În fiecare dimineață, înainte de școală, înainte de teme, înainte de orice conversație față în față, mulți copii deschid un ecran. Acolo își văd prietenii, colegii, influencerii preferați. Tot acolo pot apărea umilințe publice, distribuiri neconsensuale de imagini, mesaje repetate care nu mai sunt doar „o glumă”, ci presiune constantă.

În acest context a fost dezbătut, în plenul Parlamentului European din sesiunea 9-12 februarie, noul Plan de acțiune al Comisiei Europene împotriva cyberbullying-ului. Discuția nu a fost despre dacă fenomenul există, ci despre cum îl tratezi atunci când el devine sistemic.

Strategia Comisiei este structurată pe 3 piloni care se completează reciproc: reguli clare pentru platforme, prevenție prin educație și mecanisme funcționale de sprijin pentru victime. Ideea centrală este că protecția minorilor online nu poate depinde doar de reacția individuală a unui copil sau de vigilența unui părinte. Ea trebuie să fie integrată în arhitectura digitală însăși.

Ce a propus Comisia Europeană

I.Reguli clare pentru platforme
Primul pilon se concentrează pe aplicarea și consolidarea Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Comisia va revizui orientările privind protecția minorilor pentru a impune:

• mecanisme de raportare accesibile și vizibile;
• moderare reală în toate limbile statelor membre;
• reducerea expunerii la conținut nociv prin setări adaptate vârstei;
• reacții rapide la notificările privind conținut ilegal.

Se adaugă și dimensiunea inteligenței artificiale: utilizarea tehnologiilor care exploatează vulnerabilitățile minorilor sau creează conținut manipulat este supusă interdicțiilor și obligațiilor de transparență.

În mod firesc, dezbaterea a ajuns la întrebarea: ar trebui limitat accesul minorilor la rețelele sociale prin stabilirea unui prag minim de vârstă? Comisia analizează posibilitatea unei abordări coordonate la nivel european, inclusiv prin soluții comune de verificare a vârstei.

Mai multe state membre, precum România, dar și Spania, Franța și Grecia, fac deja pași concreți în această direcție, discutând măsuri privind vârsta minimă pentru accesul la platforme sociale și mecanisme de consimțământ parental.

II. Prevenție: competență digitală și responsabilitate

Al doilea pilon vizează prevenția. Comisia va actualiza ghidurile pentru profesori, va integra combaterea cyberbullying-ului în strategia europeană privind competențele digitale până în 2030 și va consolida platformele educaționale europene dedicate siguranței online.

Accentul este pus pe înțelegerea mecanismelor digitale: cum funcționează algoritmii, ce înseamnă distribuirea neconsensuală a unei imagini, cum se amplifică un mesaj ostil.

III. Raportare și sprijin: instrumente funcționale

Al treilea pilon introduce o aplicație europeană de siguranță online, prin care copiii pot raporta situații de hărțuire, salva probe și accesa sprijin specializat. Aplicarea va depinde de capacitatea statelor membre de a integra acest instrument într-un sistem real de consiliere și intervenție.

România: trei proiecte, aceeași preocupare

Și în România tema limitării accesului și a protecției minorilor este deja pe agenda legislativă. În Camera Deputaților se află trei inițiative relevante:
PL-x 356/2025 („Legea majoratului online”) propune stabilirea vârstei de 16 ani pentru exercitarea deplină a capacității în mediul online, introduce acordul parental pentru minorii sub 16 ani și permite reprezentantului legal să solicite suspendarea sau radierea contului. ANCOM ar supraveghea aplicarea legii.
PL-x 200/2025 vizează limitarea propagării conținutului ilegal sau manipulator pe platformele foarte mari, inclusiv prin adaptarea algoritmilor și impunerea unui termen foarte scurt pentru eliminarea conținutului ilegal.
PL-x 385/2025 se concentrează pe protecția minorilor sub 18 ani pe platformele foarte mari, introducând mecanisme verificabile de vârstă, control parental, raportări către părinți și obligații stricte de reacție din partea platformelor.

Ce spun 4 europarlamentari români despre această inițiativă
Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), s-a pronunțat în favoarea lansării acestui plan de acțiune, dar a punctat și gravitatea expunerii minorilor la actori rău-intenționați în online. „Asistăm la fenomene care până mai ieri păreau de neconceput: adolescenți care își agresează colegii, cazuri extreme în care violența escaladează până la pierderi de vieți. Aceste situații nu sunt incidente izolate, ci simptomele unui mediu digital scăpat de sub control”, a declarat acesta.

Gheorghe Piperea (ECR) a declarat că planul Comisiei „omite că în lumea de azi nu copiii sunt scăpați de sub control, ci platformele”. Acesta a menționat că sancționarea minorior îi poate împinge pe aceștia către dark web sau că măsura s-ar putea aplica la nivel general împotriva mai multor utilizatori.

Gabriela Firea (S&D) a discutat despre necesitatea reformei în plan digital, punctând apariția unui fenomen problematic în rândul tinerilor români pornind de la bullying-ul din mediul online. În același timp, europarlamentara a cerut, pe lângă planul Comisiei, „trei lucruri clare: majoratul digital - fără acces sub 13 ani și cu acord parental până la 16 ani, verificarea vârstei și platforme responsabile - cu aplicarea fermă a regulilor, cu eliminare rapidă a conținutului abuziv în ore, nu în săptămâni și mai multă transparență”.

Luis-Vicențiu Lazarus (NI) a discutat despre problemele cu care s-au confruntat românii în contextul plecării acestora din țară. Europarlamentarul a explicat fenomenul de cyberbullying pornind de la alienarea rezultată din emigrație. În cazul planului Comisiei, acesta a punctat nevoia de strategii concrete, întrebând: „Ce faceți, doamnă comisar, cu asemenea situații? Aveți vreo strategie concretă?”