Pe data de 20 martie, liderii statelor membre UE s-au reunit din nou la Bruxelles în cadrul Consiliului European pentru a discuta o serie de subiecte esențiale, printre care sprijinul continuu pentru Ucraina, consolidarea apărării europene, competitivitatea UE și gestionarea migrației.

Reuniunea a avut scopul de a continua discuțiile purtate de reprezentanții statelor membre pe 6 martie, de a lua decizii asupra următorilor pași necesari pentru a oferi sprijin Ucrainei și de a consolida apărarea europeană. De asemenea, liderii au dorit să își reafirme angajamentul UE față de multilateralism și ordinea internațională bazată pe reguli. În acest sens, au avut o întâlnire cu Secretarul General al ONU, António Guterres, care a subliniat necesitatea unei cooperări mai strânse pentru gestionarea crizelor globale, a schimbărilor climatice și a securității internaționale.

• Sprijinul pentru Ucraina și securitatea europeană

Bineînțeles, subiectul principal al summitului a fost sprijinul pentru Ucraina și viitorul țării candidate UE. În deschiderea summitului, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a adresat liderilor europeni un mesaj prin videoconferință, subliniind importanța sprijinului continuu al UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Premierul finlandez Petteri Orpo a reiterat importanța aderării Ucrainei la Uniunea Europeană „cel târziu până în 2030”, afirmând că Ucraina trebuie să fie sprijinită nu doar militar, ci și printr-o integrare accelerată în structurile europene. În acest context, el a lăudat inițiativa Înaltului Reprezentant UE privind politica externă și de securitate, Kaja Kallas, privind Cartea Albă a UE, subliniind că Europa a învățat din lecțiile războiului și trebuie să își consolideze apărarea, pentru a putea sprijini mai departe Ucraina.

Declarația sa a fost susținută de mai mulți lideri, inclusiv de cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron, care au subliniat că sprijinul financiar și politic pentru Kiev trebuie să continue. În acest sens, Consiliul European a cerut Comisiei să mobilizeze fonduri suplimentare prin Facilitatea pentru Ucraina și Inițiativa G7 ERA.

În ceea ce privește negocierile mediate de Donald Trump, premierul suedez Ulf Kristersson s-a declarat „prudent optimist” cu privire la discuțiile dintre SUA, Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, el a subliniat că orice acord este lipsit de valoare dacă Rusia nu acceptă să participe în mod real la negocieri. În același timp, președintele Zelenski a transmis un mesaj clar de la Oslo: Ucraina nu va renunța la aspirația de a deveni membră NATO. Zelenski a calificat cererile lui Vladimir Putin drept un „ultimatum, nu o ofertă de pace” și a insistat că mingea este acum în terenul Rusiei – doar aceasta poate decide dacă va accepta negocierile.

În același timp, premierul slovac, Robert Fico, a declarat faptul că Slovacia este pregătită să blocheze orice sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei care ar putea "periclita procesul de negocieri de pace". El a subliniat că UE nu ar trebui să insiste asupra sancțiunilor cu orice preț și că ar putea veni un moment în care Slovacia să nu fie de acord, dacă acestea contravin eforturilor de pace.

Pe de altă parte, în seara dinaintea summitului, liderii grupului de extremă dreapta „Patrioții”, printre care Viktor Orbán, Marine Le Pen și Matteo Salvini, s-au întâlnit la Bruxelles pentru a-și coordona poziția înaintea Consiliului European. Ei au fost de acord asupra necesității întăririi apărării naționale și europene, dar au respins orice inițiativă a Comisiei Europene de a centraliza deciziile în materie de securitate sau de a introduce mecanisme comune de împrumut pentru apărare.

Astfel, în final, 26 de state membre au reiterat sprijinul pentru Ucraina, însă premierul ungar Viktor Orbán a refuzat din nou să se alăture acestui consens. Orbán a ales să nu sprijine textul final al concluziilor, blocând astfel un limbaj mai dur privind sancțiunile împotriva Rusiei și ajutorul militar pentru Kiev. De asemenea, acesta pare să fie nesigur cu privire la accelerarea procesului de aderare al Ucrainei la UE, declarând pe platforma X faptul că nu va lua nicio decizie în acest sens până nu va consulta cetățenii Ungariei.

• Consolidarea apărării europene

Un alt subiect central al discuțiilor a fost planul ReArm Europe, care vizează creșterea investițiilor în industria europeană de apărare și reducerea dependenței de furnizori externi. Au fost analizate modalitățile de accelerare a producției de echipamente militare și de îmbunătățire a interoperabilității forțelor armate europene, astfel încât UE să își poată consolida capacitățile defensive într-un timp cât mai scurt. În continuarea concluziilor adoptate pe 6 martie 2025 și având în vedere Cartea Albă privind Viitorul Apărării Europene, Consiliul European a făcut apel la accelerarea măsurilor pentru întărirea apărării europene în următorii cinci ani.

În plus, s-a discutat despre complementaritatea între UE și NATO, iar Consiliul European a subliniat faptul că o Uniune mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării va contribui pozitiv la stabilitatea globală și la securitatea transatlantică. În același timp, NATO rămâne, pentru statele membre ale alianței, principalul pilon al apărării colective. Totodată, s-a solicitat Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă, Kaja Kallas, să raporteze periodic progresul în implementarea acestor măsuri, urmând ca subiectul să fie reevaluat la următoarea reuniune a Consiliului European, în luna aprilie.

În ceea ce privește finanțarea, s-a discutat despre posibilitatea utilizării fondurilor necheltuite din pachetul de redresare post-pandemie pentru nevoile de apărare, iar președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că Europa trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate, inclusiv pentru încercări de "folosire a tarifelor ca armă" și "șantaj economic".

• Competitivitatea economică și uniunea piețelor de capital

Un alt subiect major al reuniunii, explicat pe larg în concluziile transmise de Consiliul European, a fost competitivitatea economică a Uniunii Europene, considerată esențială pentru menținerea poziției Europei pe scena globală. Liderii europeni au subliniat că investițiile în economie și apărare sunt interconectate, iar UE trebuie să devină mai competitivă pentru a-și proteja cetățenii, valorile și interesele.

Pentru a realiza acest obiectiv, au fost analizate mai multe inițiative recente, printre care Busola Competitivității, Pactul pentru o industrie curată și pachetele de măsuri pentru reducerea birocrației și simplificarea mediului de afaceri, menite să reducă barierele administrative și să sprijine inovarea. S-a convenit asupra unui plan ambițios de reducere a birocrației, stabilindu-se obiective clare: scăderea costurilor administrative cu cel puțin 25% în general, și cu 35% pentru IMM-uri.

Uniunea Piețelor de Capital a fost un alt punct important pe agendă. UE dorește să creeze o piață financiară unificată, care să ofere acces mai ușor la finanțare pentru companii și să reducă dependența de bănci. S-a cerut adoptarea rapidă a măsurilor restante din Planul de Acțiune pentru Uniunea Piețelor de Capital 2020 și implementarea Uniunii Bancare, esențială pentru stabilitatea financiară a blocului comunitar. De asemenea, s-a discutat despre creșterea participării cetățenilor la piețele de capital, prin dezvoltarea produsului paneuropean de pensii personale (PEPP) și alte opțiuni de economisire.

În domeniul energiei, Consiliul European a reafirmat angajamentul pentru suveranitate energetică și neutralitate climatică până în 2050. S-a discutat despre necesitatea reducerii prețurilor la energie și securizarea aprovizionării pentru toate statele membre prin investiții în electricitate, stocare și interconectarea rețelelor naționale. Planul de acțiune pentru energie accesibilă, prezentat de Comisie pe 26 februarie, a fost apreciat ca fiind un pas esențial în această direcție, iar statele membre au fost îndemnate să înceapă implementarea acestuia cât mai curând posibil.

În plus, un accent important a fost pus pe sprijinirea industriei și inovației, cu accent pe tranziția ecologică și digitală. UE va lansa în iunie 2025 o Strategie pentru Piața Unică, care va elimina ultimele bariere pentru comerțul intern. Totodată, șefii statelor membre au cerut mai multă flexibilitate pentru industrie, în special pentru sectorul auto, prin revizuirea reglementărilor privind emisiile de CO₂ și sprijinirea investițiilor în tehnologii de viitor precum inteligența artificială, semiconductori și rețele 5G/6G.

• Gestionarea migrației

Premierul italian Giorgia Meloni, premierul olandez Dick Schoof și prim-ministra daneză Mette Frederiksen au participat înaintea summitului la discuții informale despre o abordare mai strictă a migrației. Într-un interviu recent acordat pentru POLITICO, Frederiksen a declarat că ideile senatorului american JD Vance cu privire la migrație sunt relevante și pentru Europa, sugerând o abordare mai restrictivă similară celei promovate de acesta în SUA. Potrivit unui diplomat al UE, mai mulți lideri europeni au participat la aceste discuții informale, printre care reprezentanții Austriei, Belgiei, Ciprului, Finlandei, Greciei, Letoniei, Maltei, Poloniei, Cehiei, Suediei și Ungariei.

Consiliul European a analizat progresele privind migrația, subliniind necesitatea de întărire a parteneriatelor externe, aplicare strictă a legislației existente și accelerare a returnărilor migranților ilegali. Liderii au reafirmat angajamentul pentru securizarea frontierelor UE și desemnarea unor țări terțe sigure pentru facilitarea returnărilor.

Parlamentul European și Consiliul au fost îndemnate să adopte rapid legislația restantă, inclusiv noua propunere privind returnările accelerate ale migranților ilegali.

• Participarea României la summit

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a reafirmat importanța unei Uniuni Europene mai competitive și mai reziliente, declarând pe platforma X:

"Astăzi, la #EUCO, am subliniat că o Uniune mai competitivă va fi o Uniune mai puternică, mai capabilă să își susțină prosperitatea și să creeze locuri de muncă de calitate pentru cetățenii săi. Ne vom concentra pe simplificare, pe atingerea obiectivului dublu al suveranității energetice europene și neutralității climatice și pe crearea unei piețe de capital europene integrate și aprofundate."

 
De asemenea, Bolojan a subliniat angajamentul UE de a-și consolida capacitățile de apărare, precizând că au convenit să "accelereze decisiv pregătirea Europei în domeniul apărării în următorii cinci ani, pe baza propunerilor Comisiei Europene." În ceea ce privește Ucraina, președintele interimar al României a reiterat sprijinul UE pentru Kiev, subliniind că Uniunea va continua să sprijine toate eforturile pentru "obținerea unei păci durabile”.
Ilie Bolojan a participat și la Summitul Partidului Popular European (PPE) unde s-a discutat agenda reuniunii Consiliului European. Cu această ocazie, el a avut întâlniri bilaterale cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, și cu premierul croat, Andrej Plenkovic. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării la nivel european și regional pentru îmbunătățirea interconectivității energetice în regiune, eliminarea blocajelor din rețea și accelerarea procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest.

• Tensiuni între instituțiile europene

Dincolo de problemele externe, nu au lipsit și tensiunile interne. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a criticat Comisia Europeană pentru că a încercat să ocolească Parlamentul în procesul de finanțare a apărării. Ea a subliniat că, deși înțelege urgența situației, Parlamentul are capacitatea de a lua decizii rapide, dând ca exemplu legea privind producția de muniție adoptată în doar șase săptămâni în 2023. Metsola a avertizat că instituția pe care o conduce nu va permite Comisiei să excludă Parlamentul din deciziile cheie, mai ales atunci când există un consens politic clar.

• Concluzii

Această întâlnire a Consiliului European a evidențiat atât unitatea, cât și diviziunile persistente dintre statele membre ale Uniunii Europene. Șefii statelor membre au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, au convenit în majoritate asupra consolidării capacităților de apărare și au făcut pași importanți în direcția unei economii mai competitive și a unei piețe energetice mai integrate.

Cu toate acestea, tensiunile interne persistă. Premierul ungar Viktor Orbán a continuat să blocheze consensul privind sprijinul pentru Ucraina și procesul de aderare al țării la UE, iar partidele eurosceptice contestă aprofundarea integrării europene în domeniul apărării și economiei.

În fața acestor provocări, Uniunea Europeană trebuie să găsească un echilibru între interesele divergente ale statelor membre și necesitatea unor decizii rapide și eficiente. Deși summitul a oferit direcții clare pentru viitor, rămâne de văzut în ce măsură statele membre vor putea transforma aceste angajamente în acțiuni concrete și coordonate.