Comisia Europeană a publicat luna aceasta noua strategie de combatere a traficului de substanțe ilicite pe teritoriul său. Inițiativa vine în contextul consumației crescânde și a infrastructurii insuficiente la nivel european pentru a opri traficul de droguri. De aceea, UE va coordona un efort comun al statelor membre pentru a ține situația sub control și de a contracara efectele nocive ale traficului. Strategia se bazează pe 5 arii de interes: îmbunătățirea pregătirii și a răspunsului la amenințările generate de droguri, protejarea sănătății publice, întărirea securității, măsuri pentru prevenirea problemelor legate de consum și parteneriate mai puternice. Toate inițiativele UE din această zonă sunt coordonate prin Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), autoritatea competentă din acest domeniu care reunește eforturile tuturor statelor membre.

 
Îmbunătățirea pregătirii și răspunsului la amenințările generate de droguri
Această arie se bazează pe întărirea infrastructurii UE pentru a răspunde adecvat necesităților combaterii traficului, unde supravegherea este cheia. În acest sens, EUDA va lucra cu statele membre pentru a monitoriza traficul prin schimbul de informații între acestea. Cea mai importantă propunere este consultarea anuală între statele membre legată de cunoștințele în domeniu, prin reunirea experților, reprezentanților societății civile și decidenților pentru a schimba informații și bune practici. Se dorește și implementarea unui sistem de alertă European pentru identificarea noilor substanțe și a riscurilor, precum și evaluarea gradului de amenințare produse prin studii și rapoarte.

Protejarea sănătății
Prin acest pilon, UE dorește să reducă cererea pentru substanțele psihoactive. Comisia Europeană plănuiește să facă acest lucru prin două metode. În primul rând, EUDA trebuie să ajute statele membre să implementeze programe de conștientizare în rândul populației legate de pericolul drogurilor, în particular țintite către grupuri vulnerabile. Așadar, agenția va sfătui statele membre cu privire la cele mai eficiente moduri de diseminare și va oferi informații în acest sens. În al doilea rând, discutăm despre susținerea tratării de dependență. Din nou, principalul actor este EUDA, care ajută statele membre să introducă programe de reabilitare accesibile, voluntare și bazate pe cele mai noi dovezi științifice (alt domeniu în care comunicarea experți-decidenți este crucială). În particular, aceste programe ar putea fi implementate în închisori, care prezintă consumație mai mare decât media. În același timp, reintegrarea persoanelor dependente în societate trebuie să fie bazată pe dovezi științifice cât mai actuale.

Întărirea securității
Această arie se concentrează pe securitatea UE față de traficul de droguri din afara sa, cu precădere din America Latină, Africa de vest și Balcanii de vest. În acest sens, Comisia încurajează cooperarea crescută între organele legale și autoritățile juridice, în parteneriat cu instituțiile europene, precum CEPOL, agenție dedicată formării personalului pentru aplicarea legii (poliție, jandarmerie, etc.). În același timp, UE încurajează uniformizarea cadrului legislativ din între statele membre prin adoptarea la nivel național a noilor legi de confiscare a profiturilor obținute din droguri, pentru o coordonare mai bună între acestea. Totuși, cele mai importante prevederi sunt întărirea porturilor prin schimbul de bune practici între state și implementarea unui sistem de monitorizare al incidentelor legate de producția drogurilor, pentru a obține o imagine mai clară a rețelelor interne de producție. În final, internetul prezintă de asemenea un risc, mai ales pentru tineri. Așadar, se propun parteneriate public-privat cu platformele de pe internet și social media pentru a combate potențiale comercializări ale substanțelor.

Măsuri pentru prevenirea problemelor legate de consum
Prin această parte a strategiei, Comisia își propune să minimizeze efectele nocive ale traficului de droguri care există deja în societate. Concret, se propune diseminarea de informații pentru combaterea recrutării minorilor în rețelele de trafic de droguri, dezvoltarea unei Curricule Europene pentru Reducerea Pagubelor pentru a oferi recomandări legate de efectele nocive ale traficului, de a implementa planuri care nu stigmatizează consumatorii, pentru încurajarea lor de a se reabilita.

Parteneriate mai puternice
Ultimul punct din acest program se referă la cooperarea cu alte state. Uniunea Europeană va continua să fie o voce în lupta anti-droguri, în parteneriat cu statele din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Golful Persic pentru monitorizare, cooperare și dezmembrarea traficului. Intern, Comisia propune colaborare între mediile public și privat, prin intermediul Coaliției Europene împotriva Drogurilor, un document prin care liderii statelor membre se angajează să combată traficul.

Tinerii: o categorie vulnerabilă
Noua strategie identifică tinerii drept o categorie în special vulnerabilă în ceea ce privește traficul de droguri. Din acest motiv, documentul prevede măsuri de prevenție adaptate la nevoile tinerilor, creșterea alternativelor sociale la consum. Cea mai importantă măsură are legătură cu al patrulea pilon, legat de ameliorarea problemelor curente. În această arie, Comisia Europeană identifică recrutarea minorilor drept un risc major și își exprimă dorința de a susține politici publice care îi protejează pe aceștia de risc, reunind autorități legale, profesioniști în domeniul sănătății, asistenți sociali și membrii ai societății civile. În acest sens, „UE va propune un Plan de Acțiune pentru Protecția Copiilor împotriva Crimelor”. De asemenea, eforturile anti-stigmă vor fi concentrate mai ales în ceea ce-i privește pe tineri.

Dezbaterea din plenul Parlamentului European 
Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă (Neafiliat) a ținut un discurs în care a aruncat vina pe măsurile europene. Aceasta a subliniat că drogurile pătrund în UE prin portul Constanța prin intermediul grânelor din Ucraina, care nu pot fi controlate conform legilor la nivel european. De asemenea, a acuzat establishmentul politic și judiciar că sunt în mână cu industria de trafic de droguri, fără a oferi însă vreo dovadă în acest sens. A mai punctat și că în România vârsta minimă pentru consumul de droguri este de 8 ani, declarație ce contrazice datele din 2023 conform cărora aceasta este de 10-11, cu mențiunea că doar 1% dintre copiii sub 13 ani au consumat vreodată.