Astăzi, 16 septembrie, a avut loc la Strasbourg discursul Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre Starea Uniunii Europene - SOTEU2026. Este cel mai important moment politic de la nivel european, ce reprezintă atât un bilanț al ultimului an, dar și o busolă a direcțiilor strategice pentru următoarele luni.

„Numai Europa poate să asigure suveranitate pentru europeni”, o frază menită să combată direct discursurile care critică în mod constant UE, fără să ofere propuneri concrete și soluții constructive. O frază prin care nuanțele unor noțiuni, concepte sau idei, sunt esențiale pentru a ilustra că nu trebuie să cădem pradă dependențelor și divizărilor care ne țin pe loc. Europa a ales să-și croiască propriul drum și astfel o nouă Europă se conturează.

• Securitate

Cheltuielile UE în domeniul securității au crescut cu 80% în ultimii 5 ani, iar pentru a asigura securitatea granițelor sale, UE se extinde dincolo de granițele terestre. Securitatea spațială va fi tema întreprinsă prin CETA (acordul comercial UE - Canada), punând accentul pe crearea alianțelor tehnice. Cercul Arctic va deveni un proiect strategic comun. Vom lucra pe energie, minerale critice și baterii. Pe inteligență artificială, tehnologie cuantică, securitate cibernetică și securitate economică.

O nouă strategie de securitate va fi propusă pentru a accentua securitatea în complementaritate cu NATO. Europa are nevoie de propriul plan de acțiune împotriva amenințărilor hibride și de acțiune imediată pentru a răspunde la incidente care amenință siguranța națională. Cum timpul este un factor esențial în a lua aceste decizii, se creează posibilitatea unui mecanism urgent de răspuns la nivel european. Cu alte cuvinte, un mecanism care să completeze Articolul 4 al NATO. Astfel, se propune crearea unui Consiliu de Securitate European.

Crearea unui Instrument European pentru Factori Strategici de Sprijin, pe deplin aliniat cu NATO, este esențial pentru a întări protecția statelor membre. Războiul din Ucraina ne-a arătat importanța factorilor strategici de sprijin de la apărarea aeriană și antirachetă la transportul strategic și realimentarea în aer, incluzând spațiul și domeniul digital. Europa are amploarea necesară pentru a le furniza. Pentru că doar o poziție de apărare europeană puternică și credibilă ne va garanta securitatea: „Europa va apăra fiecare metru pătrat din teritoriul său.”

• Politica industrială și competitivitate

Președinta punctează faptul că avem o piața unică imensă, industrie și servicii de talie mondială, un fond de economii uriaș și o monedă unică competitivă, dar cel mai mare dezavantaj este faptul că statele membre își fragmentează capitalul, rețelele și puterea de cumpărare. Drept continuare a aplicabilității rapoartelor Draghi și Letta, Comisia Europeană anunță faptul că există consens politic pentru foaia de parcurs „O Europă, o hartă a pieței unice”, iar până la finalul anului va fi posibilă o reformă istorică a pieței unice.

Viteza este esențială pentru creșterea competitivității și un formular completat sau un aviz primit mai repede, poate determina unde și când se pot realiza investiții, iar Comisia Europeană își asumă să facă o serie de propuneri pentru a accelera procesele și de a diminua birocrația la nivel european. Aceasta a reamintit că 12 propuneri omnibus înaintate reduc deja sarcine administrativă cu 17 miliarde de euro pe an. Mai mult, a atras atenția că procesul de simplificare nu este un drum unic, punând accent că statele membre trebuie să incorporeze, la rândul lor, aceste procese pentru a sprijini formarea și sustenabilitate IMM-urilor și întreprinderilor.

Europa se eliberează de dependența gazului rusesc, transformându-și politica industrială, fiind mai aptă să se apere de una singură.

Totodată, Președinta menționează că încă avem o dependență de 80% de China în ceea ce privește industria materiilor prime, dar totuși am făcut pași importanți pentru diversificare. Cum nici o țară nu poate face asta de una singură, se propune înființarea Corporația Europeană pentru Materii Prime Critice care va sprijini obținerea și stocarea materiilor de care este nevoie. Câteva dintre industriile va activa: mașini electrice, cipuri și baterii, tehnologii curate și apărare, ș.a.m.d. Crearea condițiilor ca industriile noastre să atragă investiții și să crească este necesară.

Este nevoie de mai multe investiții publice și private pentru companii și start-ups europene pentru securitatea pieței economice, dar și pentru a crește competitivitatea.

• Inteligență artificială: UE vrea să rămână în cursă, dar nu cu orice preț

Inteligența artificială a ocupat un loc important în discursul Ursulei von der Leyen, care a descris-o drept unul dintre cele două mari „puncte de cotitură” ale perioadei actuale, alături de schimbările climatice. Potrivit Președintei Comisiei Europene, AI devine rapid o infrastructură de bază, atât pentru economie, cât și pentru securitate, iar UE vrea să profite de avantajele noii tehnologii fără să ignore riscurile generate de modelele tot mai performante.

Un accent important a fost pus pe „modelele AI de frontieră”, cele mai avansate sisteme existente. Von der Leyen a avertizat că acestea ar putea permite atacuri informatice la un nivel fără precedent și a vorbit inclusiv despre riscurile modelelor capabile să se îmbunătățească singure sau ale agenților AI care ies din mediile lor controlate ori introduc cod malițios. În acest sens, ea a prezentat Regulamentul privind Inteligența Artificială drept unul dintre principalele instrumente prin care UE încearcă să introducă garanții de siguranță.

Din 2 august 2026, în UE se aplică deja noi obligații de transparență prevăzute de acest regulament, inclusiv pentru identificarea anumitor tipuri de conținut generau sau manipulat cu AI.

În paralel, Comisia vrea ca UE să își crească propriile capacități, prin creșterea masivă a capacității de calcul disponibilă și prin noi modalități prin care fondurile publice și private să poată fi investite în start-up-uri și companii europene din domeniu. UE are deja în curs dezvoltarea a 19 „AI Factories”, iar în iulie 2026 a fost lansat apelul pentru primele gigafabrici europene de AI, infrastructuri destinate inclusiv antrenării modelelor de frontieră. Comisia estimează că investiția InvestAI poate mobiliza, în total, 200 de miliarde de euro din investiții publice și private.

Mesajul Comisiei este că următoarea etapă nu se va concentra doar pe cine reușește să construiască cel mai avansat model, ci pe mutarea AI „de pe ecran” în economie. Astfel, data de urmărit este noiembrie 2026. Comisia se va concentra pe 5 domenii considerate cu potențial ridicat pentru AI industrial: sănătate, transport, agricultură, industria prelucrătoare și apărare și spațiu. În noiembrie vor fi prezentate noi inițiative pentru aceste sectoare, la care Comisia vrea să implice statele membre, Parlamentul European, industria și antreprenorii.

Impactul AI asupra locurilor de muncă a fost, de asemenea, menționat. Comisia recunoaște că beneficiile tehnologiei nu sunt distribuite egal între profesii, generații și regiuni și spune că răspunsul european trebuie să înceapă de la educație și competențe și să continue pe piața muncii. În acest context, Comisia e reconfirmat faptul că Quality Jobs Roadmap (Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate) urmează să fie prezentat până la finalul anului 2026.

Ideea principală cu care Comisia încearcă să lege toate aceste măsuri este ceea ce von der Leyen a numit „AI with human agency” - „Inteligență artificială cu control uman”.

• Legea Copiilor - Kids Act: noua inițiativă pentru protejarea minorilor online

Ursula von der Leyen a anunțat una dintre cele mai ambițioase inițiative europene din aria digitală: ,,Kids Act” - ,,Legea Copiilor”, un pachet legislativ care urmărește să limiteze impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților.

Președinta Comisiei Europene a argumentat că generațiile tinere petrec astăzi între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor, iar platformele digitale sunt concepute pentru a le capta atenția cât mai mult timp. Conform acesteia, timpul destinat dezvoltării personale, socializării și construirii unei gândiri critice este înlocuit de algoritmi și fluxuri nesfârșite de conținut.

Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia Europeană propune o abordare diferențiată în funcție de vârstă. Astfel, copiii sub 13 ani nu vor avea acces la rețele sociale, iar cei cu vârste între 13 si 15 ani vor putea utiliza doar conturi speciale, create și supravegheate de părinți sau tutori, cu funcționalități limitate și restricții de timp. Pentru adolescenții între 15 și 18 ani, platformele vor avea obligația de a respecta reguli stricte de „safe design”, care să reducă riscurile asociate utilizării serviciilor digitale.

Un element central al inițiativei este schimbarea perspectivei asupra responsabilității platformelor. Dacă până acum utilizatorii și autoritățile trebuiau să demonstreze existența unor riscuri, Comisia dorește ca marile companii de tehnologie să fie obligate să dovedească faptul că produsele și serviciile lor sunt sigure pentru minori, responsabilitatea fiind mutată de la cetățeni la platforme. Ursula von der Leyen a făcut referire și la efectele negative asociate utilizării excesive a rețelelor sociale: lipsa somnului, anxietatea, izolarea, expunerea la conținutul extremist și cazurile de hărțuire online.

De asemenea, Ursula von der Leyen a atras atenția asupra unor riscuri noi generate de inteligența artificială, precum utilizarea fotografiilor minorilor pentru crearea de imagini sexualizate generate artificial. Bruxelles transmite un nou mesaj: protejarea copiilor online devine o prioritate politică, atenția fiind redirecționată către condițiile și modalitatea în care rețelele sociale au acces la minori.

• Piața muncii

Președinta Comisiei Europene a vorbit despre piața muncii în principal prin prisma transformărilor aduse de inteligența artificială. Ursula von der Leyen a arătat că, pentru o parte dintre lucrători, AI poate accelera sarcinile repetitive și poate permite utilizarea mai eficientă a competențelor, însă avantajele acestei tehnologii sunt distribuite inegal între diferite niveluri de calificare, generații și regiuni. În același timp, ea a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă tinerii atunci când încearcă să intre pe piața muncii, inclusiv pentru obținerea primului loc de muncă. În opinia sa, răspunsul european trebuie să țină pasul cu aceste schimbări, iar tranziția de la educație la ocuparea unui loc de muncă trebuie susținută prin dezvoltarea competențelor, creșterea calității locurilor de muncă și asigurarea unor șanse echitabile pentru lucrători. În acest context, Președinta Comisiei Europene a anunțat Quality Jobs Act, pe care intenționează să îl prezinte până la sfârșitul anului. Tema este plasată într-un cadru mai larg al politicilor sociale europene, președinta Comisiei reafirmând angajamentul față de Pilonul european al drepturilor sociale și anunțând investiții în regiuni pentru a susține ceea ce a numit „dreptul de a rămâne”, precum și un European Care Deal destinat provocărilor generate de schimbările demografice.

• Democrație, alegeri și stat de drept

Ursula von der Leyen a avertizat că democrațiile europene sunt tot mai expuse dezinformării și ingerințelor străine, inclusiv în timpul campaniilor electorale. A vorbit despre alegeri afectate de propagandă externă și despre teorii conspiraționiste alimentate de videoclipuri deep fake devenite virale, descriind fenomenul drept un „război cognitiv” care încearcă să slăbească încrederea în informațiile independente și în dezbaterea democratică. Astfel, Comisia vrea să își consolideze capacitatea de a anticipa, detecta și răspunde acestor amenințări. Președinta a amintit Centrul pentru Reziliență Democratică, anunțat anul trecut, despre care a spus că lucrează deja împreună cu statele membre și Parlamentul European.

Ursula von der Leyen a spus totuși că amenințările la adresa democrației nu vin doar din exterior și a vorbit despre ascensiunea unor forțe pe care le-a descris drept „antidemocratice” și „antieuropene”. Ca exemplu, a indicat alegerile din Ungaria din 12 aprilie 2026, afirmând că rezultatul acestora a deschis calea către progrese în combaterea corupției, în domeniul drepturilor fundamentale și al libertății academice.

Un alt punct important a fost condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Von der Leyen a spus că, în viitorul buget pe termen lung al UE 2028-2034, respectarea statului de drept trebuie să rămână o condiție fundamentală pentru accesarea banilor europeni.

• Migrație

Migrația a reprezentat, de asemenea, un punct cheie al discursului Ursulei von der Leyen. Președinta Comisiei Europene a transmis că se observă rezultate după adoptarea Pactului privind Migrația și Aziliul. Aceasta a subliniat că numărul imigranților ilegali a scăzut semnificativ în ultimii ani, însă evenimentele din această vară au arătat că actualele instrumente trebuie adaptate pentru situații de criză și pentru cazurile în care migrația este instrumentalizată de actori externi.

În acest context, Von der Leyen a anunțat un nou Instrument European de Răspuns în Situații de Urgență, care ar putea fi activat doar în condiții definite concret și care ar permite o flexibilitate temporară a procedurilor în situații excepționale. Mesajul președintei Comisiei Europene a fost că blocul va continua să respecte drepturile fundamentale și obligațiile internaționale privind protecția persoanelor vulnerabile, însă nu va face compromisuri în ceea ce privește protejarea frontierelor externe, punctând că decizia privind imigranții trebuie să aparțină statelor membre, nu rețelelor de criminalitate.

În același timp, Ursula von der Leyen a argumentat că migrația nu poate fi gestionată exclusiv prin măsuri de control la frontieră, accentuând nevoia de investiții în țările vecine și oferirea de alternative reale tinerilor. Astfel, Von der Leyen a anunțat lansarea Inițiativei Mediteraneene pentru Competențe și Locuri de Muncă pentru Tineri, o inițiativă care urmărește să finanțeze programe de educație, formare profesională, ucenicie și creare de locuri de muncă pentru tinerii din regiunea mediteraneană, raționamentul din spatele inițiativei fiind cel conform căruia oamenii sunt mai puțin predispuși să își riște viața pentru a traversa granițe ilegal dacă au oportunități concrete de dezvoltare în țările lor.

Ursula von der Leyen a prezentat această inițiativă drept o abordare echilibrată a migrației, vizând reducerea migrației ilegale, protejarea drepturilor celor care au nevoie de azil, dezvoltarea unor căi legale și sigure de migrație, alături de consolidarea spațiului Schengen. Mesajul său a susținut că soluția nu constă doar în protejarea frontierelor, ci și în investiții, dezvoltare economică și perspective reale pentru tineri în vecinătatea sudică a Uniunii Europene.

• Sănătate

În contextul schimbărilor climatice, al temperaturilor extreme din această vară și al incendiilor care creează daune financiare, dar și umane, Comisia Europeană propune un Pact European pentru valuri de căldură care cuprinde sisteme de avertizare timpurie pentru a ne pregăti mai bine sistemele de sănătate, accentul fiind pus pe sprijinirea persoanelor vulnerabile. În cadrul acestuia, este prevăzută și o componentă de adaptare urbană și răcire a orașelor în perioadele de climă severă.
Inteligența Artificială ar putea sprijini doctorii, nu să îi înlocuiască precum prea mulți cetățeni deja folosesc această manieră pentru a se autodiagnostica. Ne vom concetra pe integrarea AI-ului în 5 domenii cheie (sănătate, transport, agricultură și mâncare, mijloace de producție avansată, apărare și spațiu), dar într-o manieră europeană: „Nu vreau să dau mesaje unui robot care să mă diagnosticheze dacă am sau nu cancer.”

• Agricultură și securitatea alimentară: apă, riscuri climatice și sprijin pentru fermieri

Fermierii europeni au avut parte de o vară provocatoare, plină de secetă și de resurse de apă limitate care a provocat deja pierderi în lanțul de aprovizionare. Se subliniază faptul că 1 din 4 litri prin conductele europene este pierdut prin scurgeri. De aceea, se propune Inițiativa Europeană pentru Apă pentru a crește securitate recoltelor și pentru a acoperi riscurile și pentru a aborda deficitul de asigurări. Avem cei mai buni fermieri din lume și îi vom sprijini la fiecare pas.

• Concluzii

Discursul a reprezentat o trecere în revistă a provocărilor prin care a trecut și va trece Uniunea Europeană. Am putea spune că UE vorbește de pe o poziție de forță, eliberându-se de dependențele energetice și lucrând la propriul ecosistem european. Capacitatea de extindere a domeniul securității reprezintă, fără doar și poate, cel mai important aspect al discursului. Astfel, se crează bazele pentru ca UE să poată răspundă prompt tuturor amenințărilor. A fost amintit inclusiv cazul Groenlandei și nevoia ca Uniunea Europeană să apere fiecare cm din teritoriul său.

Invitația către Canada de a deveni primul „membru asociat” al Uniunii Europene în cadrul plenului, avându-l prezent pe Prim-ministrul, Mark Carney, constituie un nou pas istoric în ceea ce privește politica de extindere a Uniunii Europene. Nu a fost detaliată deocamdată forma în care acest nou tip de parteneriat se va contura, precum și ce fel de drepturi și obligații presupune acest statut. Inițiativa va aprofunda cooperarea UE-Canada în domenii precum securitatea economică, apărarea, energia, materiile prime critice, AI, tehnologiile cuantice și securitatea cibernetică. Mâine, 17 septembrie, Mark Carney va susține un discurs în plenul Parlamentului European.

Domeniul digital este catalogat ca un nou teritoriu pe care UE este gata să ridice protecție pentru proprii cetățeni, în special pentru tineri și copii, accentuând faptul că aceștia nu sunt instrumente comerciale în fața giganților digitali

Creșterea competitivității europene prin reducerea birocrației, diversificarea resurselor și sprijinirea IMM-urilor și întreprinderilor devin aspecte critice pentru reușita Europei. Totodată, se atrage atenția asupra faptului că procesul de simplificare deja se întâmplă la nivel european, dar este vital ca statele membre să îl incorporeze și să sprijine la rândul lor simplificarea.

Va reuși UE să țină piept? A venit această poziție de forță prea târziu? Ne putem depăși divizările interne și să înțelegem că acum este momentul pentru a deveni mai puternici împreună?

Inclinăm către un pozitivism ponderat. Da, suntem încrezători în proiectul european, dar acum totul depinde de unitatea noastră ca popoare și de leadershipul fiecărei țări în parte. Împreună suntem mai puternici, separați, nu avem nicio șansă.