Pe 28 aprilie 2026, în plenul Parlamentului European,Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, a transmis un mesaj clar formulat: Digital Markets Act (DMA) își îndeplinește obiectivele, nu necesită modificări legislative la acest moment și nu reprezintă obiect de negociere bilaterală, inclusiv în raport cu administrația americană.

 
În aceeași zi, Comisia a publicat primul raport de revizuire a DMA, regulamentul european care, din 2023, încearcă să reglementeze o piață digitală dominată de 7 companii: Alphabet, Amazon, Apple, Booking, ByteDance, Meta și Microsoft. Concluzia generală a raportului poate fi rezumată într-o frază: regulamentul produce efectele anticipate, însă nu și-a atins încă potențialul deplin. Dezbaterea care a urmat a confirmat un consens larg asupra acestei evaluări inițiale, dar a expus, simultan, divergențe semnificative cu privire la pașii care ar trebui să fie urmați.

Ce este DMA și de ce contează?
DMA (Digital Markets Act) este Regulamentul (UE) 2022/1925 privind pietele digitale, intrat în vigoare la 1 noiembrie 2022 și este aplicabil din 2 mai 2023. Spre deosebire de dreptul clasic al concurenței, care intervine post factum (adică după ce o companie a abuzat deja de poziția sa dominantă) DMA funcționează ex ante: stabilește din start un set de reguli clare pentru companiile considerate „controlori de acces” (gatekeepers) ai piețelor digitale.
În dreptul european al concurenței (Art 102 TFEU) abuzul de poziție dominantă însumează o listă non-exhaustivă de practici ale companiilor care au o cotă de piață peste 40%. Însă economia atenției a forțat evoluția acestor concepte. Astăzi, interdicții precum auto-favorizarea în clasamente (self-preferencing), combinarea datelor fără consimțământ sau blocarea interoperabilității mesageriei au devenit mize juridice vitale. Ceea ce pare o discuție tehnică despre algoritmi și API-uri este, în realitate, o luptă politică despre cine scrie regulile economiei globale.

În prezent, cei 7 gatekeepers gestionează 23 de servicii esențiale, de la TikTok și Facebook, la Google Search, App Store și Booking.com. Practic, DMA reglementează infrastructura vieții digitale pentru 450 de milioane de europeni.

Ce s-a schimbat efectiv pe piață
Raportul Comisiei vine cu cifre care contrazic, în parte, percepția că „nu se schimbă nimic". Browserele alternative au înregistrat creșteri după introducerea „ecranelor de alegere" (choice screens).

Mozilla și-a dublat utilizatorii activi zilnic în Germania și Franța, Opera a crescut cu 60%, iar Vivaldi cu 40%.
Producătorii de căști concurente Apple, precum Bose, pot acum să acceseze pe iPhone aceleași funcții de asociere rapidă (fast pairing) pe care Apple le rezerva doar propriilor AirPods.

 
Pe portabilitatea datelor, Comisia raportează că aproximativ 40 de dezvoltatori terți, mulți dintre ei IMM-uri, printre care DataPods, Gener8, Hoda, Smart Data Donation Service și Fabric s-au integrat cu succes cu API-urile gatekeeper-urilor și au creat servicii prin care utilizatorii pot agrega, gestiona și partaja datele lor personale între platforme. Mai mult, o parte semnificativă a utilizatorilor europeni aleg activ să refuze combinarea datelor între serviciile platformelor.

 
Pe partea de aplicare, Comisia a deschis până acum șapte proceduri de neconformare. Două s-au încheiat cu sancțiuni: Apple și Meta au fost amendate în aprilie 2025, primele amenzi DMA din istorie. 4 investigații sunt în curs, iar în noiembrie 2025 Comisia a deschis trei investigații de piață pe sectorul cloud, vizând Microsoft Azure și Amazon Web Services (cele doua servicii însemnând un duopol, combinând peste jumătate de cotă de piața globală).

 
Teresa Ribera în plenul Parlamentului European: „DMA nu este o barieră comercială”
Discursul Teresei Ribera a avut o linie clară: DMA nu este un instrument geopolitic, nu este îndreptat împotriva companiilor americane și nu este obiect de negociere cu administrații străine. „Mandatul Comisiei de a aplica integral legislația UE este ferm. Luăm măsuri de aplicare unde este nevoie, întotdeauna pe baza faptelor și a probelor și cu respectarea deplină a statului de drept,” a afirmat Vicepreședinta executivă, după întoarcerea sa dintr-o vizită la Washington.

 
Ribera a anunțat două măsuri concrete pe AI, ambele legate de Google: o consultare publică privind accesul chat-boților concurenți la datele Google Search și o a doua consultare privind asigurarea că serviciile AI rivale au acces echivalent și echitabil la funcționalitățile cheie ale dispozitivelor Android (un sistem de operare prezent pe 75% din smartphone-urile lumii). Pe cloud, este în desfășurare evaluarea care ar putea aduce Microsoft Azure și AWS sub regimul DMA.

 
La capitolul resurse, Ribera a fost transparentă: echipa Comisiei dedicată DMA numără aproximativ 90 de oameni: juriști, economiști, specialisti IT. Un număr care, după cum a recunoscut chiar ea, nu va egala niciodată armatele de avocați și ingineri pe care le poate mobiliza Big Tech.

„Nu voi spune niciodată nu unor resurse suplimentare,” a adăugat ea, astfel sugerand un mesaj direct către Parlament, cu privire la negocierile în curs pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034.

 „Litera vs. spiritul legii”
Reacțiile europarlamentarilor au readus în lumina intrebarea centrala a politicii digitale europene in 2026.

 
Andreas Schwab (PPE, Germania), raportorul DMA, a sustinut ca unele companii desemnate „aplică litera legii, dar nu spiritul ei”. Schwab a cerut amenzi „cu adevărat prohibitive” și a criticat structura tarifelor pe care Apple și Google le impun dezvoltatorilor, precum și manipulările de design ale Meta și TikTok. MEP-ul a reamintit ca „suntem sub presiune politică să ne dăm legislația înapoi.”

Anna Cavazzini (Verzi/EFA, Germania), președinta Comisiei IMCO, a enumerat punctual ce trebuie să facă în continuare Comisia: investigații concrete pe auto-favorizarea Google (Art. 6(5) DMA), pe tehnicile comportamentale ale TikTok privind consimțământul, pe lipsa interoperabilității Microsoft, pe clauzele de paritate ale Booking.

„DMA nu este nici cenzură europeană, nici barieră comercială, nici îndreptat împotriva Big Tech-ului american,” a spus Cavazzini, un mesaj transmis explicit „lui J.D. Vance și prietenilor săi”.

 
Cristian Terheș (ECR, România) a pus o întrebare la care raportul Comisiei nu răspunde clar: „câte companii noi au apărut în UE? Există studii concrete despre efectele pozitive pe care DMA le-a avut asupra startup-urilor europene?" Eurodeputatul român a semnalat și o tensiune reală, anume povara administrativa a reglementărilor digitale, tradusă în costurile de conformare cu birocrația europeană.

Sabine Verheyen (PPE, Germania) a fost vocea sceptică din interiorul taberei pro-DMA. Argumentul ei - Google încă deține 90% din piața motoarelor de căutare, conținutul generat de AI a redus drastic clickurile către site-urile sursă, iar amenzile sunt o cantitate neglijabilă pentru companiile vizate, o sancțiune absorbită, nu resimțită. „Doar reglementarea nu va asigura competitivitatea UE. Avem nevoie de propriile noastre centre de date și de propria putere de calcul (compute power) pentru a concura.”

 
Reality check: ce arată piața, dincolo de rapoarte
Tensiunea reală a momentului poate fi rezumată simplu: pe hârtie, DMA produce schimbări măsurabile. În practică însă…dependența zilnică a utilizatorului european rămâne: Google a rămas dominant pe căutări, App Store-ul Apple menține o structură de comisioane care a făcut obiectul unei investigații de neconformare. Meta a fost amendată pentru modelul „pay or consent” (opțiunea binară prin care utilizatorii puteau fie să plătească un abonament lunar, fie să accepte urmărirea activității lor online în scopuri publicitate.

 
Ce este și mai problematic este creșterea exponențială a inovațiilor AI. Presa europeană acuză Google că, prin extinderea sumarizărilor AI direct în pagina de rezultate, a redus drastic traficul către publicațiile sursă. Este exact tipul de comportament care, în logica DMA, ar trebui să se califice a auto-favorizare și care, în noiembrie 2025, a făcut obiectul unei noi proceduri deschise împotriva Google, care investigheaza retrogradarea conținutului editorilor media în mod discriminator.

 
În ceea ce privește dimensiunea AI și cloud, Comisia se bazează pe instrumentele de „future-proofing” introduse în regulament, însă viteza cu care se mișcă piața este net superioară vitezei oricărui proces de specificare sub DMA (Art. 8(2) DMA). Aici se află, probabil, principalul test al DMA pentru următorii trei ani: poate un regulament conceput pentru platformele din 2020 să țină pasul cu infrastructura tehnologică din 2026?

 
Ce înseamnă pentru noi?
Pentru utilizatorul român, DMA înseamnă lucruri foarte concrete: faptul că pot refuza ca Meta să combine datele mele de pe Instagram cu cele de pe Facebook, pentru publicitate personalizată și pentru a-și antrena propriile modele AI, faptul că telefonul Android nu mai vine Gmail si Google preinstalat, că pot dezinstala aplicații pe care nu le-am dorit niciodată, că pot alege un browser diferit. Schimbarile, aparent marunte, cumulate la scara a 450 de milioane de europeni, retrasează o balanța de putere între utilizator și platformă. La un nivel macro, semnalează dependenta utilizatorului european de platformele americane, într-un context politic polarizat și din ce în ce mai izolationist.
Pentru IMM-urile europene DMA înseamnă acces la date pe care înainte le dețineau exclusiv Big Tech. 

Pentru jurnaliștii independenți, înseamnă transparență publicitară, pentru companii media reprezinta oportunitatea de a concura real pe piața publicității digitale.

 
Pentru utilizatorul de zi cu zi și pentru întreprinderea care își vinde produsele online, Big Tech-ul (gatekeepers) nu este doar o infrastructură, ci este arbitrul care decide ce vede consumatorul în primele rezultate de căutare, ce preț plătește IMM-ul pentru a ajunge la el, ce date circulă între cei doi și, în ultimă instanță, cine câștigă piața.

Verdictul Parlamentului și concluzii
Mesajul cel mai important al dezbaterii din 28 aprilie nu a fost niciuna dintre aceste schimbări. A fost mai degrabă o întrebare deschisă, formulată nuanțat de mai multi europarlamentari: este Europa pregătită să-și apere regulamentele digitale când presiunea externă va crește?

 
Pe 30 aprilie 2026, Parlamentul European a adoptat rezoluția care concretizează mesajul dezbaterii din plen: aplicare „rapidă și consecventă" a DMA, atenție crescută pe servicii cloud și instrumente AI precum AI Overviews al Google, și cel mai important: refuzul ca presiunea externă să compromită „suveranitatea și autonomia UE de a-și aplica propriile reguli."

 
Parlamentul a regretat explicit cuantumul „modest" al amenzilor impuse până acum lui Meta și Apple, cerând sancțiuni „efective și proporționale" care să funcționeze cu adevărat ca element disuasiv.

Pentru că, după două luni de tensiuni transatlantice privind tarifarea serviciilor tehnologice și după o vizită oficială a vicepreședintei Comisiei la Washington, presiunea persistă. Răspunsul la aceste întrebări nu va veni din declarații, ci din viteza si eficienta cu care Comisia va finaliza investigațiile aflate în curs (și din asprimea amenzilor pe care le va aplica).