Uniunea Europeană se pregătește pentru un nou capitol strategic și bugetar, pe fondul transformărilor rapide la nivel global. În acest sens, Parlamentul European a adoptat, în săptămâna plenară din perioada 5-8 mai, un raport care trasează direcțiile viitorului buget multianual al UE post-2027, coordonat de europarlamentarul român Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE și raportor al Comisiei pentru Bugete.

Raportul susține că bugetul UE nu mai poate rămâne plafonat artificial la 1% din venitul național brut al Uniunii, cum a fost în ultimele decenii. Documentul cere o majorare substanțială a bugetului post-2027 pentru a permite investiții în domenii cheie: apărare europeană comună, sprijin pentru Ucraina și Moldova, reducerea decalajelor economice între regiuni, combaterea schimbărilor climatice și sprijin pentru inovație.

Totodată, raportul propune:

• înființarea a două instrumente speciale de criză în cadrul bugetului, dedicate dezastrelor naturale și reacțiilor rapide la situații neprevăzute;
• o structură bugetară mai simplificată și mai transparentă, ușor accesibilă pentru beneficiari;
• noi surse proprii de venit pentru UE (precum taxele digitale sau mecanismul de ajustare al carbonului la frontieră);
• consolidarea legăturii dintre respectarea statului de drept și accesul la fonduri europene.

Nu în ultimul rând, reamintește faptul că Uniunea Europeană trebuie să fie un actor global responsabil, în contextul în care Statele Unite își reduc angajamentele externe. UE este astfel chemată să preia mai mult din responsabilitatea păcii, a dezvoltării și a ajutorului umanitar la nivel global, iar pentru aceasta, bugetul trebuie să devină un veritabil instrument geopolitic.

În paralel, raportul acordă o importanță deosebită respectării drepturilor fundamentale, sprijinirii societății civile, promovării egalității de șanse și consolidării democrației europene prin programe precum Erasmus+ sau Citizens, Equality, Rights and Values (CERV).

Votul europarlamentarilor români

În cadrul procesului legislativ, europarlamentarii au votat atât asupra textului integral, cât și asupra anumitor amendamente privind acesta. Un exemplu de acest fel este controversatul amendment 13, care vizează adăugarea punctului 70a în conținutul raportului:

70a. atrage atenția asupra faptului că,
în ultimii ani, Comisia a finanțat un
număr tot mai mare de organizații
neguvernamentale (ONG-uri) implicate în
activități politice, după cum a subliniat și
raportul Curții de Conturi Europene, iar
finanțarea ONG-urilor s-a realizat într-un
mod netransparent; subliniază că această
practică contravine puternic valorilor
unei societăți civile autentice; consideră,
prin urmare, că este important ca
cerințele de transparență să fie aplicate pe
deplin contractelor încheiate de Comisie
și de toate celelalte instituții ale UE;
solicită ca finanțarea organizațiilor care
se implică în activități politice să fie
examinată cu atenție, pentru a se evita denaturarea democrației europene și
subminarea, prin urmare, a încrederii
alegătorilor în valorile democratice;

Pentru: ECR (Axinia, Piperea, Sturdza, Teodorescu), Neafiliați (Iovanovici Şoşoacă), PPE (Vincze)
Împotrivă: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), Renew Europe (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu), S&D (Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Manda, Muşoiu, Negrescu, Tudose), Verzi (Ștefănuță)

Amendamentul nu a fost adoptat.

În ceea ce privește votul asupra întregului raport, acesta a fost adoptat, însă am putut observa faptul că deși toți europarlamentarii români l-au susținut, cei din partea partidelor extremiste s-au abținut sau au votat împotrivă:

Pentru: PPE ( Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), S&D (Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Manda, Muşoiu, Negrescu, Tudose), ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu), Renew Europe (Barna, Tomac), Verzi (Ștefănuță)
Împotrivă: NI (Iovanovici-Șoșoacă)
Abțineri: ECR (Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş)

Concluzii

Raportul descrie o Uniune care își asumă rolul global, investește în oameni, protejează democrația și reacționează solidar în fața crizelor. Adoptarea acestui document transmite un semnal clar: europenii au nevoie de un buget care să le răspundă real nevoilor, nu de promisiuni sau de blocaje ideologice.

Din păcate, nu toți europarlamentarii români au împărtășit această viziune constructivă. Reprezentanții partidelor extremiste fie au votat împotriva raportului, fie s-au abținut, alegând să se disocieze de un proiect care pune pe primul loc bunăstarea cetățenilor europeni și apărarea valorilor comune.

Mai mult, aceștia au susținut un amendament controversat, care pune la îndoială legitimitatea organizațiilor societății civile și insinuează, fără dovezi solide, că activitatea ONG-urilor ar afecta democrația. Este regretabil că tocmai acele forțe politice care pretind că apără „vocea poporului” aleg să atace societatea civilă, unul dintre cele mai vii instrumente prin care cetățenii pot participa activ la viața democratică.

Într-o Europă liberă și deschisă, criticile trebuie să fie bine întemeiate, nu motivate ideologic, iar transparența trebuie să fie aplicată tuturor, nu folosită ca pretext pentru a limita implicarea civică. Viitorul Uniunii se construiește cu încredere, dialog și respect față de vocea cetățenilor, iar în vremuri în care extremismul încearcă să slăbească coeziunea europeană, aceste valori contează mai mult ca oricând.