Consiliul European desfășurat la Bruxelles în perioada 26–27 iunie 2025 a marcat o serie de premiere: prima participare a președintelui României, Nicușor Dan, dar și ultimul summit sub președinția poloneză a Consiliului UE, înainte de preluarea acesteia de către Danemarca pe 1 iulie. Reuniunea liderilor europeni a acoperit un spectru amplu de teme strategice: sprijinul pentru Ucraina, securitatea și apărarea europeană, relațiile comerciale tensionate cu Statele Unite, migrația, extinderea UE, și poziționarea UE în fața crizelor internaționale actuale.

Astfel, acestea sunt principalele concluzii ale acestui Consiliu European:

• Sprijinul pentru Ucraina și opoziția față de sancțiuni
  

Ucraina a rămas în centrul atenției, pe fondul războiului de agresiune dus de Rusia. Liderii europeni au reafirmat sprijinul lor pentru parcursul european al Kievului, însă unitatea UE este pusă la încercare în privința politicii de sancțiuni. Ungaria și Slovacia și-au exprimat rezervele față de noile măsuri propuse împotriva Rusiei, opunându-se  adoptării pachetului al 18-lea de sancțiuni. Acesta ar include, printre altele, un plafon mai strict pentru prețul petrolului rusesc (45 dolari/baril în loc de 60).
Premierul ungar Viktor Orbán a blocat de asemenea formal începerea negocierilor de aderare a Ucrainei, invocând consultări publice interne. În același timp, poziția Slovaciei, sub conducerea premierului Robert Fico, rămâne una prudentă și critică față de extinderea sancțiunilor, în special în contextul efectelor economice interne.
În lipsa unui consens în UE și în cadrul G7, un nou pachet de sancțiuni este, momentan, blocat.

• Republica Moldova, între reziliență și integrare 
  

La solicitarea României, Consiliul European a reconfirmat sprijinul deplin pentru Republica Moldova, atât în procesul său de aderare la UE, cât și în consolidarea rezilienței față de atacurile hibride ale Rusiei. Într-un moment simbolic pentru Estul Europei, liderii UE au anunțat oficial că pe 4 iulie 2025 va avea loc primul summit UE–Moldova, ocazie cu care va fi deschis primul capitol din negocierile de aderare, cel privind fundamentele: drepturile și libertățile, statul de drept, etc.
UE a apreciat progresele substanțiale ale Moldovei în implementarea reformelor cerute în cadrul procesului de aderare și a încurajat continuarea acestora. În paralel, Uniunea va intensifica sprijinul pentru consolidarea instituțiilor democratice, a securității și a capacității de reziliență a statului moldovean în fața presiunilor externe, inclusiv a campaniilor hibride și de dezinformare orchestrate de Rusia.

• Apărarea europeană: mai multă suveranitate, investiții și coordonare
  

Într-un context geopolitic tensionat, liderii europeni au adoptat o agendă ambițioasă privind consolidarea apărării UE. Consiliul European a subliniat că Europa trebuie să devină „mai suverană” și să acționeze autonom în fața amenințărilor, fără a submina rolul NATO. Adoptarea Regulamentului privind Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE) și activarea clauzelor naționale de a scoate investițiile în apărare din totalul deficitului sunt pași importanți în această direcție.
Statele membre s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare și să susțină industria de profil, inclusiv IMM-urile, prin programe precum EDIP și „Omnibus pentru Pregătirea Apărării”.
Un accent special este pus pe creșterea producției și standardizarea în industria europeană de apărare, dezvoltarea de proiecte colaborative prin Agenția Europeană de Apărare și mobilitatea militară rapidă. Apărarea frontierelor UE, în special în est, rămâne o prioritate strategică, în fața amenințărilor din partea Rusiei și Belarusului.
De asemenea, UE își întărește parteneriatele cu țări precum Regatul Unit și Canada, în vederea coordonării în materie de securitate. Consiliul European va reveni asupra progreselor în octombrie 2025, când va fi prezentată o foaie de parcurs pentru pregătirea apărării UE.

• Relațiile comerciale cu SUA și competitivitatea UE
  

Sub presiunea posibilității introducerii unor tarife comerciale de 50% între UE și SUA începând cu 9 iulie, liderii europeni au cerut Comisiei Europene să accelereze negocierile cu administrația Trump. Cancelarul german Friedrich Merz a criticat dur strategia Comisiei, cerând un acord rapid care să evite un război comercial dezechilibrat. Majoritatea statelor membre susțin un compromis care să accepte temporar tarife de 10%, în paralel cu pregătirea unor măsuri compensatorii, inclusiv introducerea unei taxe digitale.
Consiliul European a reafirmat angajamentul față de consolidarea Pieței Unice, eliminarea barierelor rămase în domeniul serviciilor și al bunurilor, precum și sprijinirea start-upurilor și scale-upurilor europene. A fost subliniată importanța unei reglementări mai simple și mai previzibile, iar Comisia este încurajată să continue cu inițiative de simplificare legislativă.

• Orientul Mijlociu și Gaza: presiune diplomatică pe Israel
  

Consiliul European a adoptat o poziție comună cu privire la criza umanitară din Gaza, făcând apel la încetarea imediată a focului și la eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor. Liderii UE au condamnat numărul inacceptabil de victime civile, starea de foamete din Gaza și au cerut Israelului să ridice blocada, să permită accesul umanitar total și neîngrădit și să respecte dreptul internațional umanitar.
De asemenea, UE a criticat refuzul Hamas de a elibera ostaticii rămași și a reluat apelul la responsabilitate din partea tuturor actorilor. Irlanda, Spania și Slovenia au cerut măsuri mai ferme față de Israel, iar Consiliul a invitat statele membre să continue discuțiile în iulie privind posibile sancțiuni împotriva coloniștilor extremiști, a entităților care îi sprijină și a Hamas.
În același timp, Consiliul a reafirmat sprijinul pentru o soluție cu două state și și-a declarat disponibilitatea de a contribui la o viitoare conferință internațională pentru pace.
Irlanda, Spania și Slovenia au cerut măsuri mai ferme, iar un posibil mecanism de sancțiuni va fi discutat în iulie 2025.

• Migrația și frontierele externe
  

În contextul creșterii presiunii migratorii și al riscurilor asupra funcționării spațiului Schengen, Consiliul European a reafirmat angajamentul de a consolida securitatea frontierelor externe ale Uniunii, în conformitate cu dreptul internațional. Statele membre din sudul și estul Europei, printre care Italia, Grecia și Bulgaria, au cerut măsuri sporite de control și sprijin logistic și financiar.
Liderii europeni au încurajat accelerarea procedurii de repatriere și au discutat despre stabilirea unei liste comune a țărilor de origine sigure și despre conceptul de țară terță sigură, ca instrumente-cheie pentru gestionarea eficientă a migrației.
De asemenea, Consiliul a atras atenția asupra riscurilor de instrumentalizare a migrației, a traficului de persoane și a necesității alinierii politicilor de vize ale țărilor vecine. În paralel, UE rămâne deschisă sprijinirii unor căi legale și sigure de migrație, în conformitate cu competențele fiecărui stat membru.

• Extinderea UE și Balcanii de Vest
  

În paralel cu susținerea pentru Ucraina și Republica Moldova, liderii europeni au reiterat sprijinul ferm pentru integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană. Consiliul European a reafirmat că viitorul regiunii este în UE și a subliniat că procesul de aderare trebuie să se bazeze pe merite concrete, criterii clare și reversibilitate.
Uniunea va promova o integrare treptată a statelor din Balcanii de Vest încă din timpul negocierilor, încurajând reformele democratice, statul de drept și convergența economică.

• Poziția climatică: Franța și 2035 vs. 2040
  

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut separarea clară a obiectivului climatic pentru 2035, asociat Acordului de la Paris, de ținta propusă pentru 2040, stabilită în cadrul Legii europene a climei.  Solicitarea vine în contextul aniversării a 10 ani de la semnarea Acordului de la Paris.
Ținta pentru 2035 este parte din contribuțiile naționale asumate voluntar de statele semnatare ale Acordului și are ca scop menținerea încălzirii globale sub 2°C, ideal 1,5°C. Aceasta oferă flexibilitate, dar are valoare de angajament internațional.
În schimb, ținta pentru 2040 propusă de Comisia Europeană presupune o reducere cu 90% a emisiilor nete față de nivelurile din 1990. Este o propunere juridic obligatorie în cadrul Legii europene a climei și marchează etapa intermediară spre neutralitatea climatică a UE în 2050, obiectiv central al Pactului Verde European.

O Uniune în tranziție
Summitul Consiliului European din iunie 2025 s-a desfășurat într-un moment de cotitură pentru Europa: cu o conducere nouă în unele state, o presiune externă tot mai acută, și un viitor economic și geopolitic incert. Dacă preluarea președinției Consiliului UE de către Danemarca promite continuitate în proiectele strategice, este clar că Uniunea va trebui să navigheze cu și mai multă unitate și agilitate în fața provocărilor multiple care o așteaptă.