Ce recomandă Comisia Europeană României? Semestrul European 2026
Ce este Semestrul European
Înființat în 2010, ca răspuns la criza financiară globală, Semestrul European este mecanismul prin care statele membre își coordonează integrat politicile economice, sociale și bugetare, analizate în trecut separat.
El funcționează ca o radiografie anuală realizată în colaborare cu instituțiile europene, având ca scop menținerea stabilității financiare, protejarea locurilor de muncă și direcționarea investițiilor exact acolo unde o țară are cea mai mare nevoie de modernizare.
El funcționează ca o radiografie anuală realizată în colaborare cu instituțiile europene, având ca scop menținerea stabilității financiare, protejarea locurilor de muncă și direcționarea investițiilor exact acolo unde o țară are cea mai mare nevoie de modernizare.
Cum funcționează
De 15 ani, acest mecanism urmează o dinamică anuală cu două mari momente de publicare. Totul debutează în noiembrie, când Comisia Europeană stabilește prioritățile economice generale, și culminează chiar acum, în luna iunie, când analiza generală devine o listă de recomandări specifice pentru fiecare țară.
Această etapă deschide oficial „semestrul național”, perioada în care guvernele își adaptează bugetele și politicile pentru anul următor la orientările de la Bruxelles.
Această etapă deschide oficial „semestrul național”, perioada în care guvernele își adaptează bugetele și politicile pentru anul următor la orientările de la Bruxelles.
Legătura cu PNRR și viitorul buget al UE post-2027
Începând cu anul 2019, această analiză a reprezentat temelia PNRR și refacerii economice post-pandemie, deoarece reformele din plan au preluat direct prioritățile Semestrului European, transformându-le în proiecte concrete cu finanțare garantată.
Mai sunt sub 90 de zile rămase până la termenul limită de implementare al PNRR, 31 august 2026.
Pentru toate statele membre, inclusiv România, recomandările din Semestrul European devin critice acum, în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual 2028-2034.
Mai sunt sub 90 de zile rămase până la termenul limită de implementare al PNRR, 31 august 2026.
Pentru toate statele membre, inclusiv România, recomandările din Semestrul European devin critice acum, în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual 2028-2034.
Ce scrie în raportul de țară al României
Comisia Europeană a realizat un raport de țară, ale cărui principale concluzii arată că:
- România trebuie să continue consolidarea fiscală prin aplicarea completă a reformei pensiilor, corectarea salariilor publice și un control mai strict al investițiilor.
- Este obligatorie creșterea colectării taxelor prin închiderea decalajelor de TVA și impozit pe profit, alături de aplicarea guvernanței corporative în companiile de stat.
- Pentru stimularea productivității, Comisia cere finanțarea stabilă a cercetării și promovarea investițiilor private, măsuri ce depind direct de o administrație publică digitalizată, predictibilă și capabilă să prevină corupția în achizițiile publice.
- Accesul firmelor la finanțare trebuie extins prin scheme de garantare pentru IMM-uri și prin îmbunătățirea alfabetizării financiare.
- În energie și mediu, raportul solicită trecerea rapidă la surse regenerabile, eliminarea cărbunelui și a subvențiilor pentru combustibili fosili, dar și investiții în rețele, managementul deșeurilor și economia circulară.
- Conectivitatea zonelor rurale trebuie asigurată prin rețele de transport sigure, fiind necesară și creșterea rezilienței climatice a infrastructurii prin investiții de adaptare și asigurări de risc.
- Pe plan social, este prioritară reducerea sărăciei în rândul copiilor, romilor și persoanelor cu dizabilități, prin garantarea accesului la locuințe sociale și servicii esențiale.
- Integrarea pe piața muncii a femeilor și tinerilor necesită politici active mai bine finanțate și extinderea serviciilor de îngrijire timpurie a copiilor.
- În educație, prioritățile vizează reducerea abandonului școlar, eliminarea decalajului urban-rural și modernizarea învățământului profesional.
- În final, se recomandă combaterea sărăciei în rândul salariaților prin negocieri colective și reformarea sistemului medical, prin mutarea accentului de la spitale către serviciile de sănătate primară și preventivă în zonele defavorizate.
Recomandările Comisiei Europene pentru România
Redăm mai jos textul celor șase recomandări specifice transmise României pentru perioada 2026-2027:
„RECOMANDĂ ca România să ia măsuri în anii 2026 și 2027 pentru:
1. Continuarea respectării ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu la 8 iulie 2025, în scopul punerii capăt situației de deficit excesiv. Consolidarea cheltuielilor și a capacității de apărare, asigurând în același timp eficiența cheltuielilor și adaptarea graduală a bugetului pentru a susține cheltuieli de apărare structural mai mari. Asigurarea caracterului temporar al oricăror măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, orientarea acestora către protejarea gospodăriilor vulnerabile sau către adresarea nevoilor companiilor mari consumatoare de energie, menținerea stimulentelor pentru economisirea energiei, garantând totodată că impactul fiscal al acestora este compatibil cu angajamentele prevăzute în cadrul fiscal al Uniunii Europene. Adoptarea unor măsuri suplimentare decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformelor pensiilor generale și speciale, proiectarea și implementarea unei reforme a salarizării în sectorul public care să contribuie la consolidarea fiscală și la o mai mare echitate, precum și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice. Creșterea colectării veniturilor fiscale ca pondere în produsul intern brut, prin concentrarea pe reducerea decalajelor la taxa pe valoarea adăugată și la impozitul pe profit.
2. Asigurarea continuității reformelor și a investițiilor implementate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Menținerea ritmului de implementare a programelor politicii de coeziune, bazându-se, acolo unde este cazul, pe realocarea către priorități strategice și pe flexibilitățile oferite în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului politicii de coeziune.
3. Stimularea competitivității și reducerea disparităților teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și asigurarea unor investiții publice fiabile și pe termen lung în cercetare și dezvoltare. Îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și predictibilitatea și calitatea procesului decizional prin consultări adecvate cu părțile interesate, evaluări de impact eficiente și simplificarea procedurilor administrative. Consolidarea implementării cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat, promovând în același timp eficiența economică și raționalizarea sectorului. Asigurarea realizării la timp a investițiilor publice mature, inclusiv prin proceduri eficiente de achiziții publice. Facilitarea investițiilor în infrastructura de mediu și în transportul durabil și sigur, inclusiv pentru a crește conectivitatea zonelor îndepărtate și rurale și pentru a îmbunătăți reziliența climatică.
4. Continuarea decarbonizării sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului electric, accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă, precum și creșterea interconexiunilor transfrontaliere și a schimburilor de energie electrică. Creșterea ponderii energiei regenerabile și modernizarea producției de termoficare și a infrastructurii aferente pentru a îndeplini standarde înalte de eficiență, coroborat cu renovarea clădirilor în vederea creșterii eficienței energetice și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili în sectorul încălzirii.
5. Consolidarea participării pe piața muncii a grupurilor subreprezentate prin îmbunătățirea eficacității politicilor active de ocupare a forței de muncă, a accesibilității locurilor de muncă și a participării la educația și îngrijirea timpurie. Combaterea deficitului de competențe prin reducerea abandonului școlar timpuriu, stimularea competențelor de bază și a competențelor relevante pentru piața muncii, inclusiv prin învățarea continuă a adulților, sporirea eficacității învățământului profesional și tehnic, precum și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile educaționale și de ocupare, în special în zonele rurale.
6. Reducerea sărăciei și a riscurilor de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv printr-un acces mai facil la servicii de calitate, cu accent pe asistența medicală primară și preventivă, îngrijirea pe termen lung, serviciile sociale, educaționale și de ocupare a forței de muncă, în special pentru grupurile dezavantajate, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală.”
1. Continuarea respectării ratelor maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu la 8 iulie 2025, în scopul punerii capăt situației de deficit excesiv. Consolidarea cheltuielilor și a capacității de apărare, asigurând în același timp eficiența cheltuielilor și adaptarea graduală a bugetului pentru a susține cheltuieli de apărare structural mai mari. Asigurarea caracterului temporar al oricăror măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, orientarea acestora către protejarea gospodăriilor vulnerabile sau către adresarea nevoilor companiilor mari consumatoare de energie, menținerea stimulentelor pentru economisirea energiei, garantând totodată că impactul fiscal al acestora este compatibil cu angajamentele prevăzute în cadrul fiscal al Uniunii Europene. Adoptarea unor măsuri suplimentare decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformelor pensiilor generale și speciale, proiectarea și implementarea unei reforme a salarizării în sectorul public care să contribuie la consolidarea fiscală și la o mai mare echitate, precum și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice. Creșterea colectării veniturilor fiscale ca pondere în produsul intern brut, prin concentrarea pe reducerea decalajelor la taxa pe valoarea adăugată și la impozitul pe profit.
2. Asigurarea continuității reformelor și a investițiilor implementate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Menținerea ritmului de implementare a programelor politicii de coeziune, bazându-se, acolo unde este cazul, pe realocarea către priorități strategice și pe flexibilitățile oferite în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului politicii de coeziune.
3. Stimularea competitivității și reducerea disparităților teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și asigurarea unor investiții publice fiabile și pe termen lung în cercetare și dezvoltare. Îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și predictibilitatea și calitatea procesului decizional prin consultări adecvate cu părțile interesate, evaluări de impact eficiente și simplificarea procedurilor administrative. Consolidarea implementării cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat, promovând în același timp eficiența economică și raționalizarea sectorului. Asigurarea realizării la timp a investițiilor publice mature, inclusiv prin proceduri eficiente de achiziții publice. Facilitarea investițiilor în infrastructura de mediu și în transportul durabil și sigur, inclusiv pentru a crește conectivitatea zonelor îndepărtate și rurale și pentru a îmbunătăți reziliența climatică.
4. Continuarea decarbonizării sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului electric, accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă, precum și creșterea interconexiunilor transfrontaliere și a schimburilor de energie electrică. Creșterea ponderii energiei regenerabile și modernizarea producției de termoficare și a infrastructurii aferente pentru a îndeplini standarde înalte de eficiență, coroborat cu renovarea clădirilor în vederea creșterii eficienței energetice și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili în sectorul încălzirii.
5. Consolidarea participării pe piața muncii a grupurilor subreprezentate prin îmbunătățirea eficacității politicilor active de ocupare a forței de muncă, a accesibilității locurilor de muncă și a participării la educația și îngrijirea timpurie. Combaterea deficitului de competențe prin reducerea abandonului școlar timpuriu, stimularea competențelor de bază și a competențelor relevante pentru piața muncii, inclusiv prin învățarea continuă a adulților, sporirea eficacității învățământului profesional și tehnic, precum și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile educaționale și de ocupare, în special în zonele rurale.
6. Reducerea sărăciei și a riscurilor de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv printr-un acces mai facil la servicii de calitate, cu accent pe asistența medicală primară și preventivă, îngrijirea pe termen lung, serviciile sociale, educaționale și de ocupare a forței de muncă, în special pentru grupurile dezavantajate, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală.”
