Pe 11 decembrie, în Comisia pentru buget (BUDG) din cadrul Parlamentului European, a avut loc prezentarea Raportului interimar privind propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a Cadrului Financiar Multianual pentru anii 2028-2034. Raportul a fost realizat de co-raportorii acestui dosar - Siegfried Mureșan (România, PPE) și Carla Tavares (Portugalia, S&D), care coordonează poziția strategică a Parlamentului European privind bugetul pe termen lung al UE, propun și negociază politici în numele instituției, monitorizează negocierile și informează ceilalți membri ai Parlamentului European asupra etapelor în care se află.

În discursul său, Siegfried Mureșan a stipulat că propunerile din raportul interimar sunt în linie cu prioritățile noi de securitate, apărare, competitivitate. Totuși, propunerile nu sunt în detrimentul politicilor tradiționale precum politica agricolă comună și politica de coeziune, care trebuie să se mențină ca piloni separați în viitorul buget, nu reuniți ca în propunerea Comisiei din data de 16 iulie.

„Vom respinge orice Europa „à la carte” în care guvernelor li s-ar da banii și ar trebui să decidă dacă fac agricultură sau dacă fac coeziune. Politica de coeziune nu este o politică de tip meniu din care îți alegi ce vrei”, menționează co-raportorul Siegfried Mureșan. Această declarație face referire la faptul că propunerea inițială a Comisiei punea laolaltă politica agricolă comună și politica de coeziune, fapt care dezavantajează statele precum România, pentru care ambele sunt o sursă substanțială de dezvoltare.

Totodată, el a menționat faptul că bugetul trebuie crescut, întrucât și prioritățile UE s-au multiplicat și este nevoie de o creștere de 10% a propunerii pentru bugetul viitor al UE. Mai mult, Mureșan a menționat că rambursările împrumuturilor din Next GenerationEU (programul care a finanțat Mecanismul de Redresare și Reziliență, adică PNRR-urile) și care reprezintă 0,11% din venitul național brut al Uniunii Europene ar trebui scoase în afara viitorului buget al UE post-2027 pentru a nu avea un impact negativ asupra programelor financiare. În locul acestor rambursări, să fie sprijinite programele subfinanțate ale bugetului UE.

În ceea ce privește fondul pentru competitivitate, eurodeputatul menționează că are rețineri privind buna guvernare pentru acest fond și transparența fondurilor. Mai mult, el menționează că, deși a crescut sprijinul pentru Ucraina, nu se știe dacă va fi suficient în contextul volatilității conflictului.

Co-raportoarea Carla Tavares (S&D, Portugalia) a declarat faptul că, deși simplificarea și flexibilitatea programelor europene sunt importante, acestea nu pot rămâne principalele criterii luate în calcul în oferirea fondurilor și asta reduce capacitatea de monitorizare a lor de către Parlamentul European. Tavares reamintește faptul că Comisia Europeană nu poate lua decizii politice în locul Parlamentului, deciziile fiind atribuții ale legislativului. Astfel, accesul la finanțare trebuie strâns legat de statul de drept.

În cadrul dezbaterii, a luat cuvântul și Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (România, S&D), care a atras atenția asupra faptului că negocierile au început târziu pentru viitorul buget al UE. Mai mult, el a întărit poziția co-raportorilor, spunând că Parlamentul European trebuie să joace un rol important în monitorizarea bugetului și trebuie să fie informat în mod constant în legătură cu absorbția fondurilor de către statele membre. Mai mult, acesta a declarat faptul că, alături de colegii săi, evaluează dacă poate exista o bază legală pentru Planuri de Parteneriat Naționale-Regionale, menționând că sunt multe puncte care ar putea merge împotriva altor prevederi prestabilite la nivelul tratatelor europene din secțiunile dedicate politicii agricole comune și politicii de coeziune. Legat de perspectiva condiționalității fondurilor, Negrescu menționează faptul că nu ar trebui să facem din următorul buget al UE post-2027 un PNRR 2.0 și că procesul acesta ar trebui foarte bine definit. Una dintre propunerile pe care le va aduce grupul europarlamentarilor S&D români este de a taxa jocurile de noroc online.

În concluzionarea discursului său, eurodeputatul Mureșan a subliniat nevoia de a regândi spre dezvoltare politica de coeziune cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea și a asigura un rol activ pentru regiuni.

Sunt câteva aspecte asupra cărora trebuie să ne aplecăm: până unde merge flexibilitatea accesării fondurilor în detrimentul proiectelor strategice comune europene? Dacă ar fi să urmăm modelul PNRR (care este modelul propunerii inițiale), înseamnă că vom condiționa plata fondurilor de reforme. Dacă oferim flexibilitate completă, înseamnă că fiecare stat poate să facă ce vrea din fondurile comune și riscăm să ne pierdem proiectele strategice de anvergură.

Pentru acest raport, eurodeputații pot transmite amendamente până pe 29 ianuarie. În momentul în care acest raport va fi adoptat, va reprezenta poziția oficială de negociere a Parlamentului European în discuțiile cu Consiliul și Comisia. Scopul este de a avea poziția oficială până la terminarea mandatului următoarei președinții a Consiliului UE (cea cipriotă) până în luna iunie 2026.

România mai are doar 1 an pentru a fi o voce importantă în cadrul negocierilor pentru următorul buget al Uniunii Europene, iar presiunea ceasului se resimte tot mai tare, mai ales pentru țările care au granițe apropiate de Rusia. Avem nevoie de o coordonare strategică între fondurile oferite și modul în care acestea vor putea fi folosite.