Pe 7 octombrie se vor împlini 2 ani de la începutul războiului dintre Israel și Palestina, însă conflictul se desfășoară de mult mai mult timp, trecând prin numeroase faze și având o bogată însemnătate istorică și religioasă. Războiul s-a desfășurat în principal în Fâșia Gaza, însă s-a răspândit peste tot prin regiune, inclusiv în Cisiordania, Liban, Yemen, iar mai nou, în Qatar.

Cu ocazia declarării oficiale a foametei în Fâșia Gaza de către Cadrul Integrat de Clasificarea Siguranţei Alimentare (IPC), organizație afiliată ONU, Parlamentul European a votat, în sesiunea plenară din perioada 8-11 septembrie 2025, o rezoluție intitulată „Fâșia Gaza într-un punct critic: acțiuni ale UE împotriva foametei, nevoia urgentă de a elibera ostaticii și de a avansa înspre soluția cu două state.”

Dacă la începutul conflictului retorica UE era favorabilă Israelului, această rezoluție condamnă acțiunile întreprinse de ambele părți ale conflictului și marchează o răcire a relațiilor dintre Bruxelles și Tel Aviv. Printre altele, textul rezoluției critică regimul de segregare impus, folosirea ajutorului umanitar pe post de armă, maltratarea deținuților și chiar genocidul comis de către Israel. Limbajul sever se află în concordanță cu cel folosit de Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care s-a angajat să pedepsească miniștrii extremiști ai Israelului și coloniștii violenți din Cisiordania, în timpul discursului Starea Uniunii - SOTEU 2025.

Rezoluția condamnă și acapararea ajutorului umanitar de către Hamas, îndemnând gruparea să elibereze ostaticii rămași. În acest sens, este reiterată importanța unui armistițiu pentru atingerea acestor țeluri. Situația din regiune este deosebit de volatilă, întrucât oficiali ai Hamas au fost atacați doar acum câteva zile în Doha, capitala Qatarului, într-un atac ce a atras condamnările a numeroase țări, inclusiv ale Statelor Unite. Mai mult, luna aceasta, Franța urmează să recunoască oficial independența Palestinei, la Adunarea Generală a ONU.

• Votul europarlamentarilor români

Amendamentele propuse au generat divergențe în rândul europarlamentarilor români. Un exemplu în acest sens este adăugarea paragrafului 1b:

1b. solicită să se impună un embargou militar imediat și total împotriva Israelului, care să acopere, printre altele, armele, muniția, produsele cu dublă utilizare și tehnologiile de supraveghere, inclusiv interzicerea tuturor transferurilor și al tranzitului de arme către Israel și excluderea entităților deținute sau controlate de corporațiile israeliene de la finanțarea din Fondul european de apărare;


Pentru: Renew Europe (Vasile-Voiculescu)
Împotrivă: S&D (Benea, Cristea, Grapini, Manda, Muşoiu) PPE (Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze) ECR (Axinia, Piperea, Teodorescu, Terheş), Renew Europe (Barna, Tomac), Neafiliați (Lazarus)
Abțineri: Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă)

În privința întregii rezoluții, europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru: S&D (Cristea), PPE (Mureşan ), Renew Europe (Barna, Vasile-Voiculescu)
Împotrivă: PPE (Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Vălean, Vincze) ECR (Axinia, Piperea, Teodorescu, Terheş), Renew Europe (Tomac)
Abțineri: S&D (Benea, Grapini, Manda), Neafiliați (Lazarus, Iovanovici-Șoșoacă)

• Concluzii

Votul asupra acestei rezoluții indică o schimbare semnificativă în felul în care Uniunea Europeană își definește poziția față de conflictul dintre Israel și Palestina. Dacă la început reacțiile instituțiilor europene erau caracterizate de o susținere fermă a Israelului, fără nuanțe majore, acum se conturează un discurs mult mai critic și mai echilibrat, care semnalează responsabilitatea ambelor părți implicate și necesitatea urgentă a unei soluții negociate. Schimbarea de ton reflectă atât presiunea opiniei publice internaționale, cât și nevoia Uniunii de a-și reafirma rolul ca actor global ce promovează dreptul internațional și protejarea drepturilor omului.