Inteligența artificială (IA) reprezintă una dintre tehnologiile cu cea mai rapidă dezvoltare din ultimele decenii. Iar aceasta va fi în prim-planul investițiilor UE, care a anunțat deja la Summit-ul pe IA din Paris o sumă impresionantă de 200 miliarde de euro prin InvestAI, un nou instrument ce ar urma să facă parte din viitorul Cadru Financiar Mulatianual.
Impactul IA se resimte în aproape toate domeniile economiei și societății, de la sănătate și transport, până la educație, servicii financiare și administrație publică. În acest context, UE a propus un set de reguli ambițioase sub numele de AI Act sau Actul privind Inteligența Artificială, menit să asigure folosirea responsabilă a tehnologiilor IA și să protejeze drepturile și interesele cetățenilor europeni.

De ce AI Act contează pentru România?
AI Act este conceput ca un regulament european, ceea ce înseamnă că, odată adoptat, se va aplica în mod direct în toate statele membre, fără a necesita transpunere prin legislație națională. Totuși, pentru o implementare eficientă, fiecare țară va trebui să desemneze autorități de supraveghere, să stabilească mecanisme clare de control și sancționare, precum și să adopte măsuri de sprijin pentru companiile și instituțiile care vor fi obligate să respecte noile cerințe. România nu face excepție, iar procesul de implementare va necesita o adaptare la nivel administrativ, legislativ și economic.

În esență, AI Act aduce o abordare bazată pe evaluarea riscurilor (detalii în Tabelul 1): cu cât aplicațiile IA influențează mai puternic viața oamenilor, cu atât mai stricte vor fi normele de conformitate. Regulamentul identifică patru categorii principale: sisteme IA cu risc inacceptabil (interzise), sisteme IA cu risc ridicat (puternic reglementate), sisteme IA cu risc limitat (necesită transparență suplimentară) și sisteme IA cu risc minim (fără cerințe speciale). În practică, această ierarhie urmărește să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor, în special în domenii sensibile precum sănătatea, justiția, angajarea în muncă, finanțele sau educația.

Implementarea AI Act va aduce atât beneficii, cât și provocări pentru România. Pe de o parte, adoptarea unei legislații uniforme la nivel european oferă mediului de afaceri un cadru previzibil și consolidat, stimulator pentru inovație. Companiile care respectă regulile privind calitatea datelor, transparența algoritmilor și securitatea cibernetică își vor putea extinde mai ușor produsele și serviciile la nivelul UE. Pe de altă parte, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) ar putea resimți costurile de conformare ca fiind împovărătoare, dat fiind faptul că auditarea, certificarea și elaborarea documentației tehnice pentru aplicațiile IA presupun resurse umane și financiare semnificative.

Pentru Guvernul României, adoptarea AI Act se traduce prin necesitatea unui plan coerent de acțiune la nivel național. Vor fi necesare resurse și strategii care să acopere formarea specialiștilor în IA, dezvoltarea infrastructurii digitale, crearea unor metodologii de evaluare și certificare a aplicațiilor IA, precum și definirea atribuțiilor clare pentru instituțiile de supraveghere. Este posibil ca România să desemneze o autoritate unică sau mai multe autorități cu atribuții distincte, de exemplu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pentru aspectele legate de protecția datelor, Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru partea tehnică și alte agenții de reglementare sectorială în domenii precum sănătatea, transporturile și securitatea cibernetică.

La nivelul societății civile și al utilizatorilor finali, AI Act promite mai multă transparență și mai multe garanții privind drepturile individuale. Spre exemplu, atunci când o aplicație IA automatizează luarea deciziilor care afectează direct persoanele (de exemplu, acordarea unui credit bancar), cetățenii trebuie informați în mod clar despre existența unui algoritm automatizat și li se va oferi posibilitatea de a contesta decizia dacă există suspiciuni de discriminare sau eroare tehnică. Astfel, AI Act nu doar reglementează, ci și întărește încrederea publicului în noile tehnologii, încurajând o relație mai echitabilă între furnizorii de AI și beneficiarii finali.

În România, cele mai afectate domenii de această nouă legislație sunt, în principal, cele în care IA are un impact social și economic major. În sănătate, de pildă, tehnologiile bazate pe IA pot îmbunătăți diagnosticarea și tratamentul pacienților, însă este esențial să existe garanții privind protecția datelor medicale și corectitudinea deciziilor clinice. În transporturi, sistemele autonome și semiautonome (de la mașini fără șofer la drone comerciale) vor trebui să respecte cerințe stricte de siguranță. În sectorul financiar, algoritmii de credit scoring și de analiză a comportamentului clienților vor fi supuși reglementărilor care să prevină discriminarea, iar în educație, instrumentele IA pentru evaluarea elevilor sau pentru gestionarea înscrierilor vor necesita măsuri suplimentare de protecție a datelor.

Implicații intersectoriale și regionale
De asemenea, AI Act se va intersecta cu alte inițiative legislative europene, cum ar fi regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), Actul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) și Data Governance Act. Prin urmare, actorii publici și privați din România vor trebui să adopte o abordare integrată, care să ia în considerare toate aceste reglementări pentru a evita suprapunerile sau, dimpotrivă, lacunele legislative. În plus, asigurarea unei bune coordonări între diferitele instituții de reglementare va fi crucială pentru implementarea eficientă a noilor reguli și pentru evitarea conflictelor de competență.

La nivel regional, țările din Europa Centrală și de Est (precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria și Croația) se confruntă cu provocări similare cu România în procesul de transformare digitală, de la investiții insuficiente în infrastructură tehnologică, până la deficitul de specialiști în IA. În același timp, implementarea unitară a AI Act în această zonă ar putea reprezenta un impuls important pentru dezvoltare și cooperare regională. 

Statele membre pot forma consorții și parteneriate de cercetare-dezvoltare, își pot împărți resursele de expertiză și infrastructură și pot beneficia de un mediu legislativ coerent care să stimuleze competitivitatea pe piața internă a Uniunii Europene. Iar România ar trebui să joace un rol mai activ în regiune pentru a putea dezvolta aceste tipuri de parteneriate.
Succesul AI Act depinde, în mare măsură, de colaborarea strânsă între mai mulți factori de decizie și de influență. În primul rând, instituțiile guvernamentale și autoritățile de reglementare din România au un rol cheie în stabilirea normelor de aplicare, în monitorizarea conformității și în sancționarea abaterilor. În al doilea rând, companiile, fie că vorbim despre corporații multinaționale, start-up-uri de tehnologie sau IMM-uri, trebuie să înțeleagă și să adopte noile cerințe, beneficiind, totodată, de consiliere și sprijin financiar acolo unde este cazul. Mediul academic și centrele de cercetare sunt, la rândul lor, partenere esențiale în definirea standardelor tehnice, în formarea forței de muncă și în inovarea în AI. Un model în acest sens este Franța, al cărui guvern a promovat deja start-up-ul Mistral AI care a creat instrumentul IA Le Chat, ce s-a bucurat de aprecieri încă de la lansare.

Nu în ultimul rând, organizațiile non-guvernamentale și societatea civilă pot juca un rol de „watchdog”, semnalând cazurile în care tehnologiile IA sunt folosite într-un mod abuziv sau sfidând etica. ONG-urile pot milita pentru respectarea drepturilor omului și pentru crearea unui climat în care inteligența artificială să fie dezvoltată în beneficiul tuturor, evitând discriminările și inegalitățile sociale. În acest mod, AI Act favorizează un echilibru între inovație și responsabilitate, oferind un cadru legal robust care să încurajeze firmele să aducă pe piață tehnologii revoluționare, fără a compromite siguranța și libertățile individuale.

Pe termen scurt, implementarea AI Act va genera un val de modificări și adaptări legislative și organizaționale. Instituțiile naționale vor trebui să desemneze ori să înființeze autorități de supraveghere, să elaboreze proceduri pentru verificarea conformității și să pregătească instrumente de sancționare în caz de nerespectare a regulilor. În același timp, companiile, mai ales cele care dezvoltă aplicații în domenii sensibile (sănătate, justiție, finanțe), vor începe să-și evalueze procesele interne și seturile de date utilizate pentru a se asigura că îndeplinesc cerințele de calitate, securitate și transparență. Acest efort inițial de aliniere va fi marcat de necesitatea unor investiții rapide în consultanță, audit și formarea personalului, având un impact imediat asupra bugetelor și priorităților.
Într-o perspectivă de câțiva ani, efectele AI Act se vor resimți printr-o maturizare a pieței și a infrastructurii digitale. Companiile care activează în zona IA vor începe să se diferențieze mai clar în funcție de conformarea cu standardele impuse: cele care își certifică produsele și adoptă practici etice vor câștiga încredere din partea clienților și partenerilor, în timp ce entitățile care rămân în urmă vor pierde competitivitate. Guvernele vor continua să-și îmbunătățească strategiile de digitalizare și să investească în infrastructuri și programe de formare, pentru a crește competențele resursei umane și a facilita inovarea. Totodată, consumatorii vor fi mai conștienți de drepturile lor în raport cu aplicațiile IA și vor avea un nivel de încredere mai ridicat în serviciile oferite, știind că acestea sunt supuse unor standarde europene uniforme.

Pe termen lung, AI Act are potențialul de a remodela semnificativ peisajul tehnologic și economic în Europa, inclusiv în România și în zona central-est europeană. Standardizarea criteriilor de etică, transparență și responsabilitate va facilita crearea unui „ecosistem IA de încredere” la nivel european, care să atragă investiții și talente din întreaga lume. În acest context, țările care vor adopta proactiv legislația și vor investi în competențe digitale vor deveni hub-uri tehnologice de referință, contribuind la creșterea competitivității regionale. Nu în ultimul rând, prin promovarea unei IA inclusivă și responsabilă, AI Act poate avea un impact social pozitiv, generând noi locuri de muncă, servicii publice mai eficiente și o creștere durabilă, bazată pe inovație și pe respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Exemple de țări europene avansate în pregătirea pentru AI Act
În privința evoluțiilor din domeniul IA, anumite state europene sunt mai avansate în legătura cu strategia națională, investițiile publice/privat și infrastructura tehnologică, ceea ce le va ajuta să se adapteze mai ușor cerințelor curente și viitoare. Finlanda se remarcă prin programul său de alfabetizare digitală, inclusiv cursul „Elements of AI” – accesibil gratuit și menit să introducă populația în conceptele de bază ale IA. Totodată, Finlanda dezvoltă proiecte IA în parteneriat strâns cu mediul privat și cel universitar, punând accent pe aspectele etice încă din faza de proiectare a algoritmilor. Germania beneficiază de un ecosistem industrial puternic și de fonduri semnificative pentru cercetare-dezvoltare în IA. Strategia națională subliniază importanța standardizării, certificării și a respectării unor principii etice, toate fiind aliniate cu cerințele AI Act. Cooperarea strânsă dintre stat, universități și companiile mari susține un ritm accelerat de inovație și de adoptare a celor mai înalte standarde de calitate.

Franța alocă bugete considerabile pentru antreprenoriatul în domeniul IA și pentru dezvoltarea talentelor, prin programe guvernamentale și incubatoare de inovație. Autoritățile franceze se implică activ în dezbaterile europene privind reglementarea AI, ceea ce înseamnă că au capacitatea de a ajusta rapid legislația națională pentru a fi în conformitate cu AI Act.

Estonia este cunoscută deja drept un campion al e-guvernării, oferind deja majoritatea serviciilor publice într-un format digital. Proiectele de IA se integrează astfel într-o infrastructură modernă, care pune accent pe securitatea cibernetică și interconectivitatea bazelor de date guvernamentale. Această „cultură digitală” avansată va facilita adoptarea rapidă a prevederilor AI Act.

Unul dintre anunțurile recente de mare impact la nivelul UE se referă la intenția de a mobiliza fonduri uriașe, în jur de 200 de miliarde de euro, destinate proiectelor de digitalizare și inovare, în special celor din sfera IA. Această finanțare provine din diverse surse europene, precum Programul Orizont Europa, Programul Europa Digitală, Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) ori alte inițiative care au ca scop dezvoltarea infrastructurii digitale, susținerea start-up-urilor de high-tech și promovarea cercetării în IA. Se așteaptă ca aceste resurse să impulsioneze activitatea laboratoarelor de cercetare, să accelereze adoptarea IA în sectoare strategice (sănătate, transport, energie) și să favorizeze crearea unui ecosistem unitar de inovație la nivel european.

Un alt aspect esențial în planul de dezvoltare IA al Europei constă în eforturile de extindere a infrastructurii de High-Performance Computing (HPC). Au fost anunțate investiții în mai multe centre de supercomputing, precum LUMI (Finlanda), Leonardo (Italia) și alte facilități cu putere de calcul excepțională, care să ofere suport cercetătorilor și companiilor ce dezvoltă algoritmi și aplicații IA la scară largă. Accesul la aceste resurse avansate de calcul este esențial pentru training-ul modelelor AI complexe, pentru simulări științifice și pentru accelerarea proiectelor de R&D la nivel european.

De asemenea, conștientă că lipsa forței de muncă specializate în domeniile tehnologice reprezintă un obstacol major, UE investește o parte din fondurile menționate în programe de educație și formare. Obiectivul este să crească numărul de specialiști în IA, securitate cibernetică și analiză de date, dar și să asigure dobândirea competențelor digitale de bază pentru o mare parte a populației (prin inițiative precum Digital Decade Targets 2030). În plus, parteneriatele dintre universități, mediul privat și instituții publice se amplifică, pentru a răspunde cererii crescânde de experți AI la nivel european.

Nu în ultimul rând, UE încurajează formarea de parteneriate public-privat și proiecte pilot ce vizează testarea și validarea soluțiilor IA în domenii precum mobilitatea inteligentă, e-sănătatea, agro-tehnologia și serviciile publice digitalizate. Aceste inițiative facilitează schimbul de experiență și resurse între statele membre, creând un efect de sinergie pentru dezvoltarea accelerată a IA în regiune. Prin intermediul rețelelor de Test and Experimentation Facilities (TEFs), companiile pot experimenta soluții IA în condiții de siguranță, înainte ca acestea să fie lansate la scară largă.

Pe final, adoptarea AI Act și investițiile masive ale UE în IA marchează un moment de cotitură pentru transformarea digitală și pentru viitorul economic al regiunii. Prin definirea unui cadru legislativ unitar și transparent, Europa își propune să stimuleze inovația responsabilă, să protejeze drepturile cetățenilor și să devină un pol de competitivitate globală în domeniul IA. Statele membre, inclusiv România, sunt chemate să facă pași semnificativi în formarea specialiștilor, dezvoltarea infrastructurii digitale și armonizarea reglementărilor naționale cu cerințele europene. În același timp, progresul realizat de țări precum Finlanda, Germania, Franța sau Estonia oferă exemple convingătoare despre modul în care investițiile strategice în educație, cercetare și e-guvernare pot pregăti terenul pentru o implementare eficientă a noilor standarde. 

Pe termen scurt, AI Act va antrena un efort intens de conformare și adaptare a companiilor, însă pe termen mediu și lung, beneficiile vor deveni tot mai clare sub forma unor piețe mai sigure, a unor servicii publice mai eficiente și a creării unui ecosistem tehnologic de încredere. Astfel, oportunitatea de a îmbina progresul tehnologic cu responsabilitatea socială devine nu doar o ambiție europeană, ci și un potențial factor de creștere sustenabilă și de consolidare a poziției Europei la nivel global.