Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat, în contextul Summitului de la Dubai, faptul că Spania va interzice accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani. „Platformele vor fi obligate să implementeze sisteme reale și eficiente de verificare a vârstei, nu simple căsuțe bifabile, ci bariere care chiar funcționează” a evidențiat acesta. Afirmația vine în contextul în care Sánchez a menționat și în cadrul Forumului Davos faptul că fiecare cont trebuie să fie conectat la un portofel european de identitate digitală întocmai pentru a combate dezinformarea care proliferează sub protecția anonimatului.

Totodată, liderul socialist a menționat că dorește să modifice legislația spaniolă, astfel încât directorii executivi ai platformelor tehnologice să „răspundă penal pentru întârzierea eliminării conținutului ilegal sau instigator la ură”. În viziunea lui Sánchez, ne aflăm în punctul în care observăm o „proastă guvernare digitală”, caracterizată de lipsa controlului conținutului dăunător. Conținutul dăunător poate fi considerat orice conținut care creează modificări comportamentale periculoase asupra tinerilor care sunt mult mai predispuși din cauza vârstei și a lipsei de experiență, de a dori să încerce anumite lucruri noi, fără a înțelege pe deplin consecințele societale. Principalele tipuri de conținut dăunător menționate în discurs sunt pornografia, violența, manipularea, abuzul și dependența față de rețelele de social media.

Interzicerea rețelelor sociale pentru minorii de sub 16 ani reprezintă una dintre cele 5 măsuri de creștere a securității pentru tineri în mediul online.

Prim-ministrul a pledat pentru un nou model de guvernanță și a anunțat că una dintre măsuri va fi incriminarea manipulării algoritmilor și a amplificării conținutului ilegal. Sánchez a subliniat că obiectivul este de a proteja drepturile și libertățile și de a garanta un mediu digital mai sigur.

Astfel, Spania va deveni a doua țară europeană după Franța care ar putea interzice accesul minorilor la rețelele de socializare și a treia din lume după Australia.

Este important de precizat faptul că este pentru prima dată când un lider european pune explicit în discuție incriminarea penală a amplificării algoritmice a conținutului dăunători. Dincolo de protecția minorilor, putem observa o mai mare punere în lumină a responsabilității platformelor de a „curăța” rețeaua pe care aceștia o gestionează, sancționând orice proces de a populariza informația din cauza algoritmului sau altor metode de amplificare a conținutului.

Discuția merge dincolo de prioritatea generală de a proteja minorii în spațiul online şi caută să seteze limite în modul în care platformele ar trebui să asigure un cadru sigur pentru cetățeni, fără a le altera realitatea și fără a extinde sau promova voit valul de dezinformare.

În tot acest timp, în România se află în camera decizională - Camera Deputaților - 3 inițiative care pot schimba modul în care platformele se vor raporta la cetățenii aflați pe teritoriul României.

Cea mai cunoscută este Legea majoratului online (PL-X 356/2025), care stabilește instruirea minorului în fața conținutului dăunător pe platformele sociale, setează vârsta de 16 ani pentru a „dobândi capacitate deplină de exercițiu în mediul online” și introduce acordul parental pentru minorii de până în 16 ani care vor să aibă acces la servicii online. Totodată, reprezentantul legal poate cere suspendarea sau radierea contului minorului. ANCOM va veghea asupra respectării legii și stabilește cuantumul amenzilor. În punctul de vedere al Guvernului României, este menționat faptul că o asemenea legislație este absolut necesară, reglementarea accesului la conținutul dăunător este esențială pentru buna dezvoltare a copiilor, iar stabilirea unor mecanisme clare pentru acordul parental pot contribui la un mediu digital mai sigur. Totodată menționează faptul că mai multe prevederi nu sunt clare, precum definiția sintagmei „servicii online”, faptul că „nu rezultă obligația platformelor de a da curs solicitării reprezentantului legal de a solicita suspendarea sau radierea contului minorilor”, nu rezultă care este modalitatea prin care se va realiza etichetarea conținutului pe categorii de vârstă ale utilizatorului.

Tot în Camera Deputaților se mai află 2 inițiative legislative care reglementează conținutul online: PL-x nr. 200/2025 (Proiect de Lege privind limitarea propagării prin platforme online foarte mari, a conţinutului ilegal, care incită la ură, sau care pe teme majore de interes naţional, manipulează prin utilizarea maliţioasă a tehnologiei, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice) și PL-x nr. 385/2025 (Proiect de Lege privind protecţia minorilor sub 18 ani în faţa conţinutului nociv distribuit pe platformele online de tip very large online platforms (vlop)).

Există o lipsă stringentă de armonie legislativă între cele 3 proiectele, și anume, termeni precum „conținut dăunător” și „protecția datelor” necesită definiții unitare, pentru a elimina interpretările abuzive și dificultățile de aplicare. Toate cele 3 inițiative au 3 definiții diferite, care nu doar că îngreunează procesul legislativ, ci și crează confuzie în aplicabilitatea lor.

PL-x 200/2025 prevede faptul că, pentru conturile utilizatorilor cu activitate sau declarate în România, furnizorii de servicii digitale să își adapteze algoritmii de propagare a conținutului astfel încât să nu fie transmis unui număr mai mare de 150 de utilizatori. Totodată, conținutul ilegal (orice informație care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv) să fie eliminat la 15 minute de la publicare. Inițiativa nu a primit încă punct de vedere din partea Guvernului României.

PL-x 385/2025 prevede protejarea minorilor de sub 18 ani de conținutul nociv distribuit pe platformele foarte mari. Această inițiativă prevede integrarea unui mecanism verificabil de vârstă pentru utilizatorii noi și deja existenți cu scopul de a restricționa accesul minorilor la conținutul nociv, asigurând control parental și realizarea rapoartelor lunare automate către toți părinții/ tutorii despre activitatea minorilor. Mai mult, este interzisă monetizarea conținutului live în care sunt implicați minori fără consimțământul reprezentantului legal. Platformele trebuie să răspundă la maxim 2 ore la orice notificare emisă de o autoritate competentă privind conținutul nociv. Inițiativa prevede și un program de educație media realizat de Ministerul Educației, Consiliul Național al Audiovizualului și Departamentul pentru Relații Interetnice, împreună cu ONG-urile acreditate în domeniul protecției copilului pentru alfabetizarea media a copiilor între 8 și 18 ani.

Guvernul României menționează faptul că există o serie de măsuri care nu sunt armonizate sau sunt deja integrate, având în vedere legislația europeană în vigoare. Mai mult, Guvernul precizează faptul că pentru „mecanismul verificabil de vârstă” nu rezultă și metoda prin care acest proces va fi realizat. Totodată, nu este explicat ce presupune un control parental activ. Referitor la termenul de 2 ore de la notificarea transmisă și ștergerea conținutului, nu reiese momentul din care curge timpul - de la transmiterea notificării sau recepționarea acesteia.

Este interzicerea accesului minorilor la rețele sociale adevărata temă, sau mai degrabă modul în care putem proteja în special tinerii de conținutul dăunător? Lupa se mută pe conținut și stoparea propagării acestuia mai ales în rețelele în care minorii petrec mult timp. Spania merge și mai departe și dorește incriminarea amplificării conținutului dăunător.

România trebuie să clarifice, înainte de orice, sintagmele care stau la baza acestui proces legislativ, tocmai pentru a răspunde cât mai bine nevoilor și a combate dezinformarea tinerilor. Cum vom reglementa astfel încât tinerii să aibă parte de un mediu potrivit vârstei lor, fără a le fi afectată sănătatea fizică, mintală sau perspectiva asupra realității? Aici este adevărata întrebare.