Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a fost invitat să participe în cadrul evenimentului „INVEST IN WHAT MATTERS_ What is at stake in the next EU long-term budget” organizat de Parlamentul European în perioada 3-4 noiembrie la Bruxelles. Organizația Europuls a fost reprezentată în grupul de lucru și dezbateri de Francesca Cristea, Head of Policy.

După propunerea Comisiei Europene despre cum ar trebui să arate următorul buget pe termen lung al UE post 2027 - Cadrul Financiar Multianual (CFM), Parlamentul European și statele membre au început procesul de negociere pentru a include prioritățile pe care le văd necesare.

Înainte de a avansa, trebuie să înțelegem faptul că negocierile pentru buget de abia au început acum 4 luni și că suntem în fața unui maraton, nu al unui sprint, iar aici fiecare propunere trebuie gândită în profunzime.

În ultimele luni, instituțiile europene precum Parlamentul European (PE), Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor (CoR) au analizat propunerea Comisiei Europene din unghiul grupului pe care îl reprezintă: cetățeni, societate civilă, patronate, sindicate și autoritățile locale.

Propunerea Comisiei Europene stabilește noi priorități pentru următorul buget pe termen lung care să poată răspunde noilor provocări în materie de securitate, în contextul noilor provocări geopolitice, dar și de competitivitate și de a potența o economie bazată pe inovații. Totuși, reprezentanții societății civile din statele membre ale Uniunii Europene au dat glas unor îngrijorări puternice: polarizarea societăților, slăbirea democrației și creșterea extremismului și populismului.

Organizațiile societății civile reprezintă, de cele mai multe ori, puntea de legătură dintre instituții/decidenți și cetățeni, având capacitatea de a acționa la firul ierbii și de a-i sprijini în mod constant.

Uniunea Europeană se află la răscruce de drumuri și mai are doar 4 ani pentru a se repoziționa ca fiind unul dintre principalii actori pe scena geopolitică. Este important ca UE să acționeze unitar: ca o putere care reprezintă 27 de state diverse, dar al căror interes comun este siguranța și dezvoltarea economică.

În cadrul evenimentului, a avut loc și o dezbatere de nivel înalt la care au participat reprezentanți ai Parlamentului European, raportori ai dosarului Cadrului Financiar Multianual (CFM), ai Comitetului Regiunilor, precum și ai Comitetul Economic și Social European.

Vicepreședinta Parlamentului European responsabilă de buget, Sabine Verheyen, a menționat faptul că intenția este de a crea un buget care răspunde nevoilor tuturor, întrucât actualul buget european nu face față numărului de provocări prin care trece UE în prezent. Statele membre au așteptarea ca bugetul alocat securității să crească în contextul geopolitic actual.

Printre principalii piloni nou-apăruți ai propunerii Comisiei Europene se menționează flexibilitatea și simplificarea. Poziția Parlamentului European transmisă de Verheyen este faptul că flexibilitatea nu trebuie prioritizată în detrimentul democrației, iar Parlamentul European își dorește să monitorizeze munca Comisiei în cadrul acestor demersuri. CFM-ul este crucial – un plan economic de lungă durată – care generează valoare europeană în baza principiului subsidiarității, care prevede că UE nu intervine în deciziile statelor membre, cu excepția domeniilor care țin de jurisdicția sa exclusivă, și a situațiilor în care intervenția ar fi mai eficientă decât o acțiune întreprinsă la nivel național, regional sau local.

Aproximativ 93% din fondurile bugetului UE sunt alocate în sprijinul cetățenilor, regiunilor, cercetătorilor și fermierilor, susținând programe extrem de populare precum Erasmus+, care a atins peste 60 de milioane de beneficiari, dar și inițiative vitale pentru cultură și media precum Europa Creativă. Cu toate acestea, decalajul european de inovare se adâncește, Uniunea fiind departe de a-și atinge obiectivele propuse. CFM-ul poate fi un instrument puternic pentru a reduce acest decalaj, însă este esențial ca statele membre să înțeleagă și să prioritizeze la rândul lor această nevoie.

CFM-ul rămâne un element crucial al integrării europene și un pilon cheie, exemplul cel mai elocvent fiind utilizarea sa în țările care au aderat începând cu anul 2004. Prin urmare, autoriățile naționale trebuie să accepte că nu pot continua să abordeze totul izolat, fără a integra pe deplin contextul și prioritățile europene.

Un rol esențial în aceste negocieri îl au raportorii Parlamentului European, Siegfried Mureșan (România, PPE) și Carla Tavares (Portugalia, S&D), care coordonează poziția strategică a Parlamentului European, propun și negociază politici în numele instituției, monitorizează negocierile și informează asupra etapelor în care se află. Co-raportoarea Carla Tavares și-a exprimat îngrijorarea majoră că propunerea de buget nu reflectă prioritățile dorite de Parlamentul European la nivel național, în special în lumina prioritizării competitivității și apărării. Ea a criticat faptul că flexibilitatea prevăzută pare să fie doar în interesul Comisiei, nu și al beneficiarilor finali. Tavares a subliniat că noile modificări nu oglindesc în mod adecvat rolul esențial al regiunilor și autorităților locale, sugerând o dezechilibrare a puterii în detrimentul nivelului de guvernanță cel mai apropiat de cetățeni.

Co-raportorul Siegfried Mureșan a insistat asupra necesității de a comunica mai bine importanța bugetului către cetățeni, în contextul amenințărilor actuale, precum încercările Rusiei de a slăbi democrațiile și presiunea pusă pe granița UE cu Ucraina. El a evidențiat că securitatea și competitivitatea (printr-o economie inovatoare și eficientă energetic) sunt interconectate și critice, dar prioritățile tradiționale nu trebuie uitate. Mureșan a argumentat că agricultura (pentru securitatea alimentară) și coeziunea (care finanțează proiecte cu rol dual, precum infrastructura de frontieră) nu trebuie slăbite. De asemenea, a criticat lipsa de control a PE asupra a 40% din bugetul UE (cheltuit prin planurile naționale), cerând mai multă transparență și legitimitate pentru banii europeni.

Una din reprezentanții societății civile din Comitetul Economic și Social European, Elena Calistru, a subliniat faptul că iluzia cum că probleme majore pot fi rezolvate cu fonduri insuficiente trebuie să înceteze. O cerință esențială este simplificarea procedurilor și respectarea efectivă a Principiului Parteneriatului pentru viitoarele Planuri de Parteneriat Naționale-Regionale, care implică activ societatea civilă în implementarea politicilor. Inițiative precum Agora UE reprezintă un pas înainte și ar trebui transformate în priorități bugetare clare. Calistru a criticat ferm tendința de a integra diverse politici în planurile naționale – în special amestecul politicilor funcționale, cum ar fi ccoeziunea, al cărei succes este măsurabil, cu alte elemente noi – considerând acest lucru o mare greșeală. Ea a subliniat că societatea civilă nu a fost consultată în discuțiile privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) și a atras atenția că bugetul actual nu este adecvat pentru a acoperi toate prioritățile stabilite. În încheiere, a insistat ca Principiul Parteneriatului să fie orientat spre rezultate concrete, nu doar spre formalități și birocrație.

Sari Rautio, raportorul din cadrul Comitetului Regiunilor, a menționat faptul că predictibilitatea trebuie să fie un element cheie, iar cultura privind valorile europene trebuie prioritizată tocmai pentru a oferi cetățenilor simțul apartenenței.

Intervenția Francescăi Cristea, reprezentanta Europuls, a avut mai multe dimensiuni, prima referindu-se la proiectele transfrontaliere - capitol la care nicio țară din UE nu stă bine - și modul în care putem determina guvernele să vadă dincolo de politica națională și să aibă o perspectivă de ansamblu europeană. De asemenea, aceasta a punctat că rolul societății civile nu este suficient fructificat nici măcar la nivel local unde autorităților le-ar fi mult mai ușor să lucreze împreună. Astfel, rolul regiunilor este definitoriu nu doar pentru dezvoltarea UE, ci și la nivel de securitate. Avem nevoie de mai multe investiții cu privire la frontiere. În final, a fost punctată și nevoia de a comunica mai bine despre impactul fondurilor europene la nivel local, unde rezultatele sunt vizibile, dar populismul și extremismul cuprind populația în mrejele narativei că UE nu a făcut nimic pentru ei și tot ce s-a făcut s-a realizat exclusiv din fonduri naționale.

Ce viziune am vrea să aibă bugetul UE? Avem un singur scop în următorii ani: să rezistăm provocărilor din exterior, dar și celor din interior. Bugetul UE trebuie să ne confere siguranță, dar și simțul apartenenței. Acest lucru nu poate fi făcut până nu înțelegem faptul că implicarea tuturor membrilor societății în implementarea proiectelor de anvergură este esențială.