UE vrea energie regenerabilă și eficiență energetică

La 15 ianuarie 2018, europarlamentarii s-au reunit să dezbată în prima sesiune plenară de la Strasbourg, noile amendamente la prevederile Pachetului energie curată pentru toți europenii.

Context

Uniunea Energetică este una dintre cele zece priorități ale Comisiei Juncker, creată cu scopul de a moderniza economia UE și gândită în concordanță cu alte inițiative emblematice, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea piețelor de capital și Planul de investiții pentru Europa, pentru a contribui la creșterea locurilor de muncă și investițiilor pentru Europa.

Privind în retrospectivă inițiativele europene în domeniul energiei din ultimul deceniu, acestea au stabilit obiective înalte, duse cu succes la bun sfârșit. În octombrie 2014, Consiliul European a convenit asupra cadrului UE de politici privind clima și energia pentru 2030, fixând un obiectiv intern ambițios la nivelul întregii economii, de reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. În 2015, Comisia a prezentat o propunere de reformă a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pentru a garanta că sectorul energetic și industriile energointensive vor respecta obiectivul de reducere a emisiilor. Astfel, în 2015, energia curată a atras investiții globale de peste 300 de miliarde de euro.

Acordul de la Paris a confirmat abordarea UE de până atunci. Punerea în aplicare a cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, așa cum a fost convenit de Consiliul European, a devenit o prioritate de lungă durată ca urmare a Acordului de la Paris. Astfel, în vara lui 2016, Comisia a înaintat propuneri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în alte sectoare cheie ale economiei europene.

În noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat un nou set de propuneri pentru tranziția către energie curată, orientate către consumatori. Pachetul, menit să schimbe piețele energetice mondiale se intitulează Energie curată pentru toți europenii, conține 8 propunerile legislative și acoperă subiecte ca eficiența energetică, energia regenerabilă, proiectarea pieței de energie electrică, securitatea aprovizionării cu energie electrică și normele de guvernanță pentru Uniunea Energetică. Acesta conține și elemente despre combaterea schimbărilor climatice și reducerea dependenței UE de importurile de combustibili fosili.

Pachetul urmărește trei rezultate concrete:

1. UE să acorde un rol primordial eficienței energetice;
2. UE să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile;
3. UE să le ofere consumatorilor o soluție echitabilă;

Prevederile  “Pachetului energie curată pentru toți europenii”

Prin acest pachet, Comisia își propune ca UE să conducă tranziția cu energie curată, nu numai să se adapteze la aceasta. Din acest motiv, UE s-a angajat să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 40% până în 2030, decizie care ar rezulta în modernizarea economiei UE și ar oferi locuri de muncă și creștere economică tuturor cetățenilor europeni.

Propunerile Comisiei din pachetul “Energie curată pentru toți europenii” sunt concepute pentru a demonstra că tranziția către energia curată este principalul sector de creștere pentru viitor. Energia curată în 2015 a atras investiții globale de peste 300 de miliarde de euro. Astfel, prin mobilizarea a până la 177 miliarde de euro de investiții publice și private pe an începând cu anul 2021, acest pachet poate genera o creștere cu până la 1% a PIB-ului în următorul deceniu și poate crea 900.000 de noi locuri de muncă.

Pachetul include și acțiuni de accelerare a inovării în domeniul energiei curate și de renovare a clădirilor. Acesta prevede măsuri de încurajare a investițiilor publice și private, de promovare a competitivității industriale a UE și de atenuare a impactului tranziției în domeniul energiei curate în societate.

Amendamente

Raportul privind prevederile Pachetului energie curată pentru toți europenii, realizat de Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European (ITRE) conține numeroase amendamente în cele 3 domenii de interes: energie regenerabilă, eficiență energetică și mecanisme de control.

• Energie regenerabilă

Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentul European (ITRE) a solicitat un obiectiv UE obligatoriu de creștere a procentului de energie regenerabilă la 35%. Astfel, dacă în 2014, țările UE au convenit că procentul de energie regenerabilă ar trebui să crească la 27% până în 2030, deputații europeni au declarat că acesta ar trebui să fie de cel puțin 35%. Pentru sectorul transporturilor, aceștia au susținut ca cel puțin 12% din energia consumată în fiecare stat membru UE ar trebui să fie produsă din surse regenerabile, cum ar fi energia solară sau sau energia eoliană. De asemenea, deputații doresc să protejeze dreptul cetățenilor de a produce, stoca și consuma propria lor energie electrică din surse regenerabile, fără să plătească taxe sau impozite.

• Eficiența energetică

Membri ITRE au propus un nou obiectiv privind eficiența energetică de reducere a consumului de energie de 40% până în 2030 (adică reducerea cu 34% a consumului de energie primară față de nivelul din 2005). Îmbunătățirea eficienței energetice poate să reducă emisiile de CO2, dar și o factură anuală de 350 de miliarde de euro pentru importul de energie.

Un domeniu important în care se pot face ameliorări este încălzirea și răcirea clădirilor, care reprezintă 40% din toată energia consumată în UE. Aproximativ 75% dintre acestea sunt ineficiente din punct de vedere energetic.

În decembrie 2017, negociatorii din Parlament, Consiliu și Comisie au convenit ca țările UE să pregătească strategii naționale pe termen lung pentru a sprijini renovarea clădirilor rezidențiale și non-rezidențiale. Scopul este ca până în 2050 clădirile din UE să nu mai ducă la emiterea de gaze cu efect de seră.

În plus, Parlamentul European a simplificat, anul trecut, etichetele energetice pentru aparatele de uz casnic, cum ar fi lămpile, televizoarele și aspiratoarele, pentru a ajuta consumatorul să compare eficiența lor energetică.

Membrii doresc, de asemenea, să interzică utilizarea uleiului de palmier începând cu anul 2021. În cele din urmă, membrii se așteaptă ca, până în 2022, 90% din stațiile de combustibil/benzină de-a lungul drumurilor rețelei transeuropene să fie echipate cu puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice.

• Mecanisme de control

Totodată, deputații europeni au propus instituirea unui mecanism de cooperare și control pentru a monitoriza progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice până în 2030, în special în ceea ce privește eficiența energetică și energia regenerabilă.

Rezultatele votului

Pe 17 ianuarie, Parlamentul a adoptat în plen poziția sa asupra a trei propuneri privind energia verde: energia regenerabilă, eficiența energetică și un mecanism de control. Rezultatele se pot sintetiza în câteva decizii explicate mai jos.

• Până în 2030, UE ar trebui să sporească eficiența energetică cu 35%

Proiectul de lege privind eficiența energetică a fost aprobat cu 485 voturi pentru, 132 împotrivă și 58 abțineri.  Acest obiectiv ar trebui luat în considerare pe baza consumului de energie proiectat în 2030, în conformitate cu modelul PRIMES (simularea consumului de energie și a sistemului de alimentare cu energie în UE).

• Sursele regenerabile de energie ar trebui să reprezinte 35% din consumul total

Parlamentul European a aprobat propunerea prezentată de Comitetul pentru Industrie, Cercetare (ITRE) de a stabili un obiectiv de 35% energie regenerabilă  din consumul total de energie la nivelul UE în 2030.  De asemenea, aceștia au propus și  obiective naționale care ar trebui stabilite pentru a permite statelor membre să se abată cu maximum 10% în anumite condiții. Această decizie a fost adoptată cu 492 voturi pentru, 88 și 107 abțineri.

• Interzicerea uleiului de palmier în biocarburanți începând cu anul 2021

În 2030, fiecare stat membru va trebui să se asigure că 12% din energia consumată în transport provine din surse regenerabile. Contribuția așa-numiților biocombustibili “de primă generație” (obținuți din culturi alimentare și furaje) ar trebui să se limiteze la nivelul din 2017, cu un maxim de 7% în transportul rutier și feroviar.

• Energie generată de consumatori și comunități

Parlamentul dorește să se asigure că acei consumatori care produc energie electrică în propriile gospodării au dreptul să-l consume și să instaleze sisteme de stocare fără să plătească taxe sau impozite. Astfel, deputații europeni solicită statelor membre să evalueze barierele existente pentru consumul de energie produs în gospodăriile proprii ale consumatorului, să promoveze acest consum și să se asigure că acei consumatorii se pot alătura proiectelor energie produsa pentru comunități separate, fără a fi supuși unor condiții sau proceduri nejustificate.

• Stații de încărcare

Până în 2022, a fost votat ca 90% din stațiile de benzină de-a lungul drumurilor și rețelelor transeuropene ar trebui să fie echipate cu puncte de reîncărcare de mare putere pentru vehiculele electrice.

• Biomasa

Deputații au votat ca schemele de sprijin pentru energia regenerabilă provenită din biomasă să fie proiectate astfel încât să nu se încurajeze utilizarea nesustenabilă a biomasei pentru producerea de energie, în caz că există o utilizare industrială mai bună. Pentru generarea de energie, ar trebui să se acorde prioritate arderii deșeurilor și reziduurilor de lemn.

În urma votului de pe 17 ianuarie, Parlamentul va prezenta aceste propuneri în negocierile cu miniștrii UE din statele membre, care apoi își vor dezvolta propriile obiective naționale pentru a sprijini obiectivul mai larg la nivelul UE.

Cu toate acestea, criticile asupra votului nu au întârziat să apară. Deputații din cadrul Grupului GUE / NGL au criticat dur votul asupra pachetului Comisiei privind energia curată susținând că textele finale supuse la vor au fost atenuate de grupurile politice mai mari.

Printre critici se numără faptul că textele au fost diluate, țintele obligatorii au fost reduse, iar în dosarul privind energiile regenerabile, dispozițiile ce vizează modul în care energie produsa pentru comunități separate poate reduce sărăcia energetică au fost eliminate din vot: “Ne-am abținut de la votul privind energiile regenerabile deoarece, deși este o îmbunătățire a propunerii inițiale a Comisiei, aceasta nu include obiective naționale obligatorii – o chestiune cheie care credem că ar putea pune în pericol acordurile de la Paris privind schimbările climatice. În mod crucial, chestiunea privind sărăcia energetică a fost ignorată de majoritatea deputaților europeni. Prin urmare, am pierdut o oportunitate masivă de a face aceste dosare sa devina cheia schimbării.”

Chiar dacă Pachetul privind energia curată 2020-2030, cunoscut și sub denumirea de Pachetul de Iarnă, a ridicat până acum îndoieli fiind considerat a nu fi suficient de ambițios, acesta reprezintă prima încercare serioasă a UE de a crea o piață unificată a energiei cu surse regenerabile.