Republica Moldova se află într-un moment crucial al parcursului său european, odată cu deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Pentru a sprijini acest proces și a accelera implementarea reformelor necesare, Uniunea Europeană a creat Facilitatea de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, un instrument financiar care va ajuta țara să își consolideze instituțiile democratice, să-și modernizeze economia și să-și alinieze legislația la standardele europene.

Facilitatea a fost adoptată astăzi în plenul Parlamentului European cu sprijinul unanim al europarlamentarilor români prezenți.

Conținutul pachetului de sprijin

Facilitatea de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova este un mecanism financiar complex, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România, având scopul de a sprijini modernizarea țării și accelerarea integrării europene. Cu un buget total de până la 1.9 miliarde de euro, această facilitate oferă 520 de milioane de euro sub formă de sprijin nerambursabil pentru reforme structurale și proiecte esențiale, în timp ce până la 1,5 miliarde de euro sunt disponibili sub formă de împrumuturi avantajoase, cu o perioadă de rambursare de până la 40 de ani și o rată de provizionare de 9%, revizuită periodic.

Aceste fonduri vor fi utilizate pentru investiții strategice și reforme fundamentale, având ca obiective îmbunătățirea eficienței administrației publice, consolidarea sistemului judiciar și reducerea vulnerabilităților economice și sociale. O parte importantă a sprijinului financiar va fi direcționată către proiectele aprobate în cadrul Platformei de Investiții pentru Vecinătate (NIP), care vizează modernizarea infrastructurii, tranziția energetică și dezvoltarea sustenabilă a economiei. Pentru a accesa aceste fonduri, Republica Moldova trebuie să demonstreze un angajament ferm față de valorile europene, respectând statul de drept, luptând împotriva corupției și consolidând instituțiile democratice.

De asemenea, țara trebuie să se alinieze politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, să implementeze reforme structurale în administrația publică, fiscalitate și justiție, precum și să adopte politici coerente în domeniul climei și energiei, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European. Acordarea sprijinului financiar va fi condiționată de îndeplinirea unui set clar de obiective și criterii de performanță, stabilite de Comisia Europeană, iar plățile vor fi efectuate în tranșe, în funcție de progresele realizate de Moldova în implementarea reformelor. Pentru a asigura transparența și eficiența utilizării fondurilor, Uniunea Europeană va implementa mecanisme stricte de monitorizare și audit, printre care evaluări periodice realizate de Comisia Europeană, implicarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în prevenirea fraudei și publicarea de către autoritățile moldovenești a datelor despre beneficiarii finali ai finanțărilor.

Intervențiile europarlamentarilor români în cadrul dezbaterii din Parlamentul European

Europarlamentarii români și-au exprimat sprijinul pentru Facilitatea de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, evidențiind importanța acesteia pentru modernizarea și integrarea europeană a țării:

• Victor Negrescu (S&D) a subliniat că planul reprezintă „o investiție semnificativă și un semnal de încredere în cetățenii Republicii Moldova”, fiind un angajament clar pentru reforme. Acesta a insistat asupra sprijinirii zonelor rurale, politicilor pentru copii și interconectărilor cu România, în special în domeniul energiei.
• Siegfried Mureșan (PPE) a transmis un mesaj puternic de susținere, afirmând că „Europa livrează” și că acest proiect va face Republica Moldova mai independentă și mai aproape de standardele europene, subliniind că „securitatea Moldovei este securitatea Europei”.
• Adrian George Axinia (ECR) a susținut că „Basarabia e România” și că soluția reală pentru problemele Republicii Moldova ar fi unirea cu România, exprimând totodată scepticism față de ritmul impus de Bruxelles în procesul de integrare.
• Dan Barna (Renew Europe) a condamnat influența rusă în procesul electoral moldovean, afirmând că „Uniunea Europeană nu își va abandona aliații și prietenii” și că Moldova este un model chiar și pentru statele membre ale UE.
• Eugen Tomac (Renew Europe) a felicitat raportorii și a amintit că jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova sunt deja cetățeni ai UE, ceea ce conferă legitimitate unui sprijin constant.
• Vasile Dîncu (S&D) a subliniat necesitatea ca Republica Moldova să-și consolideze reziliența democratică, economică și instituțională pentru ca integrarea europeană să fie sustenabilă.
• Claudiu Târziu (ECR) a evidențiat două atuuri majore ale Moldovei: accesul la legislația și administrația României și parteneriatul strâns cu Bucureștiul, susținând în final faptul că reunificarea cu România ar fi totuși soluția ideală.
• Vlad Voiculescu (Renew Europe) a subliniat că UE face un pas decisiv pentru cetățenii Republicii Moldova, afirmând că „Moldova alege Europa, iar Europa își respectă cuvântul dat”.
• Andi Cristea (S&D) a punctat sprijinul constant al UE pentru Moldova, în contrast cu politica agresivă a Rusiei, care a restricționat exporturile moldovenești și a sistat gazele în plină iarnă.
• Șerban Sturdza (ECR) a reafirmat apartenența Moldovei la familia europeană, atât din punct de vedere istoric, cât și prin aspirațiile cetățenilor săi, insistând asupra necesității de a se detașa de moștenirea sovietică.

Concluzii

Adoptarea Facilității de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova reprezintă un pas semnificativ în susținerea procesului de integrare europeană al țării, consolidând angajamentele Uniunii Europene față de partenerii săi din Est. Sprijinul financiar substanțial, alocat pentru modernizarea instituțiilor și a economiei, este un semnal clar de încredere în viitorul Republicii Moldova și în aspiratiile sale europene. Intervențiile europarlamentarilor români au subliniat unitatea și sprijinul constant al Uniunii pentru vecinul său estic, în ciuda provocărilor externe și interne.

 În timp ce unii dintre aceștia au exprimat viziuni diferite asupra soluțiilor politice pentru viitorul Moldovei, toți au subliniat importanța sprijinului european continuu, al implementării reformelor și al unei relații mai strânse cu România.