Transparență sau povară? Obligația pe care ANPC vrea să o impună comercianților
de Alexandra Cîrjă
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a pus în dezbatere publică un ordin care ar putea schimba modul în care sunt afișate prețurile produselor în România. Conform acestei reglementări, comercianții ar trebui să afișeze nu doar prețul final al produselor, ci și adaosul comercial aplicat față de prețul de achiziție. Proiectul a fost retras din consultare din cauza reacțiilor negative.
Scopul declarat al măsurii este creșterea transparenței și protejarea consumatorilor, oferindu-le informații esențiale pentru a face alegeri mai bine informate. Totuși, inițiativa a generat reacții aprinse din partea patronatelor și lanțurilor de hipermarketuri, care avertizează asupra impactului negativ al unei astfel de obligații, de la creșterea birocrației până la posibile efecte negative asupra principiilor europene ale concurenței.
În primul rând, este important să menționăm faptul că domeniul protecției consumatorilor este o competență partajată în cadrul Uniunii Europene, adică atât UE, cât și statele sale membre sunt în măsură să legifereze și să adopte acte obligatorii din punct de vedere juridic. Astfel, legislația Uniunii Europene privind protecția consumatorilor pune un accent deosebit pe concurența loială, transparența prețurilor și informarea corectă a consumatorilor, însă nu impune comercianților obligația de a dezvălui adaosul comercial aplicat produselor.
La nivel european, principiul pieței unice protejează libera concurență și interzice măsuri care ar putea afecta funcționarea acesteia, ceea ce ridică întrebări privind compatibilitatea inițiativei ANPC cu normele UE. În acest context, obligația de a afișa adaosul comercial nu are un precedent direct în legislația europeană, iar măsura propusă de ANPC reprezintă mai mult o inițiativă națională fără echivalent în alte state membre. Deși statele membre au libertatea de a introduce reguli suplimentare pentru protecția consumatorilor, acestea trebuie să fie conforme cu legislația europeană și să nu creeze obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor.
Directiva 98/6/CE stabilește faptul că operatorii economici trebuie să afișeze clar prețul de vânzare și prețul unitar al produselor pentru a facilita comparațiile, însă nu include prevederi referitoare la marja comercială. Mai recent, Directiva (UE) 2019/2161 a adus modificări legislative pentru a combate practicile comerciale înșelătoare, în special în ceea ce privește reducerile de preț, obligând comercianții să afișeze cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile înainte de aplicarea unei reduceri, însă fără a introduce vreo cerință privind dezvăluirea adaosului comercial.
De asemenea, Directiva (UE) 2019/633, care reglementează relațiile comerciale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, interzice anumite practici neloiale între furnizori și distribuitori, dar nu impune reguli suplimentare privind informarea consumatorilor despre formarea prețurilor.
Astfel, obligația propusă de ANPC ar putea intra în conflict cu articolele 101 și 102 din TFUE, deoarece ar putea duce la o denaturare a concurenței prin favorizarea anumitor operatori economici. Fără o delimitare clară a tipurilor de produse, a modului de abordare a confidențialității contractelor comerciale, precum și o clarificare a căror adaosuri comerciale trebuie adăugate în cadrul lanțului de comerț, măsura va duce la o distorsionare artificială a pieței. În special fiindcă micii comercianți sunt nevoiți să aplice adaosuri mai mari pentru a-și menține afacerile viabile, din cauza costurilor mai mari de operare și a volumelor mai reduse de vânzări. Dacă această reglementare ar determina consumatorii să evite comercianții cu adaosuri mai mari, fără a înțelege că acestea reflectă costuri operaționale diferite și nu profituri exagerate, ar putea rezulta o distorsionare artificială a pieței.
Ordinul a generat imediat reacții puternice din partea patronatelor, antreprenorilor și operatorilor economici, care consideră că măsura afectează principiile economiei de piață, distorsionează concurența și impune o povară birocratică suplimentară asupra afacerilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, critică inițiativa ANPC, considerând că această măsură subminează principiile economiei de piață, unde prețul final este determinat de cerere și ofertă, nu doar de costurile de producție. Adaosul comercial nu echivalează cu profitul net al retailerilor, deoarece din această marjă brută se acoperă multiple cheltuieli operaționale, precum logistică, stocare, personal și energie. El avertizează faptul că obligativitatea afișării adaosului comercial ar putea distorsiona concurența, ar fi dificil de implementat practic, ar crește costurile operaționale și ar descuraja investițiile în retailul românesc. Radu Burnete mai evidențiază faptul că nicio economie dezvoltată nu impune o astfel de obligație, iar România riscă să devină o piață neatractivă pentru investitori din cauza unor reglementări excesive și impredictibile precum aceasta.
De asemenea, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și-a exprimat îngrijorarea față de propunerea ANPC și consideră că o astfel de măsură ar putea afecta negativ concurența pe piața de retail, deoarece confidențialitatea prețului de achiziție și a condițiilor comerciale reprezintă elemente esențiale ale competiției între operatorii economici. Dezvăluirea acestor informații sensibile ar putea conduce la efecte restrictive asupra concurenței libere, în detrimentul consumatorilor. Asociația subliniază faptul că legislația națională și europeană interzic înțelegerile și practicile concertate care pot distorsiona mediul concurențial, iar impunerea unei astfel de obligații ar putea încălca aceste reglementări. De asemenea, AMRCR atrage atenția că, înainte de adoptarea unei asemenea măsuri, ar fi necesară consultarea autorităților europene competente, având în vedere potențialele bariere pe care le-ar putea crea în piață și impactul asupra operatorilor locali în raport cu cei din afara României.
În plus, antreprenorii din județul Vrancea și-au exprimat indignarea și opoziția fermă față de inițiativele legislative și administrative ale președintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone, considerând că acestea distorsionează mecanismele economiei de piață liberă. Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui ANPC, aceștia au subliniat că nu vor accepta ca statul să intervină arbitrar în politicile comerciale ale întreprinderilor lor și au avertizat că vor mobiliza întreaga comunitate de afaceri pentru a lua măsuri legale împotriva acestor abuzuri:
„Nu vom accepta ca statul să intervină arbitrar în politicile comerciale ale întreprinderilor noastre! Dacă aceste practici continuă, vom mobiliza întreaga comunitate de afaceri pentru a lua măsuri ferme și legale împotriva acestor abuzuri. Nu în ultimul rând, vă amintim că ratingul de țară al României, adică imaginea țării asupra investitorilor, se află la limita inferioară de încredere (BBB minus), fiind încadrat ca „Negativ”, acest lucru datorându-se în primul rând acțiunilor puterii executive.”
Ei au cerut retragerea imediată a oricăror inițiative care afectează libera formare a prețurilor și negocierea comercială între agenții economici, stoparea intervențiilor legislative care generează incertitudine și impredictibilitate în mediul de afaceri, crearea unui mecanism real de consultare a antreprenorilor înainte de orice modificare legislativă cu impact economic major și adoptarea unor măsuri care să susțină antreprenoriatul și competitivitatea, nu să impună constrângeri ce ar putea afecta economia privată.
Scopul declarat al măsurii este creșterea transparenței și protejarea consumatorilor, oferindu-le informații esențiale pentru a face alegeri mai bine informate. Totuși, inițiativa a generat reacții aprinse din partea patronatelor și lanțurilor de hipermarketuri, care avertizează asupra impactului negativ al unei astfel de obligații, de la creșterea birocrației până la posibile efecte negative asupra principiilor europene ale concurenței.
- Ce spune legislația de la nivel european?
În primul rând, este important să menționăm faptul că domeniul protecției consumatorilor este o competență partajată în cadrul Uniunii Europene, adică atât UE, cât și statele sale membre sunt în măsură să legifereze și să adopte acte obligatorii din punct de vedere juridic. Astfel, legislația Uniunii Europene privind protecția consumatorilor pune un accent deosebit pe concurența loială, transparența prețurilor și informarea corectă a consumatorilor, însă nu impune comercianților obligația de a dezvălui adaosul comercial aplicat produselor.
La nivel european, principiul pieței unice protejează libera concurență și interzice măsuri care ar putea afecta funcționarea acesteia, ceea ce ridică întrebări privind compatibilitatea inițiativei ANPC cu normele UE. În acest context, obligația de a afișa adaosul comercial nu are un precedent direct în legislația europeană, iar măsura propusă de ANPC reprezintă mai mult o inițiativă națională fără echivalent în alte state membre. Deși statele membre au libertatea de a introduce reguli suplimentare pentru protecția consumatorilor, acestea trebuie să fie conforme cu legislația europeană și să nu creeze obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor.
Directiva 98/6/CE stabilește faptul că operatorii economici trebuie să afișeze clar prețul de vânzare și prețul unitar al produselor pentru a facilita comparațiile, însă nu include prevederi referitoare la marja comercială. Mai recent, Directiva (UE) 2019/2161 a adus modificări legislative pentru a combate practicile comerciale înșelătoare, în special în ceea ce privește reducerile de preț, obligând comercianții să afișeze cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile înainte de aplicarea unei reduceri, însă fără a introduce vreo cerință privind dezvăluirea adaosului comercial.
De asemenea, Directiva (UE) 2019/633, care reglementează relațiile comerciale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, interzice anumite practici neloiale între furnizori și distribuitori, dar nu impune reguli suplimentare privind informarea consumatorilor despre formarea prețurilor.
Astfel, obligația propusă de ANPC ar putea intra în conflict cu articolele 101 și 102 din TFUE, deoarece ar putea duce la o denaturare a concurenței prin favorizarea anumitor operatori economici. Fără o delimitare clară a tipurilor de produse, a modului de abordare a confidențialității contractelor comerciale, precum și o clarificare a căror adaosuri comerciale trebuie adăugate în cadrul lanțului de comerț, măsura va duce la o distorsionare artificială a pieței. În special fiindcă micii comercianți sunt nevoiți să aplice adaosuri mai mari pentru a-și menține afacerile viabile, din cauza costurilor mai mari de operare și a volumelor mai reduse de vânzări. Dacă această reglementare ar determina consumatorii să evite comercianții cu adaosuri mai mari, fără a înțelege că acestea reflectă costuri operaționale diferite și nu profituri exagerate, ar putea rezulta o distorsionare artificială a pieței.
- Reacțiile publice
Ordinul a generat imediat reacții puternice din partea patronatelor, antreprenorilor și operatorilor economici, care consideră că măsura afectează principiile economiei de piață, distorsionează concurența și impune o povară birocratică suplimentară asupra afacerilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, critică inițiativa ANPC, considerând că această măsură subminează principiile economiei de piață, unde prețul final este determinat de cerere și ofertă, nu doar de costurile de producție. Adaosul comercial nu echivalează cu profitul net al retailerilor, deoarece din această marjă brută se acoperă multiple cheltuieli operaționale, precum logistică, stocare, personal și energie. El avertizează faptul că obligativitatea afișării adaosului comercial ar putea distorsiona concurența, ar fi dificil de implementat practic, ar crește costurile operaționale și ar descuraja investițiile în retailul românesc. Radu Burnete mai evidențiază faptul că nicio economie dezvoltată nu impune o astfel de obligație, iar România riscă să devină o piață neatractivă pentru investitori din cauza unor reglementări excesive și impredictibile precum aceasta.
De asemenea, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și-a exprimat îngrijorarea față de propunerea ANPC și consideră că o astfel de măsură ar putea afecta negativ concurența pe piața de retail, deoarece confidențialitatea prețului de achiziție și a condițiilor comerciale reprezintă elemente esențiale ale competiției între operatorii economici. Dezvăluirea acestor informații sensibile ar putea conduce la efecte restrictive asupra concurenței libere, în detrimentul consumatorilor. Asociația subliniază faptul că legislația națională și europeană interzic înțelegerile și practicile concertate care pot distorsiona mediul concurențial, iar impunerea unei astfel de obligații ar putea încălca aceste reglementări. De asemenea, AMRCR atrage atenția că, înainte de adoptarea unei asemenea măsuri, ar fi necesară consultarea autorităților europene competente, având în vedere potențialele bariere pe care le-ar putea crea în piață și impactul asupra operatorilor locali în raport cu cei din afara României.
În plus, antreprenorii din județul Vrancea și-au exprimat indignarea și opoziția fermă față de inițiativele legislative și administrative ale președintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone, considerând că acestea distorsionează mecanismele economiei de piață liberă. Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui ANPC, aceștia au subliniat că nu vor accepta ca statul să intervină arbitrar în politicile comerciale ale întreprinderilor lor și au avertizat că vor mobiliza întreaga comunitate de afaceri pentru a lua măsuri legale împotriva acestor abuzuri:
„Nu vom accepta ca statul să intervină arbitrar în politicile comerciale ale întreprinderilor noastre! Dacă aceste practici continuă, vom mobiliza întreaga comunitate de afaceri pentru a lua măsuri ferme și legale împotriva acestor abuzuri. Nu în ultimul rând, vă amintim că ratingul de țară al României, adică imaginea țării asupra investitorilor, se află la limita inferioară de încredere (BBB minus), fiind încadrat ca „Negativ”, acest lucru datorându-se în primul rând acțiunilor puterii executive.”
Ei au cerut retragerea imediată a oricăror inițiative care afectează libera formare a prețurilor și negocierea comercială între agenții economici, stoparea intervențiilor legislative care generează incertitudine și impredictibilitate în mediul de afaceri, crearea unui mecanism real de consultare a antreprenorilor înainte de orice modificare legislativă cu impact economic major și adoptarea unor măsuri care să susțină antreprenoriatul și competitivitatea, nu să impună constrângeri ce ar putea afecta economia privată.
