Uniunea Europeană a publicat recent noua strategie legată de persoanele LGBTQ+, care își propune să fie un ghid pentru politica de incluziune a acestora pe perioada 2026-2030. UE a elaborat prima dată o astfel de strategie în 2020, moment la care a pus accentul pe incluziune, crearea unei „Uniuni a Egalității” și a fost completată de 13 strategii la nivel național implementate de câteva state individuale (ex. „Strategia de Incluziune a LGBT” a Germaniei sau „Planul de Acțiune pentru drepturi egale și oportunități pentru persoanele LGBT” a Suediei). Din 2020, acceptarea persoanelor LGBTQ+ în societate a crescut, însă rămân în continuare probleme, mai ales legate de acceptarea persoanelor trans și a celor intersex.

Prin acest document, Uniunea Europeană se poziționează ca susținând drepturile LGBTQ+, pornind de la principiile sale fundamentale: egalitate, unitate în diversitate și libertatea de a nu fi discriminat pentru cine ești și de a iubi pe cine dorești. În acest sens, după un amplu proces de consultare cu mai mulți agenți relevanți (precum asociații pro-LGBT, reprezentanți ai statelor membre și organizații internaționale), UE a elaborat o strategie pentru a construi această „Uniune a Egalității” în următorii ani, bazată pe 3 obiective: protejare, împuternicire și interacțiune.

Protejarea persoanelor LGBTQ+ vulnerabile este primul scop al noii strategii. Comisia recunoaște că discriminarea, deși redusă pe alocuri, există în continuare, cu precădere în rândul persoanelor trans și intersex, unde înregistrează creșteri. Printre metodele de discriminare se numără atât violență fizică sau retorica dezumanizantă, dar și practici demodate precum terapia de convertire a orientării sexuale, care deseori se concretizează prin violență. Pentru a combate aceste practici, Comisia Europeană va lua mai multe măsuri, prima fiind publicarea unui studiu ce analizează problema și răspândirea ei, precum și un dialog structurat cu grupuri de experți în domeniu pentru a elabora soluții concrete.

În același timp, se propun o serie de pași inițiali în acest sens: introducerea discursului urii în lista crimelor la nivel european, fapt ce ar armoniza politicile statelor individuale, o lege care să unească diferitele definiții ale infracțiunilor pornite din ură la nivel european, mai multă susținere pentru victime și organizații care se ocupă cu asta, training-uri specializate pentru organele legii, de la poliție la sistemul judiciar și oferirea unui spațiu sigur pentru victime pentru a raporta aceste crime. Mediul online primește o atenție specială, fiind un mediu în care discriminarea are loc cu precădere. Actul legislativ privind serviciile digitale, cere deja furnizorilor rețelelor sociale să combată discursul urii și discriminarea, urmând să fie completat de un plan contra cyberbullying-ului în general.

Împuternicirea este al doilea scop al acestei politici și are ca scop crearea unei societăți mai incluzive pentru persoanele LGBT. Practic, în afară de protejare, acest pilon își dorește să le ajute să se integreze în societate. Printre problemele apărute la nivelul UE se numără discriminarea copiilor proveniți din familii LGBTQ+, discriminare în domeniul sănătății și al sporturilor, precum și pe piața muncii. Pentru a combate aceste probleme, UE va utiliza parțial inițiative deja existente, pe care le va extinde și în cazul persoanelor LGBT. De exemplu, pentru a combate discriminarea copiilor, se va folosi arhitectura deja existentă în Rețeaua Europeană pentru drepturile copiilor, care oferă susținere în cazurile de abuz asupra copiilor prin schimburi de informație și bune practici între statele membre. În ceea ce privește accesul pe piața muncii, UE va susține diversitatea la locul de muncă și extinzând competența organelor europene anti-discriminare, precum Oficiul pentru diversitate și incluziune, la minoritățile sexuale, susținând practici incluzive de angajare, precum și extinderea programelor de dezvoltare ale competențelor la aceste persoane. În domeniul locuirii, UE va publica un studiu cu privire la inegalitatea situației de locuire pentru persoanele LGBT și va integra descoperirile în strategia sa pentru locuire. În final, Uniunea va continua să discute cu statele membre cu scopul de a armoniza politicile legate de familii și parteneriate civile, scopul fiind ca uniunile realizate prin oricare din aceste metode să fie recunoscute de toate statele membre.

În final, interacțiunea cu persoanele LGBT este cel de-al treilea pilon al noii strategii. Prin acest pilon, Uniunea Europeană își propune să creeze în spațiul european un mediu sigur, în care identitățile pot fi exprimate fără frică. Pentru îndeplinirea acestui scop, UE va colabora cu grupuri de experți în domeniul LGBTQ+ și va promova un „Forum pentru politici LGBTQ+”, care va reuni reprezentanți ai societății civile, mediului academic și altor organizații pentru a oferi recomandări cu privire la politica blocului comunitar. UE va oferi finanțări acestor tip de organizații în cadrul noului Cadru Financiar Multianual, va lansa în o campanie de comunicare în 2027 dedicată egalității, în același an va publica o statistică legată de discriminare prin intermediul Eurobarometrului și va promova egalitatea pe plan internațional, precum prin a negocia cu diferite țări pentru decriminalizarea relațiilor între persoane de același sex sau prin a oferi ajutor umanitar potrivit nevoilor acestor persoane.

Situația României în cazul drepturilor persoanelor LGBTQ+ lasă de dorit. Deși nu există legi explicit discriminatorii, țara noastră nu a formulat nicio strategie privind protecția acestor persoane și nici nu sunt semne că ar fi planuri pentru așa ceva. România în continuare nu a format un cadru legislativ pentru recunoașterea cuplurilor LGBT căsătorite în restul UE, așa cum ne-a cerut decizia CEDO din 2023. În același timp, în România nici căsătoria persoanelor de același gen, nici parteneriatul civil nu sunt recunoscute, iar schimbarea de sex, deși teoretic posibilă, este profund inaccesibilă și foarte rară.

Noua strategie LGBTQ+ întărește câștigurile celei din 2021 într-un context în care provocările pentru aceste persoane sunt în continuă schimbare. O mare parte a acestei strategii este extinderea competențelor UE deja existente în sfera LGBT, tratând discriminarea față de acestea la fel ca discriminarea bazată pe rasă sau gen. Astfel, putem observa că Uniunea integrează mai puternic și această fațetă a unei lumi în schimbare, din ce în ce mai diversă. În același timp, strategia include și inițiative noi care se concentrează pe cooperarea UE-societate civilă pentru a oferi egalitate și incluziune tuturor.