Evenimentul „Be a local COHERO”, organizat pe 6 martie de Europuls - Centrul de Expertiză Europeană, în parteneriat cu G4Media, la Consiliul Județean Vâlcea, a reunit reprezentanți ai administrației publice, antreprenori locali, organizații neguvernamentale și tineri activi civic, într-un exercițiu de consultare dedicat viitorului politicii de coeziune și următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.
Francesca Cristea, Head of Policy & Programs Europuls, a moderat dezbaterea, începând evenimentul cu prezentarea priorităților pentru Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene (2028-2034). Întâlnirea a avut drept obiectiv identificarea nevoilor locale, cu propuneri concrete pentru următorul Cadru Financiar Multianual post 2027, propuneri care urmează să fie transmise și transformate din idei în recomandări ce vor fi înmânate decidenților naționali și europeni în contextul negocierilor privind bugetul UE. Continuarea dezbaterii a reprezentat un atelier aplicat, menit să informeze tinerii asupra modului de funcționare a Uniunii Europene și asupra manierei în care fondurile europene se transformă în investiții vizibile în comunități.

La dezbatere au participat Adrian Mihăilă, administrator public al Consiliului Județean Vâlcea, Andreea Maria Iordache, administrator public al Primăriei Râmnicu Vâlcea, și Betina Burada, fondatoare a Oltenia Bizza și antreprenor local. Importanța fondurilor europene la nivel local a fost subliniată încă de la începutul discuțiilor, acestea devenind instrumentul principal. Reprezentanții administrației locale au argumentat faptul că dezvoltarea municipiului Râmnicu Vâlcea din ultimii ani este strâns legată de capacitatea de a atrage și implementa proiecte europene. „Felul în care arată astăzi municipiul este rezultatul direct al fondurilor europene. Am reușit să construim o structură administrativă care performează atât la atragerea finanțărilor, cât și la implementare”, a fost reiterat de către Adrian Mihăilă pe parcursul dezbaterii, menționând și departamentul dedicat programelor externe, cu un portofoliu de proiecte pregătite pentru depunere imediată.
La nivel județean, administratorul public Adrian Mihăilă a evidențiat amploarea investițiilor (83 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 863 de milioane de euro), punând accent pe respectarea reglementării europene. „Fără fonduri europene, nu se poate. Sunt reguli stricte, dar ele sunt cele care asigură rezultate durabile”.

Majoritatea sectoarelor publice au cunoscut schimbări majore odată cu accesul la fondurile europene: investițiile în modernizarea spitalelor și în dotări, sistemul integrat de management al deșeurilor și depozitul de la Roești, achiziția și pregătirea pentru reabilitare a Culei Greceanu sau modernizarea Muzeului „Nicolae Bălcescu”.

Infrastructura rutieră prin proiectul drumului județean DJ 676, care traversează 11 localități și a beneficiat de o finanțare de 71 de milioane de euro, fiind unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin ADR Sud‑Vest Oltenia. Mai mult, acest proiect a fost redactat de administrația locală, fără consultanță externă costisitoare, demonstrând capacitate la nivel local.

Subiectul dezbaterii a generat interes din partea antreprenorilor locali, aceștia susținând că fondurile europene sunt adesea singura soluție pentru dezvoltare, mai ales în domenii precum turismul și patrimoniul. Conform experienței, implementarea presupune un efort semnificativ și o colaborare constantă cu autoritățile, iar costurile consultanței și birocrația pot deveni obstacole reale.

Reprezentanții organizațiilor de tineret au vorbit despre avantajele programelor europene gestionate direct de Comisia Europeană, dar și despre limitele acestora. „Accesarea proiectelor Erasmus este relativ ușoară, totul este online, însă provocarea reală apare după: resursa umană, sustenabilitatea și finanțarea activităților curente”, a explicat reprezentanta unei organizații de tineret active din 2018.
Reprezentanții fundațiilor comunitare au pledat pentru alocări mai consistente pentru tineret și au susținut că tinerilor și pentru sprijinirea centrelor de tineret, nu doar a proiectelor punctuale lipsa predictibilității obligă la reinventare constantă, întrucât cheltuielile de funcționare sunt greu de susținut. Referitor la colaborarea dintre societatea civilă și autorități, Adrian Mihăilă a susținut că legea permite autorităților locale să aloce fonduri nerambursabile către asociații, aspect confirmat de fundații prezente care au apelat la finanțarea proiectelor din bugetul local.

Discuțiile despre centrele de tineret au scos la iveală decalajele majore dintre mediul urban și cel rural. Birocrația excesivă și lipsa resurselor din comunele mici au fost semnalate organizațiilor dedicate copiilor, evidențiind că șansele de dezvoltare ale tinerilor din mediul rural depind adesea de noroc și de implicarea ONG-urilor.

Dezbaterea a ajuns la un consens: politica de coeziune rămâne un pilon esențial al dezvoltării naționale, însă viitorul său depinde de conformarea la nevoile reale ale comunităților. De la infrastructură de bază și servicii publice moderne, până la finanțări dedicate tinerilor, culturii și mediului, participanții au subliniat că următorul buget al Uniunii Europene trebuie să fie adaptat realităților locale.

A doua parte a evenimentului a reprezentat un training pentru elevii din clasa a IX-a ai Colegiului Naţional ,,Mircea cel Bătrân”. Francesca Cristea, Head of Policy & Programs Europuls, și Raluca Ilie, Project Assistant, au explicat modul în care funcționează Uniunea Europeană într-o manieră aplicativă. Sesiunea a combinat explicații aplicate despre mecanismele politicii de coeziune cu un exercițiu de negociere inspirat din procesul decizional de la nivel european, alături de o simulare cu privire la reglementarea votului începând cu vârsta de 16 ani.
„Be a local COHERO” a arătat că fondurile europene nu sunt doar statistici sau linii bugetare, ci experiențe concrete de transformare, fiind necesară o bună coordonare între administrația publică și societatea civilă.