Punct de vedere asupra modificării și completării Legii internshipului
Europuls – Centrul de Expertiză Europeană salută inițiativa de a discuta despre îmbunătățirea legii internshipului, mai ales în Anul European al Tineretului în care tinerii trebuie să fie recunoscuți principalii actori pentru conturarea viitorului societății noastre. Internship-urile, stagiile de practică sau traineshipurile, pot oferi tinerilor experiență de lucru valoroasă și expunere la diferite alternative decarieră și oportunități de dezvoltare personală, dar și profesională.
În acest moment, avem o masă de tineri care nu își găsesc locul pe piața muncii și angajatori care nu pot găsi forță de muncă adecvată cerințelor lor. În 2022, discutăm despre viitorul muncii și despre cum putem ajuta tinerii să dobândească competențele necesare pentru a se desăvârși, dar și pentru a se integra pe o piață a muncii competitivă, fără a fi ținta excluziunii sociale.
Cu toate că Legea internshipului nr. 176 /2018 stipulează clar remunerarea intern-ului pentru activitatea prestată, încă observăm un trend la nivel național în care angajatorii promovează internship-uri neplătite pentru tinerii fără experiență. Suntem de părere că această practică ar trebui contracarată și amendată de instituțiile abilitate. Considerăm că dacă un tânăr își oferă resursele creative, intelectuale și timpul pentru a câștiga experiență în muncă, contribuind activ la profitul și renumele unui angajator, acestuia trebuie să i se acorde remunerația adecvată.
De altfel, în rezoluția Parlamentului European din 17 februarie 2022 referitoare la capacitarea tineretului european: ocuparea forței de muncă și redresarea socială după pandemie, se condamnă practica stagiilor neplătite și se solicită ca stagiile și oportunitățile de angajare oferite în cadrul programelor și inițiativelor noi și existente să fie plătite și limitate ca lungime și număr, astfel încât tinerii să nu fie blocați într-o succesiune interminabilă de stagii repetate și exploatați ca forță de muncă ieftină sau chiar gratuită.
Considerăm că investiția în tânăra generație și creșterea competențelor prin Garanția pentru Tineret Consolidată trebuie să reprezinte o prioritate. Niciun tânăr nu trebuie lăsat în urmă, nebeneficiind de abilitățile necesare pentru a intra într-o piață a muncii competitivă. Reamintim că România a avut cea mai proastă absorbție a Garanției pentru Tineret dintre toate statele membre, de sub 5% și asta din cauza neintegrării mediului neguvernamental în procesul de implementare în rolul de partener egal.
Evoluțiile tehnologice, precum automatizarea și digitalizarea producției și a serviciilor, continuă să creioneze piața muncii. Tinerii sunt suprareprezentați în locurile de muncă atipice, cum ar fi munca pe platformele digitale, formule în care este posibil să nu dispună de acces la o protecție socială adecvată. De asemenea, atragem atenția de permanenta nevoie de conturare a locurilor de muncă în industriile inovative, iar Codul COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) nu se actualizează pe atât de des pe cât
este nevoie.
Dorim să accentuăm Recomandarea Consiliului (2020/C 372/01), prin care se menționează faptul că tinerele sunt mai susceptibile să devină inactive din cauza responsabilităților de îngrijire personale sau familiale. Acest lucru poate conduce la o creștere a disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cu consecințe de durată pe tot parcursul vieții femeilor.
În final, dorim să atragem atenția asupra necesității unor standarde de calitate privind angajabilitatea tinerilor. Pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (ianuarie – iunie 2019), România a fost prima țară care și-a asumat un obiectiv din Strategia de Tineret a Uniunii Europene 2019 – 2027: Locuri de muncă de calitate pentru toți (Objective 7: Quality employment for all). De multe ori, angajatorii nu respectă un program care să îl ajute pe tânăr să dezvolte anumite competențe, iar deseori
primește sarcini de ordin logistic care nu îi pun în evidență competențele creative sau intelectuale. Menționăm că, de foarte puține ori, angajatorii oferă feedback tinerilor la finalul stagiului sau le conferă un proces de formare profesională. Este vital ca internshipul să fie un proces educativ de calitate. Precum menționează Forumul European de Tineret, internshipurile nu ar trebui să înlocuiască un loc de muncă, ci ar trebuie să reprezinte, în primul rând o experiență de mentorat.
Având în vedere că majoritatea tinerilor care realizează stagii de internship sunt cei înregistrați în ciclul de învățământ superior (licență, masterat, doctorat), considerăm că flexibilitatea ar trebui să fie un principiu de luat în considerare de către angajator, mai ales în contextul dezvoltării pieței muncii.
Rezultate în urma întâlnirii: Am redeschis discuția implementării Garanției pentru Tineret Consolidată astfel încât organizațiile de elevi, studenți și tineri să fie priviți ca parteneri în acest demers, dar și pentru a fi consultați cu privire la oportunitățile de angajabilitate care pot fi puse la dispoziție prin acest program.
Researcher: Paula Focșa, voluntar Europuls
Reprezentant Europuls în cadrul întâlnirii din Comisia pentru drepturile omului din Senat din data de 10.11.2022: Francesca Cristea, Head of Policy & Programs
