Ieri, 4 noiembrie, au început oficial audierile comisarilor propuși de statele membre pentru mandatul 2024-2029.

Am urmărit aceste audieri pentru a te ține la curent cu cele mai importante subiecte discutate, dar și în legătură cu intervențiile pe care europarlamentarii români le-au avut.

• Glenn Micalleff, Comisar European pentru echitate între generații, cultură, tineret și sport

„Without youth, the future of the European Union already lies in the past.”

Audierea lui Glenn Micallef pentru funcția de Comisar European pentru echitate între generații, cultură, tineret și sport a fost organizată de Comisia pentru Cultură și Educație și susținută de alte comisii importante: Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne și Comisia pentru Afaceri Juridice.

Încă de la începutul audierii, Micallef și-a afirmat intenția de a promova o strategie europeană inovatoare de echitate între generații, marcând această temă ca fiind una dintre prioritățile sale esențiale. El a subliniat că rolul său este acela de a asigura că generațiile viitoare nu sunt doar protejate, ci și susținute în mod activ, pledând pentru măsuri menite să îmbunătățească reprezentarea tinerilor în procesele democratice și să combată polarizarea socială.

Printre obiectivele sale centrale s-au numărat „busola culturală” pentru sprijinirea diversității culturale și condițiilor de muncă ale artiștilor, precum și un plan de acțiune împotriva cyberbullying-ului, menit să protejeze sănătatea mintală a tinerilor. În ceea ce privește sportul, Micallef a subliniat importanța modelului european ca exemplu de incluziune socială și sănătate publică, cu accent pe solidaritate între sportul de masă și cel de performanță.

Acesta a menționat că va colabora cu Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Executivă pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, în privința programului Erasmus+ și nu numai.

Deși audierea a fost intens dezbătută de europarlamentari, niciun reprezentant român nu a luat cuvântul.

• Maroš Šefčovič, Comisar desemnat pentru Comerț, Securitate Economică și Relații Interinstituționale

Audierea lui Maroš Šefčovič, Comisar desemnat pentru Comerț, Securitate Economică și Relații Interinstituționale, a avut loc în fața Comisiei pentru Afaceri Constituționale și a Comisiei pentru Comerț Internațional, cu participarea comisiilor pentru Afaceri Externe, Piața Internă și Protecția Consumatorului, Petiții, Dezvoltare și Afaceri Juridice.

Șefčovič a deschis audierea subliniind angajamentele sale față de transparența și cooperarea interinstituțională, o temă centrală în contextul noilor acorduri comerciale și de securitate economică. El a discutat despre importanța consolidării relațiilor UE cu partenerii globali, precum și despre necesitatea protejării companiilor europene de practicile comerciale neloiale, cu referire specială la relația complexă cu China și la importanța menținerii unei poziții ferme față de practici de dumping și subvenții care afectează piețele europene.

În plus, Șefčovič a pus accent pe abordările strategice ale UE pentru diversificarea resurselor și securizarea materiilor prime, incluzând propunerea unui mecanism de achiziție comună, similar cu cel implementat pentru gaz. Printre inițiativele sale prioritare s-a numărat și întărirea mecanismelor de protecție împotriva încălcărilor regulamentelor comerciale și crearea unui nou model de colaborare între UE și statele membre, pentru a garanta că cerințele de siguranță economică sunt respectate.

În final, comisarul desemnat a reafirmat dedicarea sa față de susținerea Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește integrarea treptată a acesteia în piața unică europeană și aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

În cadrul acestei audieri, mai mulți europarlamentari români au luat cuvântul:
Loránt Vincze (PPE) a ridicat întrebări privind inițiativele interinstituționale, solicitând un angajament mai puternic din partea Comisiei Europene în ceea ce privește inițiativele legislative ale Parlamentului European, inclusiv dreptul de a iniția și revoca legislație. Vincze a cerut, de asemenea, o clarificare privind îmbunătățirea procesului de răspuns al Comisiei la inițiativele cetățenești europene susținute de Parlament.

Iuliu Winkler (PPE) a abordat relațiile comerciale bilaterale, punând accent pe acordurile comerciale cu Mexic și Taiwan. Winkler a întrebat despre strategia lui Șefčovič de a accelera negocierile comerciale cu Mexic și despre extinderea dialogului comercial și investițional UE-Taiwan, solicitând măsuri concrete pentru aprofundarea cooperării economice.

Vasile Dîncu (S&D) a intervenit cu întrebări privind angajamentele Comisiei în contextul sustenabilității și securității economice, evidențiind necesitatea unei politici comerciale echitabile și sustenabile care să protejeze interesele statelor membre și să răspundă noilor provocări de securitate.

• Christophe Hansen, Comisar desemnat pentru Agricultură și Alimentație

Christophe Hansen, comisarul desemnat pentru Agricultură și Alimentație, a prezentat în audierea sa prioritățile pentru viitorul agriculturii europene, subliniind importanța unei abordări echilibrate care să asigure sustenabilitate economică, mediu înconjurător protejat și echitate socială în sectorul agricol. Provenind el însuși dintr-o familie de agricultori, Hansen și-a exprimat dorința de a susține fermierii prin politici care să reducă birocrația și să îmbunătățească veniturile acestora, vizând totodată atragerea tinerilor în agricultură prin strategii de reînnoire generațională.

Hansen a promis să consolideze mecanismele de protecție ale fermierilor europeni, în fața competiției internaționale, prin aplicarea „clauzelor oglindă” în acordurile comerciale, astfel încât standardele UE privind siguranța alimentară și protecția mediului să fie respectate și de către importuri. Totodată, a menționat că va susține mecanismele de monitorizare pentru a asigura aplicarea acestor standarde, subliniind că se va colabora cu Organizația Mondială a Comerțului pentru a respecta cerințele internaționale.

Un punct important al viziunii sale este și adaptarea la schimbările climatice și promovarea sustenabilității în agricultură. Hansen a subliniat nevoia de a sprijini agricultura ecologică și de a încuraja metode agricole inovatoare care să reducă utilizarea pesticidelor toxice, afirmând că fermierii ar trebui sprijiniți pentru a trece la tehnologii ecologice.

În domeniul alimentar, comisarul desemnat a punctat importanța competitivității și inovării în lanțul agroalimentar, susținând că trebuie asigurată o remunerare corectă a fermierilor și o creștere a valorii adăugate prin bioeconomie.

Au luat cuvântul următorii europarlamentari români:
Daniel Buda (PPE) a abordat subiectul convergenței externe a plăților directe, subliniind că fermierii din Europa de Est se confruntă cu o concurență neloială din cauza subvențiilor mai mici comparativ cu fermierii din Vest. El a insistat asupra necesității egalizării subvențiilor în cadrul Uniunii Europene, dat fiind că fermierii sunt parte a aceleiași piețe unice și suportă costuri de producție similare. Buda a cerut comisarului desemnat un orizont de timp clar pentru realizarea acestei convergențe și a ridicat întrebări despre viitorul plăților directe, dorind să afle dacă acestea vor depinde exclusiv de îndeplinirea obiectivelor de mediu.

Maria Grapini (S&D) a subliniat nevoia de protejare a fermierilor mici și mijlocii și a cerut ca măsurile de sprijin să fie orientate și către aceștia, care se confruntă adesea cu provocări mai mari în competiția cu fermele mari. Grapini a pus accent pe importanța unei politici agricole echitabile și sustenabile, care să asigure atât protecția mediului, cât și viabilitatea economică pentru toate categoriile de fermieri, și a susținut inițiativele care vizează reducerea birocrației în sectorul agricol.

• Apostolos Tzitzikostas, Comisar pentru Transport și Turism Sustenabil

Audierea comisarului desemnat Apostolos Tzitzikostas, care va prelua portofoliul pentru Transport și Turism Sustenabil în Comisia Europeană, a avut loc în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și s-a desfășurat în prezența Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară.

Printre prioritățile enunțate de Tzitzikostas s-a numărat finalizarea Rețelei de Transport Trans-Europene (TEN-T), infrastructură esențială pentru conectarea regiunilor și pentru asigurarea unei piețe unice funcționale. Comisarul a precizat că va lupta pentru obținerea fondurilor necesare finalizării TEN-T până în 2030 pentru nucleul de bază și pentru extinderea rețelei până în 2040, dorind să integreze statele candidate precum Ucraina și Republica Moldova. O altă prioritate enunțată a fost mobilitatea militară, pe care o consideră necesară în actualul context geopolitic, cu accent pe infrastructura de transport dublu rol – civil și militar.

Un punct central al discuției a fost reprezentat de nevoia stringentă de îmbunătățire a siguranței în transporturi. Tzitzikostas a declarat că siguranța va fi principala sa prioritate. De asemenea, a susținut că siguranța pe căile ferate poate fi îmbunătățită prin implementarea sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), care ar putea preveni incidente tragice în transportul feroviar.

El și-a exprimat intenția de a lansa o strategie pentru turism sustenabil, care să sprijine dezvoltarea ecologică a industriei, păstrând totodată atractivitatea Europei ca destinație turistică de top la nivel mondial. A pus accentul pe colaborarea cu autoritățile regionale pentru a gestiona fluxurile de vizitatori în mod echilibrat, astfel încât să fie sprijinită atât economia locală, cât și protecția mediului. În cadrul discuțiilor, a menționat și importanța formării forței de muncă pentru sectorul transporturilor și a anunțat că, la începutul mandatului său, va organiza un dialog cu tinerii pentru a înțelege cum poate atrage talente în aceste domenii.

În cadrul intervențiilor, un singur europarlamentarul român a luat cuvântul:
Luis-Vicențiu Lazarus (Neafiliat) a ridicat două probleme majore în timpul audierii comisarului desemnat Apostolos Tzitzikostas. Prima întrebare a vizat dificultatea integrării României în coridoarele de transport trans-europene, având în vedere lipsa infrastructurii de autostrăzi și de cale ferată rapidă, subliniind că această situație se datorează lipsei de interes manifestată de conducerea țării în trecut. A doua întrebare s-a referit la impactul agențiilor de turism din Ucraina, Moldova și Turcia, inclusiv cele deținute de ruși, care pun presiune pe agențiile de turism românești, ajungând să le aducă aproape de faliment.