Utilizarea prelungită a dispozitivelor mobile și a platformelor de socializare în rândul minorilor a devenit o problemă globală de sănătate publică, generând efecte severe asupra dezvoltării psihologice a noilor generații. 

O nouă cercetare desfășurată la nivelul UE oferă date alarmante privind starea fizică și psihică a tinerilor. În medie, aceștia petrec online 4,5 ore în zilele de școală și peste 6 ore în weekend. Efectele fizice afectează 90% dintre adolescenți, care reclamă oboseală oculară, migrene sau tulburări de concentrare. La nivel psihic, aproape o treime (33%) dintre tineri a experimentat stări de stres, tristețe sau izolare din cauza rețelelor sociale. De asemenea, peste 50% dintre părinți afirmă că ecranele afectează negativ viața minorilor, iar 36% consideră că platformele le distrug echilibrul mintal.

 
În acest context alarmant, în care pericolul digital este confirmat de statistici, necesitatea unei protecții legislative ferme a fost recunoscută de oficialii europeni. Drept urmare, dezbaterea din data de 17 iunie 2026 din plenul Parlamentului European a avut ca temă „Protejarea siguranței și a sănătății mintale a copiilor în fața riscurilor provocate de rețelele sociale - datoria noastră de a acționa acum”, o problemă de maximă actualitate.

În acest moment, protecția minorilor în mediul online se bazează pe Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA), care cere platformelor mari să asigure setări de confidențialitate stricte pentru minori și să interzică publicitatea direcționată către aceștia. Cu toate acestea, în practică, sistemul s-a dovedit a nu fi destul de eficient. Pe fondul acestor vulnerabilități, probleme tot mai grave precum hărțuirea online, algoritmii adictivi și deteriorarea sănătății mintale a copiilor au împins statele membre să ia măsuri.

• Măsuri luate de state UE

Unele state membre au trecut deja la acțiune prin legi naționale menite să protejeze minorii. Franța a votat în ianuarie 2026 pentru o interdicție condiționată: platformele considerate dăunătoare de către autorități vor fi complet interzise celor sub 15 ani. În Spania, Premierul Pedro Sánchez a anunțat un cadru legal pentru interzicerea absolută a accesului la rețelele sociale a tinerilor sub 16 ani. Danemarca vrea să aplice până la jumătatea anului o interdicție sub 15 ani pentru platformele cu design adictiv (TikTok, Instagram, Snapchat, YouTube), iar Germania și Austria vizează o demografie și mai tânără, propunând interzicerea totală a conturilor sub 14 ani.

• Situația din România

În România, pe fondul valului legislativ european din ultima perioadă, se desfășoară dezbateri cu privire la siguranța minorilor în mediul online. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor necesită o analiză urgentă, în contextul în care mai multe state europene avansează deja reglementări în acest domeniu. Cadrul legislativ principal din România dedicat exclusiv protecției minorilor în mediul online este reprezentat de Propunerea legislativă privind Legea majoratului online (PL-x nr. 356/2025). Aceasta este dublată de inițiative complementare, precum PL-x nr. 200/2025 - Proiect de Lege privind limitarea propagării prin platforme online foarte mari a conţinutului ilegal, PL-x nr. 385/2025 - Proiect de Lege privind protecţia minorilor sub 18 ani în faţa conţinutului nociv distribuit pe platformele online. PL-x nr. 356/2025 a fost adoptat de Senat în octombrie 2025. În prezent, se află în procedură de dezbatere și raport la Camera Deputaților, care este cameră decizională. Obiectivul central este stabilirea vârstei de maturitate digitală la 16 ani, vârstă sub care copiii nu își vor putea crea conturi pe rețelele sociale sau accesa anumite servicii digitale fără acordul parental explicit.

 

• Dezbaterea din Parlamentul European

Dezbaterea s-a deschis cu recunoașterea în mod deschis a gravității situației și a necesității de a adopta un răspuns ferm cât mai curând. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor a declanșat o criză în rândul noii generații, creând probleme de somn, anxietate, tulburări de alimentație sau chiar depresie.

Comisarul european pentru tineret, Glenn Micallef, a subliniat că protecția copiilor este o prioritate absolută pentru Comisie. Oficialul a anunțat o serie de acțiuni coordonate, apelând nu doar la regulile DSA, ci și la legislația privind protecția consumatorilor, legea audiovizualului și AI Act. Planul executivului european include un termen-limită clar: până la sfârșitul anului 2026, va fi lansat un ghid standardizat pentru verificarea digitală a vârstei, menit să elimine definitiv vulnerabilitățile actuale.

Intervențiile europarlamentarilor au fost vehemente, mulți recunoscând faptul că mecanismul rețelelor sociale este creat astfel încât să captiveze orice om, fiind extrem de adictiv. Ewa Kopacz (grupul PPE) a tras un semnal de alarmă crucial: „Dacă noi nu le predăm copiilor noștri valori, o vor face algoritmii”.

 
S-a cerut aplicarea principiului „Safe by Design”, astfel ca platformele să fie sigure din fabrică, nu adaptate ulterior. Eurodeputații au criticat modelul economic al giganților tech, unde fiecare minut de atenție smuls unui copil se traduce în bani în buzunarele miliardarilor. S-a stabilit faptul că protecția copilului nu poate fi lăsată la discreția marilor companii și că trebuie luate acțiuni concrete, iar marile companii trebuie să fie trase la răspundere. Cu toate acestea, beneficiile tehnologiei sunt recunoscute și apreciate, iar europarlamentarii au punctat că o interdicție completă nu va funcționa, fiind nevoie de un echilibru.

Concluzia generală indică o responsabilitate colectivă strânsă. Este nevoie de un parteneriat ferm între legislatori, platforme (obligate să își schimbe modelul de business) și familie (prin educație și alfabetizare digitală). De asemenea, comisarul pentru tineret Glenn Micallef a subliniat că legislația singură nu este de ajuns, fiind imperios necesară dezvoltarea educației digitale și oferirea de alternative sănătoase pentru timpul petrecut pe telefon.