europuls
Săptămâna trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a efectuat prima sa vizită în Europa de la izbucnirea conflictului cu Hamas în 2023. Acesta a sosit la Budapesta joi, 3 aprilie, unde a fost întâmpinat de omologul său ungar, Viktor Orbán. Vizita a generat ample discuții pe scena internațională, având în vedere mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) în noiembrie 2024 pe numele lui Netanyahu. Vizita era planificată de mai mult timp, Orbán declarând încă de la emiterea mandatului că Netanyahu nu va fi arestat în Ungaria. Potrivit AFP, Moshe Klughaft, fost consilier al premierului israelian, a afirmat că scopul vizitei este restabilirea libertății de a călători oriunde a lui Netanyahu. Mandatul emis de Curte îl vizează atât pe Netanyahu, cât și pe fostul ministru al apărării Yoav Gallant, ambii acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza. În același context, CPI a emis un mandat de arestare și pentru liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, pe care Israelul l-a declarat mort într-un atac din iulie 2024.
Deși inițial părea a fi o vizită simbolică, efectele nu au întârziat să apară. Zilele acestea, Ungaria este primul stat membru al Uniunii Europene care anunță dorința de a se retrage de la CPI.
Deși inițial părea a fi o vizită simbolică, efectele nu au întârziat să apară. Zilele acestea, Ungaria este primul stat membru al Uniunii Europene care anunță dorința de a se retrage de la CPI.
Ce este și ce face Curtea Penală Internațională?
Curtea Penală Internațională (CPI) este prima jurisdicție penală internațională permanentă având ca tratat de înființare Statutul de la Roma, adoptat în 1998 și intrat în vigoare în 2002. Este o instituție internațională independentă, cu sediul la Haga, care investighează și judecă persoane fizice acuzate de cele mai grave infracțiuni care afectează comunitatea internațională precum genocidul, crime de război, crime împotriva umanității și crime de agresiune.
De ce Ungaria refuză să aplice un mandat emis de CPI?
Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primei guvernări a lui Viktor Orbán , devenind parte a Curții Penale Internaționale. Însă, ca stat cu sistem dualist de drept internațional, este necesară integrarea prevederilor tratatelor internaționale în legislația națională pentru a avea efect pe teritoriul țării. Acest lucru permite practic statului ungar să justifice refuzul de a pune în aplicare mandatul fie pentru Netanyahu, fie pentru Putin (cu mandat emis pe numele său în martie 2023) dacă acesta ar merge la rândul său într-o vizită la Budapesta.
Conform site-ului G4Media, Tamás Hoffmann, avocat de drept internațional, lector la Universitatea Corvinus a declarat pentru ziarul maghiar „Népszava” că Guvernul nu are nicio opțiune legală de a se sustrage de la decizia instanței întrucât Constituția Ungariei prevede că țara își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional. Altfel spus, executarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu nu este doar o obligație internațională, ci și o obligație constituțională.
De altfel, Ungaria încalcă flagrant principiul fundamental al dreptului internațional public - pacta sunt servanda - consfințit în articolul 26 al Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor: „Orice tratat în vigoare leagă părțile și trebuie să fie executat de ele cu bună credință”. Mai mult, articolul 27 prevede că dreptul intern al unui stat nu poate fi invocat pentru nerespectarea unui tratat. Retragerea unui stat de la Curtea Penală Internațională este reglementată de Articolul 127 din Statutul de la Roma și durează 12 luni de la notificarea oficială a Secretarului General al ONU. Statul este în continuare obligat să coopereze cu CPI pentru orice anchetă sau procedură aflată în desfășurare la momentul notificării.
Retragerea unui stat parte la CPI nu este fără precedent. După anexarea ilegală a Crimeei din 2014, Rusia avea să își retragă în 2016 oficial semnătura Tratatului de la Roma, pe care nu l-a ratificat niciodată. Ungaria este însă primul stat membru al unei organizații regionale bazată pe statul de drept și pe angajamente internaționale solide care ia o asemenea decizie. Retragerea trebuie privită în contextul mai larg al politicii externe iliberale promovate de regimul Orbán. Aceasta include refuzul de a sprijini Ucraina în mod consecvent, apropierea strategică de Rusia, precum și o retorică anti-globalistă.
Atitudinea Ungariei este în contradictoriu cu angajamentele Uniunii Europene pentru multilateralism, respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, precum și respectarea principiilor Cartei ONU. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană consacră aceste principii privind relațiile sale cu restul comunității internaționale. Decizia Ungariei nu este doar o expresie a unui regim politic autoritar, ea poate fi interpretată și ca un simptom al degradării arhitecturii internaționale postbelice. În acest context, rămâne de văzut dacă vor apărea sancțiuni politice și diplomatice și cum vor arăta acestea.
Curtea Penală Internațională (CPI) este prima jurisdicție penală internațională permanentă având ca tratat de înființare Statutul de la Roma, adoptat în 1998 și intrat în vigoare în 2002. Este o instituție internațională independentă, cu sediul la Haga, care investighează și judecă persoane fizice acuzate de cele mai grave infracțiuni care afectează comunitatea internațională precum genocidul, crime de război, crime împotriva umanității și crime de agresiune.
De ce Ungaria refuză să aplice un mandat emis de CPI?
Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primei guvernări a lui Viktor Orbán , devenind parte a Curții Penale Internaționale. Însă, ca stat cu sistem dualist de drept internațional, este necesară integrarea prevederilor tratatelor internaționale în legislația națională pentru a avea efect pe teritoriul țării. Acest lucru permite practic statului ungar să justifice refuzul de a pune în aplicare mandatul fie pentru Netanyahu, fie pentru Putin (cu mandat emis pe numele său în martie 2023) dacă acesta ar merge la rândul său într-o vizită la Budapesta.
Conform site-ului G4Media, Tamás Hoffmann, avocat de drept internațional, lector la Universitatea Corvinus a declarat pentru ziarul maghiar „Népszava” că Guvernul nu are nicio opțiune legală de a se sustrage de la decizia instanței întrucât Constituția Ungariei prevede că țara își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional. Altfel spus, executarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu nu este doar o obligație internațională, ci și o obligație constituțională.
De altfel, Ungaria încalcă flagrant principiul fundamental al dreptului internațional public - pacta sunt servanda - consfințit în articolul 26 al Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor: „Orice tratat în vigoare leagă părțile și trebuie să fie executat de ele cu bună credință”. Mai mult, articolul 27 prevede că dreptul intern al unui stat nu poate fi invocat pentru nerespectarea unui tratat. Retragerea unui stat de la Curtea Penală Internațională este reglementată de Articolul 127 din Statutul de la Roma și durează 12 luni de la notificarea oficială a Secretarului General al ONU. Statul este în continuare obligat să coopereze cu CPI pentru orice anchetă sau procedură aflată în desfășurare la momentul notificării.
Retragerea unui stat parte la CPI nu este fără precedent. După anexarea ilegală a Crimeei din 2014, Rusia avea să își retragă în 2016 oficial semnătura Tratatului de la Roma, pe care nu l-a ratificat niciodată. Ungaria este însă primul stat membru al unei organizații regionale bazată pe statul de drept și pe angajamente internaționale solide care ia o asemenea decizie. Retragerea trebuie privită în contextul mai larg al politicii externe iliberale promovate de regimul Orbán. Aceasta include refuzul de a sprijini Ucraina în mod consecvent, apropierea strategică de Rusia, precum și o retorică anti-globalistă.
Atitudinea Ungariei este în contradictoriu cu angajamentele Uniunii Europene pentru multilateralism, respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, precum și respectarea principiilor Cartei ONU. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană consacră aceste principii privind relațiile sale cu restul comunității internaționale. Decizia Ungariei nu este doar o expresie a unui regim politic autoritar, ea poate fi interpretată și ca un simptom al degradării arhitecturii internaționale postbelice. În acest context, rămâne de văzut dacă vor apărea sancțiuni politice și diplomatice și cum vor arăta acestea.
