Francesca Cristea: Comisia Europeană propune stagii plătite și de calitate pentru tineri
Da, ai auzit bine. Comisia Europeană propune noi condiții pentru locuri de muncă de calitate, în special stagii. Totul a început când Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat nevoia de a crea o piață economică care să poată oferi locuri de calitate pentru tineri. Șomajul este o problemă reală a Uniunii Europene, însă șomajul în rândul tinerilor este o problemă și mai mare, fiind de 2 ori mai mare în rândul tinerilor decât în rândul cetățenilor la nivel general. Spre exemplu, datele Eurostat arată faptul că șomajul în rândul tinerilor (15-25 ani) era de 14,9% în ianuarie 2024, comparativ cu o rată generală a șomajului (20-64 ani) de 6%.
O provocare deosebită este reprezentată de categoria tinerilor NEET (care nu au un loc de muncă, educație sau formare) și care se confruntă cu obstacole ce îi împiedică să participe pe piața muncii. Prin Pilonul European al Planului de Acțiune pentru Drepturile Sociale s-a stabilit ținta de scădere a ratei tinerilor NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani de la 12,6% (2019) la 9% până în 2030, prin îmbunătățirea perspectivelor lor de angajare.
O provocare deosebită este reprezentată de categoria tinerilor NEET (care nu au un loc de muncă, educație sau formare) și care se confruntă cu obstacole ce îi împiedică să participe pe piața muncii. Prin Pilonul European al Planului de Acțiune pentru Drepturile Sociale s-a stabilit ținta de scădere a ratei tinerilor NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani de la 12,6% (2019) la 9% până în 2030, prin îmbunătățirea perspectivelor lor de angajare.
Începutul schimbării în privința politicilor de angajabilitate a avut loc în 2014 cu recomandarea Consiliului de Miniștri pentru a creiona o structură de calitate a stagiilor de practică (traineeships), stabilind procesul educațional în afara metodelor de învățare și formare profesională obligatorie (în afara curriculei).
Un număr tot mai mare de stagiari din UE participă la stagii înafara țării din care provin(21 % dintre stagiari în 2023, comparativ cu 9 % în 2013), ceea ce demonstrează faptul că aceste locuri de muncă reprezintă un exemplu de mobilitate echitabilă a forței de muncă în UE. Estimările indică, de asemenea, că în 2019, aproximativ 370 000 de tineri au efectuat un stagiu (excluzându-l pe cel obligatoriu pentru finalizarea studiilor) de lungă durată (mai mult de 6 luni), unii dintre aceștia continuând stagiul sau primind un loc de muncă la același angajator.
Bun, avem teoria și cadrul legal. Dar avem și instrumente! Garanția pentru Tineret Reconsolidată propune extinderea vârstei pentru tinerii NEET la 30 de ani de la 25 de ani (din exercițiul trecut al Garanției pentru tineret) care, prin intermediul programului, primesc o ofertă de bună calitate de angajare, educație continuă, ucenicie pentru o perioadă de 4 luni.
Un număr tot mai mare de stagiari din UE participă la stagii înafara țării din care provin(21 % dintre stagiari în 2023, comparativ cu 9 % în 2013), ceea ce demonstrează faptul că aceste locuri de muncă reprezintă un exemplu de mobilitate echitabilă a forței de muncă în UE. Estimările indică, de asemenea, că în 2019, aproximativ 370 000 de tineri au efectuat un stagiu (excluzându-l pe cel obligatoriu pentru finalizarea studiilor) de lungă durată (mai mult de 6 luni), unii dintre aceștia continuând stagiul sau primind un loc de muncă la același angajator.
Bun, avem teoria și cadrul legal. Dar avem și instrumente! Garanția pentru Tineret Reconsolidată propune extinderea vârstei pentru tinerii NEET la 30 de ani de la 25 de ani (din exercițiul trecut al Garanției pentru tineret) care, prin intermediul programului, primesc o ofertă de bună calitate de angajare, educație continuă, ucenicie pentru o perioadă de 4 luni.
Acest instrument este practic un pod către locuri de muncă pentru tinerii NEETs, reprezentând un prim pas solid pentru sprijinirea lor. În exercițiul trecut, România a avut cea mai mică absorbție la nivelul UE pentru Garanția pentru Tineret întrucât ANOFM și AJOFM (principalele instituții în teritoriu) nu au putut identifica tinerii care au nevoie de aceste formări. Practic, știm că avem tineri NEETs, dar nu știm câți și unde sunt. Mai mult, în exercițiul trecut, organizațiile de și pentru tineret și lucrătorii de tineret – pilonii principali ai dezvoltării personale și profesionale a tinerilor – nu au fost acceptați ca parteneri în implementare, iar astfel rezultatele au fost devastatoare când cei care se ocupă cu tinerii nu pot fi parte dintr-un proces.
Propunerea Comisiei se axează pe rezolvarea a două probleme identificate în aceste prime locuri de muncă pentru tineri:
- Încălcarea drepturilor sociale (scurta durată a stagiilor, internshipurile neplătite, dependența angajaților față de angajator și frica repercursiunilor posibile după finalizarea contractului, etc,)
- Pretinsele stagii nu sunt utilizate în scopul propus și reprezintă, de fapt, sarcini ale posturile angajaților, de cele mai multe ori full time.
De ce sunt importanți acești piloni? De multe ori, tinerii sunt folosiți pentru treburi administrative sau logistice, nefiind explorate modalități în care aceștia se pot dezvolta și își pot pune creativitatea, gândirea analitică și cunoștințele în practică. Există și locuri de muncă unde tinerilor nu li se explică contextul în cadrul căruia trebuie să facă anumite taskuri, având astfel oportunități reduse în a înțelege domeniul. Adică exact ideea care l-a adus în primă instanță la traineeship, nu?
Suntem în anul 2024 și suntem încă în Anul European al Competențelor (9 mai 2023 – 9 mai 2024), când instituțiile europene încearcă să rezolve această discrepanță a competențelor angajaților la locurile de muncă. Pe durata Președinției României la Consiliul UE (1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019), România a ales „Quality Employment for All” – „Locuri de muncă de calitate pentru toți” să devină prioritatea pe tineret din cadrul Strategiei UE pentru Tineret 2019-2027.
Comisia Europeană propune îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru stagiari, inclusiv salarizarea, incluziunea și calitatea stagiilor în UE.
Suntem în anul 2024 și suntem încă în Anul European al Competențelor (9 mai 2023 – 9 mai 2024), când instituțiile europene încearcă să rezolve această discrepanță a competențelor angajaților la locurile de muncă. Pe durata Președinției României la Consiliul UE (1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019), România a ales „Quality Employment for All” – „Locuri de muncă de calitate pentru toți” să devină prioritatea pe tineret din cadrul Strategiei UE pentru Tineret 2019-2027.
Comisia Europeană propune îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru stagiari, inclusiv salarizarea, incluziunea și calitatea stagiilor în UE.
Pachetul adoptat constă în:
- o propunere de directivă privind îmbunătățirea și aplicarea condițiilor de muncă pentru stagiari și combaterea relațiilor de muncă obișnuite deghizate în stagii;
- o propunere de revizuire a Recomandării Consiliului din 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii pentru a aborda aspectele legate de calitate și incluziune, cum ar fi remunerația echitabilă și accesul la protecție socială.
Potrivit Comisiei, elementele cheie ale directivei propuse includ:
Totuși, directiva nu rezolvă o problemă mai degrabă legată de mentalitate și stereotipuri: discriminarea tinerilor la locul de muncă pe baza vârstei. Deși este normal ca tinerii să absoarbă informații, nu sunt considerați a fi un „atuu” pentru unii angajatori. În anumite domenii, tinerii nu sunt considerați egalii membrilor mai în vârstă ai echipei sau angajatorului. Avantajul tinerilor este că ei vin cu noi perspective practice, care să se adreseze noii audiențe (generațiile lor), însă de multe ori nu sunt încurajați în mod activ să își expună părerea.
Este clar că pachetul propus va îmbunătăți condițiile de muncă pentru tineri. Întrebarea este ce facem cu mentalitatea conform căreia tinerii trebuie să își aștepte locul la muncă (până când probabil nu vor mai fi tineri) ca să li se ofere încredere pentru a participa la anumite procese.
- principiul nediscriminării, asigurând că stagiarii sunt tratați în mod egal în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv salariul, în comparație cu angajații obișnuiți, cu excepția cazului în care un tratament diferit este justificat din motive obiective, cum ar fi sarcini diferite, responsabilități mai mici, intensitatea muncii sau greutatea componentei de învăţare şi formare.
- asigurarea faptului că stagiile nu sunt de fapt locuri de muncă full time deghizate; prin controale și inspecții, statele membre pot evalua și, în cazul în care se constată că există astfel de situații, pot cere companiilor să detalieze numărul, duratele și condițiile de muncă ale stagiarilor.
- statele membre trebuie să asigure canale prin care cursanții să raporteze malpraxis și condiții proaste de muncă.
Este clar că pachetul propus va îmbunătăți condițiile de muncă pentru tineri. Întrebarea este ce facem cu mentalitatea conform căreia tinerii trebuie să își aștepte locul la muncă (până când probabil nu vor mai fi tineri) ca să li se ofere încredere pentru a participa la anumite procese.
