Europuls – Center for European Expertise

Un pas decisiv spre integrarea europeană - Republica Moldova, provocări înainte de referendum și rezoluția Parlamentului European

de Alexandra Cîrjă, Mălina Turtureanu
Republica Moldova își continuă drumul către aderarea la Uniunea Europeană, văzut ca o oportunitate strategică de consolidare a democrației și independenței naționale într-un context geopolitic fragil. Parcursul său european a început să prindă contur odată cu semnarea Acordului de Asociere în 2014, care a deschis calea cooperării economice și politice cu UE. Obținerea statutului de candidat în 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina, reprezintă un pas esențial. Totuși, implică reforme profunde în justiție, economie și combaterea corupției, aspecte esențiale pentru aderarea efectivă.

Totodată, aderarea este privită ca un mecanism prin care Republica Moldova poate reduce influențele rusești, în special în contextul tensionat cauzat de invazia Ucrainei de către Rusia și de reconfigurările geopolitice din Europa de Est. Aderarea la UE ar însemna integrarea țării într-o comunitate economică și politică solidă, oferind stabilitate și oportunități economice pe termen lung. Chiar dacă sprijinul UE s-a intensificat, inclusiv prin asistență financiară, Moldova continuă să se confrunte cu provocări interne, în special tensiuni dintre grupările pro-europene și cele pro-ruse, care influențează dezbaterile politice și sociale și dau naștere știrilor false.

Referendumul din 20 octombrie 2024: Un moment decisiv pentru viitorul european al Republicii Moldova

Pe 20 octombrie 2024, în ziua alegerilor prezidențiale, cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Necesar este ca aceștia să fie complet informați cu privire la implicațiile modificării constituționale în direcția pro-europeană, susținută cu tărie de Maia Sandu, care are șanse considerabile de a fi realeasă în funcție. Având în vedere complexitatea, importanța și miza politică, socială și juridică a unei astfel de inițiative asupra societății și sistemului de drept, precum și efectele ireversibile asupra identității naționale, cel puțin o treime dintre alegători trebuie să se prezinte la urne pentru ca referendumul să fie valid. În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, vom aștepta aproximativ doi ani pentru un nou referendum pe aceeași temă.
De ce este acest referendum esențial pentru viitorul țării? Nu ne referim doar la diviziunile interne care continuă să caracterizeze Republica Moldova (între pro-ruși și pro-europeni), incoerență ce poate găsi o soluție în funcție de rezultatul referendumului. Este, de asemenea, important să luăm în considerare istoria constituțională a țării. O vulnerabilitate legislativă a Constituției Republicii Moldova a fost absența reglementărilor privind aprobarea acesteia prin referendum după adoptarea sa în Parlament, ceea ce a dus la excluderea referendumului din procedura de revizuire a Constituției. Referendumul programat pentru 20 octombrie este crucial în acest context, deoarece, dincolo de rezultatele sale, reprezintă un moment cheie în evoluția constituțională a țării și în respectarea principiilor democratice.
Efectele unui rezultat afirmativ se vor resimți acut, plasând integrarea europeană pe agenda priorităților strategice din următorii ani ai Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, în cazul unui vot favorabil pentru UE la referendumul din zilele următoare, parcursul european al țării ar deveni ireversibil, indiferent de opțiunile geopolitice ale viitoarelor guvernări. De asemenea, este de așteptat o intensificare a tensiunilor dintre Moldova (și UE) și Rusia, care nu s-a ferit să se împotrivească referendumului pro-UE și realegerii Maiei Sandu ca președinte.
Analizând situația, experții politici din Chișinău susțin că, în urma avizului favorabil dat de Curtea Constituțională pentru organizarea referendumului, Kremlinul s-a angajat într-o campanie intensificată de propagandă, menită să instaleze în mintea alegătorilor teama că un vot afirmativ echivalează cu condamnarea țării la o soartă similară cu cea a Ucrainei.

România, punct de legătură între Republica Moldova și UE

România joacă un rol esențial în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, având în vedere legăturile culturale, istorice și economice strânse între cele două țări. Ca membru al Uniunii Europene, România este un partener și un furnizor de expertiză pentru accesul Moldovei la resursele și asistența necesare pentru integrarea europeană. În plus, România acționează ca un punct de legătură strategic între Republica Moldova și UE, contribuind la securizarea frontierelor de est ale Uniunii.

Prin întărirea capacităților Moldovei de a rezista influențelor externe, în special din partea Rusiei, UE contribuie la securitatea regională și se asigură că Republica Moldova rămâne un partener stabil, protejând astfel nu doar interesele sale, ci și pe cele ale Uniunii, promovând valori democratice și integritate teritorială în regiune. Implicarea României este subliniată și de rolurile importante pe care aleșii noștri le ocupă în relația Uniunii Europene cu Republica Moldova — Victor Negrescu (S&D), este Vicepreședintele Parlamentului European responsabil de relația cu Republica Moldova, iar Siegfried Mureșan (PPE), este Președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

Rezoluția adoptată în Parlamentul European - cum vrea Parlamentul European să susțină parcursul european al Republicii Moldova?

Odată cu apropierea rapidă a zilei în care moldovenii vor merge la urne pentru a decide dacă țara lor va continua drumul către integrare europeană, presiunile din partea influențelor rusești continuă să crească. În acest context, pe data de 9 octombrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție intitulată „Consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva ingerințelor Rusiei înainte de următoarele alegeri prezidențiale și un referendum constituțional privind integrarea europeană”. Printre semnatarii acesteia se află următorii europarlamentari români:

Din partea grupului PPE: Siegfried Mureşan, Ioan‑Rareş Bogdan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea‑Gheorghe Hava, Dan‑Ştefan Motreanu, Virgil‑Daniel Popescu, Adina Vălean, Loránt Vincze, Iuliu Winkler
Din partea grupului S&D: Dan Nica, Victor Negrescu, Gheorghe Cârciu, Mihai Tudose, Adrian‑Dragoş Benea, Gabriela Firea, Maria Grapini, Claudiu Manda, Vasile Dîncu, Ştefan Muşoiu
Din partea grupului ECR: Cristian Terheş, Georgiana Teodorescu, Adrian‑George Axinia, Gheorghe Piperea, Şerban‑Dimitrie Sturdza, Claudiu‑Richard Târziu
Din partea grupului Renew Europe: Dan Barna, Eugen Tomac

Rezoluția exprimă îngrijorările europarlamentarilor legate de activitățile destabilizatoare ale Moscovei, inclusiv campaniile de dezinformare și influențarea procesului electoral prin corupție și presiuni din partea unor oligarhi pro-ruși​. Se solicită o consolidare a sprijinului din partea Uniunii Europene și a statelor membre pentru a ajuta Republica Moldova să-și întărească mecanismele instituționale în fața acestor amenințări hibride. De asemenea, se cere extinderea asistenței financiare pentru a sprijini reformele necesare pentru integrarea europeană, precum și un accent mai mare pe combaterea corupției și pe întărirea societății civile​.
De exemplu, europarlamentarii cer adoptarea unui Plan European de Creștere pentru Republica Moldova, alocarea de fonduri europene din viitorul buget multianual al UE, precum și liberalizarea permanentă a comerțului între UE și Moldova și integrarea graduală a acesteia în piața unică europeană.

Votul europarlamentarilor români

Rezoluția a fost susținută și adoptată cu o largă majoritate. Cu toate acestea, delegația României nu s-a putut pune de acord cu privire la votul pentru cele cinci amendamente înaintate.
Două dintre acestea au fost propuse de Cristian Terheș, iar trei de către Claudiu Târziu, ambii membri ai grupului ECR.

Primul amendament, propus de Cristian Terheș, condamnă cu fermitate utilizarea de către regimul din Moscova a Mitropoliei Moldovei pentru a răspândi dezinformarea și a interveni în procesele electorale din Moldova; 
Al doilea amendament propus de Cristian Terheș solicită integrarea deplină a Republicii Moldova în inițiativa „roaming la prețurile de pe piața națională” până la sfârșitul anului 2025; 
Al treilea amendament, propus de Claudiu Târziu, înlocuiește „Mitropolia Moldovei” cu „Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove”. Amendamentul a trecut.

Ultimele două amendamente inițiate de Claudiu Târziu doresc să adauge două noi puncte în textul rezoluției:


Deși obținerea statutului de candidat în 2022 marchează un progres semnificativ, Republica Moldova încă se confruntă cu provocări interne și externe, inclusiv influențele rusești și diviziunile politice interne. În următoarea perioadă, sprijinul Uniunii Europene și al României va fi crucial în navigarea acestor provocări și în asigurarea unui parcurs stabil spre integrarea europeană.
Update cookies preferences