Criza din Belarus: reacția Uniunii Europene și posibile scenarii

Criza din Belarus reacția Uniunii Europene și posibile scenarii

Sursă foto: https://medium.com/

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august potrivit cărora Alexander Lukashenko a obținut peste 80% din voturi a determinat cetățenii Belarusului să iasă masiv în stradă. Protestele au continuat până în prezent, deși sunt reprimate violent de forțele de ordine aflate în subordinea lui Lukashenko. Până acum peste 30 de mii de protestatari au fost arestați, câteva mii de protestatari au fost răniți, alți zeci au fost dați dispăruți, iar 8 cetățeni și-au pierdut viața.

După patru luni de la declanșarea protestelor puterea lui Alexander Lukashenko se bazează majoritar pe forțele de securitate care îi rămân loiale, pe un puternic sistem de ierarhizare (așa numita “verticala puterii”) și susținerea din partea Rusiei. Interesul primordial al Rusiei este să mențină stabilitatea în regiune și să păstreze Belarusul în sfera sa de influență.

Opoziția s-a consolidat în jurul Svetlanei Tihanovskaya, principalul contracandidat a lui Lukashenko și soția unui blogger popular care a fost arestat și a cărui candidatură nu a fost înregistrată în cursa prezidențială. Deși la două zile după alegeri Tihanovskaya a fost forțată să plece în Lituania, aceasta continuă să coordoneze protestele împotriva rezultatelor oficiale și în vederea organizării unor noi alegeri libere și democratice.

Alegerile din 9 august au fost denunțate de Uniunea Europeană ca fiind ”nici libere, nici echitabile”, iar Lukashenko ca fiind lipsit de „legitimitate democratică”. UE a cerut încetarea violenței și a îndemnat conducerea din Belarus să deschidă dialogul cu opoziția prin medierea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Mobilizarea masivă a cetățenilor din Belarus poate fi explicată printr-un complex de factori: o campanie electorală profund injustă față de candidații din opoziție, pandemia de COVID-19 care a afectat și mai mult situația economică generală, nemulțumirea în raport cu politicile guvernului și în raport cu vechea clasă de politicieni, consolidarea solidarității civice și nu în ultimul rând – apariția unei alternative reale de schimbare a puterii.

Acest subiect a fost discutat în cadrul unei dezbateri online organizare de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană. Panelul de experți a fost format din Excelența sa, Viorel Moșanu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Belarus, Domnul Petras Auštrevičius, Raportor PE pentru Belarus, Membru al Parlamentului European, Grupul ​Renew Europe, Domnul Jeroen Willems​, Șef adjunct de unitate, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Parteneriatul estic, DG NEAR, Comisia Europeană și Doamna Hanna Liubakova​, jurnalistă din Minsk și non-resident fellow la Atlantic Council.

După cum a declarat Excelenței sa, Viorel Moșanu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Belarus: “Protestele nu au o orientare geopolitică.” Cetățenii din Belarus își doresc încetarea violenței, eliberarea prizonierilor politici și organizarea a noi alegeri libere și democratice.

Consiliul European a introdus două runde de sancțiuni personale – la 2 octombrie, acesta a impus măsuri restrictive împotriva a 40 de persoane identificate ca fiind responsabile de represiune și intimidare împotriva manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor, precum și pentru abaterea procesului electoral. La 6 noiembrie Consiliul a introdus o nouă rundă de sancțiuni împotriva 15 membri ai autorităților din Belarus, inclusiv Alexandr Lukashenko, precum și împotriva consilierului pentru securitate națională, fiul său, Viktor Lukashenko.

Măsurile restrictive includ interdicția de călătorie și înghețarea activelor. Interdicția de călătorie împiedică persoanele enumerate să intre sau să tranziteze teritoriul UE, în timp ce înghețarea activelor vizează resursele economice aflate în UE ale persoanelor listate. În plus, cetățenilor și companiilor din UE li se interzice să pună la dispoziție fonduri pentru cei enumerați. În acest moment la nivel UE se discută cea de-a treia rundă de sancțiuni economice ce ar putea viza alte persoane, companii, și chiar sectoare economice.

După cum a declarat Europarlamentarul Petras Auštrevičius,Raportor pentru Belarus, Grupul Renew Europe “Decizia din 2016 de retrage majoritatea sancțiunilor împotriva Belarus a fost o mare greșeală. Prin renunțarea la sancțiuni UE a reluat colaborarea cu dictatorul Lukashenko. Până acum, UE a acționat ca un plătitor fără să fie un actor geopolitic în cazul Belarus.”

În acest moment, răspunsul UE față de această criză este unitar, comprehensiv, și robust. Acesta este fundamentat pe cinci piloni: sancțiuni, invitație la dialog, susținerea societății civile și victimelor represiunilor, reducerea angajamentului și dialogul cu autoritățile din Belarus, și dezvoltarea unui plan economic cuprinzător pentru un viitor Belarus democratic,a declarat Jeroen Willems​, Șef adjunct de unitate, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Parteneriatul estic, DG NEAR, Comisia Europeană.

Susținerea UE este resimțită în Belarus. Este important ca UE să extindă lista persoanelor sancționate și să introducă sancțiuni economice împotriva companiilor private și de stat care susțin regimul Lukashenko, a afirmat Hanna Liubakova​, jurnalistă din Minsk și non-resident fellow la Atlantic Council. Mai mult, jurnalista a susținut că trebuie să fie înghețate investițiile în băncile și companiile ce îl susțin pe Lukashenko și să fie oferită susținere către societatea civilă în special pentru noile inițiative civice locale.

Europarlamentarul Petras Auštrevičius nu se așteaptă ca Lukashenko să părăsească curând conducerea Belarusului, și crede că protestele vor continua pentru o perioadă lungă de timp. Nemulțumirea cetățenilor din Belarus față de actualul regim va continua să crească. Opoziția trebuie să devină mai determinată în efortul de a urma o traiectorie pro-europeană, pentru a evita un scenariu de dominație rusească.

În cazul unei tranziții democratice de putere, actuala criza ar putea sta la baza relansării relațiilor dintre UE și Belarus și ar putea determina o modificare a rolului Belarus în cadrul Parteneriatul Estic. Până atunci, este însă imperativ ca forțele de opoziție și actuala putere să ajungă la o înțelegere pașnică și să depășească impasul politic actual.

NOTA: Dezbaterea a fost moderată de Anda Bologa, Expert Afiliat Europuls și poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/europuls/videos/997101340769742.