Parlamentul European cere extinderea proiectelor mature din PNRR cu 18 luni
de Alexandra Cîrjă
Parlamentul European a adoptat pe 18 iunie un raport important privind modul în care a fost implementat Mecanismul de Redresare și Reziliență, adică instrumentul care finanțează Planurile Naționale de Redresare și Reziliență ale statelor membre. Acest mecanism a fost lansat în 2021 ca răspuns la criza generată de pandemia COVID-19 și are ca scop sprijinirea statelor membre ale Uniunii Europene în relansarea economiilor, realizarea de reforme și investiții majore, precum și tranziția către o economie verde și digitală.
Raportul a fost coordonat de doi europarlamentari români, Siegfried Mureșan (PPE) și Victor Negrescu (S&D).
Ce a descoperit Parlamentul după 4 ani de implementare a PNRR?
Parlamentul recunoaște faptul că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un instrument inovativ, fără precedent, care a oferit o formă nouă de solidaritate între statele membre. A fost pentru prima dată când Uniunea Europeană a împrumutat bani în comun de pe piețele financiare, pentru a-i redistribui sub formă de granturi și împrumuturi către guvernele naționale. Acest efort financiar masiv, în valoare de aproape 724 miliarde de euro la nivel european, a fost gândit să se desfășoare până în 2026.
Raportul subliniază faptul că, până la finalul anului 2024, mai puțin de jumătate din banii alocați prin PNRR fuseseră efectiv cheltuiți. Cu alte cuvinte, peste 50% din fonduri rămân încă de absorbit până în 2026. În unele state membre, doar jumătate din sumele deja plătite au ajuns efectiv la beneficiarii finali, ceea ce ridică semne de întrebare legate de eficiența implementării și capacitatea administrativă.
Parlamentul atrage atenția că, dacă proiectele începute nu vor fi terminate la timp, există riscul pierderii fondurilor și al irosirii efortului administrativ. De asemenea, raportul subliniază faptul că investițiile realizate prin PNRR nu trebuie să înlocuiască cheltuieli obișnuite din bugetele naționale, ci să se adauge peste acestea și să aibă un impact vizibil și durabil asupra economiei și societății.
Se menționează că mai multe reforme importante (cum ar fi cele din educație, sănătate, digitalizare sau transport) riscă să nu fie finalizate la timp. În plus, în unele țări, proiectele de infrastructură, locuințe accesibile sau tranziție ecologică avansează lent, iar fondurile destinate acestor obiective nu sunt folosite eficient. Parlamentul recomandă ca aceste probleme să fie atent monitorizate și ca proiectele să fie prioritizate pe baza clarității obiectivelor, a impactului economic și social și a capacității reale de implementare.
Un alt aspect esențial semnalat în raport este lipsa de transparență și dificultatea în urmărirea traseului banilor. În multe cazuri, nu este clar cine sunt beneficiarii finali ai fondurilor, iar autoritățile naționale nu publică informații detaliate și accesibile despre proiectele finanțate. Parlamentul cere ca aceste date să fie făcute publice, pentru ca cetățenii europeni să poată urmări unde se duc banii Uniunii și ce rezultate se obțin.
Raportul mai evidențiază faptul că, în ciuda intenției de a încuraja cooperarea între țări, prea puține proiecte transfrontaliere au fost incluse în planurile naționale. Parlamentul regretă că această dimensiune europeană nu a fost suficient valorificată, deși ar fi putut duce la o mai bună integrare economică și la creșterea competitivității.
PNRR până în 2028?
Parlamentul European solicită, în mod explicit, prelungirea cu 18 luni a termenului de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar doar pentru proiectele considerate „mature”, adică acele investiții deja începute, aflate într-un stadiu avansat de pregătire sau execuție, care nu pot fi finalizate până în august 2026, dar care au șanse reale să fie încheiate cu succes dacă li se acordă un timp suplimentar. Astfel, europarlamentarii cer prelungirea mecanismului până la jumătatea anului 2028.
Raportul subliniază clar faptul că această prelungire nu trebuie folosită pentru a lansa proiecte noi, ci exclusiv pentru a permite finalizarea celor deja angajate în cadrul planurilor naționale aprobate.
Schimbarea ar trebui adoptată prin procedura de codecizie, adică mai întâi Comisia Europeană ar trebui să vină cu această propunere de revizuire legislativă, care să obțină apoi acordul comun al Parlamentului European și al Consiliului UE. Extinderea nu s-ar aplica tuturor proiectelor, ci doar celor care pot fi evaluate ca fezabile, necesare și aflate într-un stadiu avansat.
În ceea ce privește România, raportul este deosebit de relevant. România a primit o alocare de fonduri considerabilă, de aproximativ 29 miliarde de euro, dar implementarea planului a fost marcată de întârzieri, modificări ale planului inițial, dificultăți administrative, precum și o perioadă electorală de un an, care a pus pe pauză implementarea reformelor. Prelungirea cu 18 luni ar putea permite finalizarea unor proiecte esențiale pentru infrastructura de sănătate, educație, digitalizare sau transport public. În lipsa acestei extinderi, o parte din fonduri, în special cele din împrumuturi riscă să rămână nefolosite.
Votul europarlamentarilor români
În cadrul procesului legislativ, europarlamentarii au votat atât asupra textului integral, cât și asupra anumitor amendamente privind acesta.
În ceea ce privește votul asupra întregului raport, acesta a fost adoptat cu o largă majoritate, și am putut observa faptul că a fost susținut de majoritatea europarlamentarilor români prezenți:
Pentru: PPE ( Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), S&D (Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Grapini, Nica, Muşoiu, Negrescu, Tudose), ECR (Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș), Renew Europe (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu), Verzi (Ștefănuță)
Împotrivă: NI (Iovanovici-Șoșoacă)
Abțineri: NI (Lazarus)
Populismul bate interesul național?
Votul împotrivă al europarlamentarului Diana Iovanovici-Șoșoacă și abținerea lui Luis Lazarus transmit un mesaj îngrijorător: cei doi nu recunosc beneficiile evidente ale PNRR pentru România, ceea ce denotă o ruptură gravă față de interesul național.
Este important de subliniat faptul că jumătate din cele aproximativ 29 de miliarde de euro alocate României prin PNRR sunt fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați, și care pot fi folosiți pentru investiții în spitale, școli, digitalizare, infrastructură de transport și tranziție ecologică. Acestea sunt domenii unde România are întârzieri majore și nevoi urgente.
Raportul a fost coordonat de doi europarlamentari români, Siegfried Mureșan (PPE) și Victor Negrescu (S&D).
Ce a descoperit Parlamentul după 4 ani de implementare a PNRR?
Parlamentul recunoaște faptul că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un instrument inovativ, fără precedent, care a oferit o formă nouă de solidaritate între statele membre. A fost pentru prima dată când Uniunea Europeană a împrumutat bani în comun de pe piețele financiare, pentru a-i redistribui sub formă de granturi și împrumuturi către guvernele naționale. Acest efort financiar masiv, în valoare de aproape 724 miliarde de euro la nivel european, a fost gândit să se desfășoare până în 2026.
Raportul subliniază faptul că, până la finalul anului 2024, mai puțin de jumătate din banii alocați prin PNRR fuseseră efectiv cheltuiți. Cu alte cuvinte, peste 50% din fonduri rămân încă de absorbit până în 2026. În unele state membre, doar jumătate din sumele deja plătite au ajuns efectiv la beneficiarii finali, ceea ce ridică semne de întrebare legate de eficiența implementării și capacitatea administrativă.
Parlamentul atrage atenția că, dacă proiectele începute nu vor fi terminate la timp, există riscul pierderii fondurilor și al irosirii efortului administrativ. De asemenea, raportul subliniază faptul că investițiile realizate prin PNRR nu trebuie să înlocuiască cheltuieli obișnuite din bugetele naționale, ci să se adauge peste acestea și să aibă un impact vizibil și durabil asupra economiei și societății.
Se menționează că mai multe reforme importante (cum ar fi cele din educație, sănătate, digitalizare sau transport) riscă să nu fie finalizate la timp. În plus, în unele țări, proiectele de infrastructură, locuințe accesibile sau tranziție ecologică avansează lent, iar fondurile destinate acestor obiective nu sunt folosite eficient. Parlamentul recomandă ca aceste probleme să fie atent monitorizate și ca proiectele să fie prioritizate pe baza clarității obiectivelor, a impactului economic și social și a capacității reale de implementare.
Un alt aspect esențial semnalat în raport este lipsa de transparență și dificultatea în urmărirea traseului banilor. În multe cazuri, nu este clar cine sunt beneficiarii finali ai fondurilor, iar autoritățile naționale nu publică informații detaliate și accesibile despre proiectele finanțate. Parlamentul cere ca aceste date să fie făcute publice, pentru ca cetățenii europeni să poată urmări unde se duc banii Uniunii și ce rezultate se obțin.
Raportul mai evidențiază faptul că, în ciuda intenției de a încuraja cooperarea între țări, prea puține proiecte transfrontaliere au fost incluse în planurile naționale. Parlamentul regretă că această dimensiune europeană nu a fost suficient valorificată, deși ar fi putut duce la o mai bună integrare economică și la creșterea competitivității.
PNRR până în 2028?
Parlamentul European solicită, în mod explicit, prelungirea cu 18 luni a termenului de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar doar pentru proiectele considerate „mature”, adică acele investiții deja începute, aflate într-un stadiu avansat de pregătire sau execuție, care nu pot fi finalizate până în august 2026, dar care au șanse reale să fie încheiate cu succes dacă li se acordă un timp suplimentar. Astfel, europarlamentarii cer prelungirea mecanismului până la jumătatea anului 2028.
Raportul subliniază clar faptul că această prelungire nu trebuie folosită pentru a lansa proiecte noi, ci exclusiv pentru a permite finalizarea celor deja angajate în cadrul planurilor naționale aprobate.
Schimbarea ar trebui adoptată prin procedura de codecizie, adică mai întâi Comisia Europeană ar trebui să vină cu această propunere de revizuire legislativă, care să obțină apoi acordul comun al Parlamentului European și al Consiliului UE. Extinderea nu s-ar aplica tuturor proiectelor, ci doar celor care pot fi evaluate ca fezabile, necesare și aflate într-un stadiu avansat.
În ceea ce privește România, raportul este deosebit de relevant. România a primit o alocare de fonduri considerabilă, de aproximativ 29 miliarde de euro, dar implementarea planului a fost marcată de întârzieri, modificări ale planului inițial, dificultăți administrative, precum și o perioadă electorală de un an, care a pus pe pauză implementarea reformelor. Prelungirea cu 18 luni ar putea permite finalizarea unor proiecte esențiale pentru infrastructura de sănătate, educație, digitalizare sau transport public. În lipsa acestei extinderi, o parte din fonduri, în special cele din împrumuturi riscă să rămână nefolosite.
Votul europarlamentarilor români
În cadrul procesului legislativ, europarlamentarii au votat atât asupra textului integral, cât și asupra anumitor amendamente privind acesta.
În ceea ce privește votul asupra întregului raport, acesta a fost adoptat cu o largă majoritate, și am putut observa faptul că a fost susținut de majoritatea europarlamentarilor români prezenți:
Pentru: PPE ( Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), S&D (Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Grapini, Nica, Muşoiu, Negrescu, Tudose), ECR (Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș), Renew Europe (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu), Verzi (Ștefănuță)
Împotrivă: NI (Iovanovici-Șoșoacă)
Abțineri: NI (Lazarus)
Populismul bate interesul național?
Votul împotrivă al europarlamentarului Diana Iovanovici-Șoșoacă și abținerea lui Luis Lazarus transmit un mesaj îngrijorător: cei doi nu recunosc beneficiile evidente ale PNRR pentru România, ceea ce denotă o ruptură gravă față de interesul național.
Este important de subliniat faptul că jumătate din cele aproximativ 29 de miliarde de euro alocate României prin PNRR sunt fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați, și care pot fi folosiți pentru investiții în spitale, școli, digitalizare, infrastructură de transport și tranziție ecologică. Acestea sunt domenii unde România are întârzieri majore și nevoi urgente.
