Decizia companiei Meta de a restricționa accesul furnizorilor terți de inteligență artificială (AI) la instrumentele WhatsApp Business a declanșat una dintre cele mai rapide și ferme reacții de reglementare din partea Uniunii Europene din ultimii ani. Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei anchete antitrust formale privind posibila încălcare a regulilor de concurență, pe fondul temerilor că noua politică ar putea consolida poziția dominantă a Meta și ar afecta iremediabil ecosistemul competitiv al AI din Europa.

În octombrie 2025, Meta a modificat politica WhatsApp Business API pentru a interzice utilizarea acesteia de către chatboturi de uz general, adică exact produsele dezvoltate de jucători precum OpenAI, Perplexity, Poke sau startup-ul european Luzia. Pentru furnizorii deja activi pe platformă, regula devine aplicabilă de la 15 ianuarie 2026, iar pentru cei noi, ea este deja în vigoare din 15 octombrie 2025.

Ce este un API?
Un API (Application Programming Interface) este, în termeni simpli, o „poartă tehnică” prin care un serviciu extern poate comunica cu o platformă. Dacă API-ul WhatsApp se închide pentru furnizori terți, aceștia își pierd capacitatea de a ajunge la utilizatorii de pe platformă indiferent cât de inovatoare sunt produsele lor.

Avantaj competitiv pe piețe digitale
În timp ce chatbot-urile independente vor fi blocate, Meta AI, asistentul conversațional dezvoltat intern de companie și integrat în WhatsApp în primăvara acestui an, va rămâne disponibil utilizatorilor europeni. Pentru multe companii AI, în special pentru startup-uri, WhatsApp reprezintă principalul canal de prin care utilizatorii pot descoperi, alege și utiliza noile tehnologii AI. În lumina aceasta, decizia strategică a Meta se transformă într-un potențial obstacol structural pe piață. Este de remarcat faptul că modificarea nu afectează utilizarea AI în chatbots dedicați serviciilor pentru clienți (de exemplu, automatisme folosite de retaileri), ci doar accesul asistenților de AI cu utilizare generală (adică de către utilizatori finali), precum ChatGPT sau Luzia.

De ce reacționează UE?
WhatsApp este una dintre cele mai utilizate platforme de comunicare din Europa, ceea ce o transformă într-o infrastructură digitală esențială pentru mulți furnizori AI. O restricție unilaterală asupra accesului la această infrastructură ridică un risc clar: Meta ar putea folosi controlul asupra WhatsApp pentru a-și favoriza propriul chatbot, limitând astfel accesul concurenților săi la baza de utilizatori.

Ce este articolul 102 TFUE?
Articolul 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) interzice companiilor aflate în poziție dominantă să abuzeze de această poziție pentru a distorsiona concurența. Abuzul poate însemna excluderea competitorilor, impunerea unor condiții restrictive sau limitarea accesului la resurse esențiale.

De ce folosește Comisia acest instrument în cazul Meta?
Comisia a ales calea articolului 102 TFUE deoarece:

• WhatsApp este o platformă dominantă în comunicarea digitală din UE.
• Modificarea API-ului ar putea exclude concurenți direcți ai Meta AI de pe o infrastructură esențială pentru a ajunge la consumatori.
• Această restricționare ar putea produce daune rapide și ireversibile în piața AI, aflată în plină expansiune.

Ce urmează și ce riscă Meta
Dacă va fi găsită vinovată de încălcarea articolului 102 TFUE privind abuzul de poziție dominantă, Meta ar putea primi:

• o amendă de până la 10% din cifra globală de afaceri;
• obligația de a inversa politica sau de a permite din nou accesul concurenților la APIs;
• măsuri corective (angajamente) suplimentare legate de transparență și interoperabilitate.

Europa vs. Big Tech
Poziția dură a UE față de marile platforme digitale contrastează puternic cu abordarea mai laxă a reglementatorilor din Statele Unite, fapt ce a generat fricțiuni transatlantice în ultimii ani. Marile companii tech americane au criticat în mod repetat Bruxelles-ul pentru „supra-reglementare”, iar administrația președintelui Donald Trump a acuzat în trecut Comisia că acționează disproporționat împotriva firmelor americane. În acest context, investigația Meta reprezintă un pas simbolic: este parte a unei strategii europene mai ample de supraveghere a piețelor emergente de AI, continuând consultările lansate în 2024 și completând măsuri legislative precum AI Act și Digital Markets Act (DMA). Interesant este că, deși DMA a devenit instrumentul principal al Comisiei în analizarea comportamentelor dominante ale giganților digitali, în cazul de față s-a ales o procedură „clasică” de antitrust.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, a explicat astfel decizia de a deschide investigația: „Piețele de IA sunt în plină expansiune în Europa și nu numai. Trebuie să acționăm pentru a împiedica operatorii digitali dominanți să abuzeze de puterea lor de piață și să eliminăm riscul unor prejudicii ireparabile aduse concurenței.” Aceasta este una dintre puținele situații în care Comisia ia în calcul măsuri provizorii. Acest instrument este folosit rar, de regulă doar în cazurile în care efectele comportamentului unei companii pot produce daune rapide și greu de reparat. În reacția inițială, Meta argumentează că API-ul nu a fost conceput ca o platformă de distribuție pentru chatboturi cu uz general și că proliferarea acestora ar pune „o presiune nejustificată pe sistemele noastre, care nu au fost proiectate să suporte acest lucru”. În același timp, compania subliniază că utilizatorii au multiple alternative, de la aplicații și motoare de căutare până la sisteme de operare și parteneriate de integrare.

De ce contează? Utilizator de servicii digitale = Consumator
Investigația deschisă de Comisia Europeană este importantă nu doar pentru că privește comportamentul unei platforme dominante, ci pentru că scoate la lumină o întrebare esențială pentru viitorul digital al Europei: cine controlează punctele de acces prin care trec interacțiunile și inovațiile din ecosistemul AI? WhatsApp funcționează ca o infrastructură socială de facto, fiind un spațiu unde se desfășoară comunicarea cotidiană, interacțiunile comerciale și serviciile digitale pentru sute de milioane de europeni. Dacă o platformă cu un asemenea grad de efecte de rețea (network effects) poate decide unilateral cine are voie să ofere servicii AI și cine nu, distribuția de tehnologii emergente riscă să devină dependentă de interesele comerciale ale câtorva actori globali.

Relevanța cazului Meta nu constă doar în potențialul abuz de poziție dominantă, ci în faptul că se pune pe masă tema neutralității infrastructurilor digitale și a interoperabilității într-o epocă în care AI-ul nu mai este un produs opțional, ci o condiție pentru competitivitate și inovare. Modul în care Comisia gestionează acest dosar va influența direcția UE în ceea ce privește controlul asupra tehnologiilor de acces la AI. Astfel, practica Comisiei va releva dacă un model de piață deschisă, în care inovația poate prospera fără a depinde de permisiunea unor giganți tehnologici, este posibil.