Cum a fost la prima ediție a Școlii de Vară Europuls – „Viitorul Europei pentru TINE(RI)”?

Scoala de Vara Europuls

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a organizat prima ediție a Școlii de Vară „Viitorul Europei pentru TINE(RI)”, în perioada 3-6 august 2021. Școala de vară este implementată de Europuls cu sprijinul financiar al Ambasadei Franței în România / Institutului Francez din România. 

Considerând că viitorul Uniunii Europene aparține tuturor tinerilor, am selectat 25 de tineri cu specializări din diverse domenii care au participat activ în cadrul sesiunilor de formare realizate cu sprijinul invitaților noștri. Ideile lor, entuziasmul, discuțiile din cadrul atelierelor ne-au impresionat.

Cum a fost la Școala de Vară  „Viitorul Europei pentru TINE(RI)”? Poți regăsi câteva gânduri în articolul de mai jos.

AICI poți găsi programul complet al Școlii de vară și invitații din cadrul fiecărui atelier.

Ziua I

În cadrul sesiunii de deschidere, Directorul Europuls, Tana Foarfă, a subliniat misiunea esențială pe care îl are Conferința privind Viitorul Europei (COFOE), conturând contextul ideal „de a împărtăși idei și de a construi un viitor comun”. În  continuarea sesiunii, Ramona Iulia Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a evidențiat rolul pe care tinerii trebuie să și-l asume în crearea acestui viitor european al tuturor, prin responsabilizare și implicare activă. A urmat apoi Joseph Giustiniani, Atașat de cooperare la Ambasada Franței în România și Director adjunct al Institutului Francez din România, care a  reiterat „nevoia” ca tinerii să fie parte activă a demersurilor la nivel european. Sesiunea inaugurală s-a încheiat cu un discurs din partea lui Bogdan Bârla, Ofițer de presă  în cadrul Biroului de Legătură al Parlamentului European în România. Acesta a explicat structura COFOE, oprindu-se inclusiv asupra obiectivelor digitale și de sustenabilitate ale UE. Însumate, discursurile introductive ale invitaților au creionat marile teme de politică internă ale blocului comunitar, aflate în centrul atenției în prima zi: inovație, reinventare post-pandemică și implicarea cetățenilor .

Primul atelier a fost susținut de către Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European. Acesta și-a detaliat experiența de ales european în cadrul grupului Renew Europe, pe întreg parcursul pandemiei. Domnul Pîslaru a detaliat procesul de deliberare prin care s-a ajuns la un pachet de relansare într-un timp record. Pentru cursanți, prezentarea a fost cu atât mai utilă cu cât aceasta a pus în lumină procesul legislativ al Uniunii, sub semnul dinamicii dintre Parlament și Consiliu. În final, domnul Pîslaru a corelat eficiența de adoptare a pachetului de relansare cu COFOE, conchizând că ele împărtășesc „același spirit”.

Atelierul final al primei zile din Școala de Vară a fost ținut de către Cristian Preda, Profesor și Decan al Facultății de Științe Politice al Universității București. Într-o pledoarie intitulată sugestiv „Cine mai intră? Cine mai iese?”, acesta a analizat dinamica de extindere a UE. Astfel, domnul Preda a pus în contrast sentimentul de aspirație la integrarea europeană cu cel de emancipare, resimțit chiar în climatul politic al statelor fondatoare.

În încheierea zilei a avut loc un exercițiu aplicat, sub coordonarea lui Dumitru Oprițoiu, Manager de Proiect în cadrul Europuls. Simularea a fost concepută în jurul procesului legislativ al Parlamentului European. Cursanții au fost împărțiți pe grupe, reprezentând  grupuri politice din Parlamentul European. Fiecare grup a avut sarcina de a elabora un proiect succinct de lege, urmând a fi prezentat colegilor și îndrumătorilor.

Ziua II

Cea de-a doua zi din cadrul școlii de vară Europuls a avut în prim-plan politicile naționale și europene de tineret, urmărindu-se prezentarea oportunităților pe care tinerii le pot accesa.

Ziua a fost deschisă de atelierul susținut de Francesca Cristea, Expert afiliat pentru politici de tineret. Discuția a vizat inițial încadrarea legislativă a termenului „tânăr”, în textele naționale și europene. Discursul Francescăi Cristea s-a oprit apoi asupra metodelor concrete prin care responsabilii UE implică nemijlocit tinerii, sub forma unui grup țintă. Astfel, tinerii pot fi parte a unor consultări și discuții prealabile, cu privire la politicile europene ce îi vizează.  Francesca Cristea a ținut să precizeze că, anterior anului 2015, tinerii erau rareori chemați la dialog asupra proceselor europene care îi priveau în mod direct. Expertul Europuls a încheiat prin a încuraja toți cursanții să facă uz de căile de dialogare cu decidenții UE.

Al doilea atelier al zilei a fost moderat de către Andreea Scrioșteanu, Vicepreședinte al  Consiliului Tineretului din România. Aceasta a început prin a evidenția rolul instituțiilor europene în dialogul cu tinerii, ei trebuie ascultați, iar punctele lor de vedere trebuie transpuse într-un proces legislativ concret. Numai așa li se poate da tinerilor o voce în afacerile europene. Oficialii și instituțiile europene nu trebuie doar să invite tinerii la dialog, ci trebuie să recunoască statutul acestora de parte efectivă a procesului decizional, a argumentat Andreea Scrioșteanu.

Per ansamblu, primele două ateliere au abordat tema reprezentării tinerilor la nivel național și internațional. Astfel, cursanții s-au putut familiariza cu aspecte precum Strategia de Tineret a Uniunii Europene 2019-2027 și despre procesul realizării politicilor publice de tineret.

În atelierul următor, Antoine Chabal, Vicepreședintele Les Jeunes Europeens Franța a oferit participanților informațiile necesare cu privire la activitățile desfășurate de tineri în programele destinate acestora de pe teritoriul francez. Îndeosebi, Vicepreședintele JEF Franța  a subliniat importanța recunoașterii zonelor în care Uniunea încă nu și-a atins obiectivele. Domnul Chabal  a vorbit și despre rolul inițiativelor educaționale privind politicile europene, detaliind misiunea “L’Europe pour les jeunes”, din cadrul JEF Franța. Astfel, Antoine Chabal a ținut să reamintească natura complexă a mecanismelor UE. În consecință, implicarea tinerilor se poate  materializa numai în urma unor astfel de exerciții educaționale informale. 

Finalul zilei a avut în prim-plan prezentarea lui Andrei Popescu, Coordonator al Corpului European de Solidaritate. Domnul Popescu a vorbit despre implicarea concretă a cetățenilor UE pentru bunul mers al societății. Acesta a dus discuția către doua tipuri de inițiative: de solidaritate și participative. S-a pus în discuție și principiul de mobilitate și dezvoltare personală pe care le oferă inițiative precum programul Erasmus+.

Programul zilei s-a  încheiat cu o dezbatere moderată de Francesca Cristea, privind relația dintre decidenții UE și tineri.

Ziua III

Ziua a III-a din cadrul școlii de vară a adus un dialog asupra tematicii viitorului digital al Uniunii Europene, cât și asupra tranziției verzi. Sesiunile au debutat cu discursul susținut de Cezara Panait, Head of Digital Policy în cadrul Europuls, care a prezentat contextul general al dezvoltării politicilor digitale la nivel european.

Ziua a continuat cu prezentarea susținută de Mirela Mărcuț, Lector Universitar la Universitatea din Oradea și Fondator al platformei www.digitalpolicy.ro. Doamna Mărcuț a inițiat atelierul explicând care sunt factorii ce influențează demersurile digitale în prezent, cât și posibilii factori ce pot surveni în viitor. Un element ce poate fi văzut drept centrul de greutate al procesului la acest moment este suveranitatea digitală a UE, în sensul modelului de guvernanță a datelor. Astfel, după cum a argumentat Mirela Mărcuț, provocările întâlnite se pot contura la nivelul acestei guvernanțe a datelor, prin reglementarea conținutului online, crearea politicilor digitale și setarea principiilor digitale în aceste sisteme diferite. Societatea europeană digitală în contrast cu normele internaționale, luând în considerare spațiul virtual predominant, poate înfățișa o altă provocare la care este expusă transformarea digitală.

Următorul subiect de discuție a fost reprezentat de zona tranziției verzi, cu Carolina Novac, Expert afiliat în politici energetice în cadrul Europuls. Discuția a integrat o serie de abordări cu privire la tranziția verde și perspective deschise către pluralitatea de sisteme pentru care este necesar să adopte acest aspect. În plus, Carolina a argumentat faptul că sustenabilitatea mecanismelor cu privire la Pactul Verde European capătă adesea laturi de incertitudine, întrucât nu există moduri convergente de a privi această tranziție, de exemplu sectorul privat în contrast cu organizațiile de mediu sau organismele instituționale.

În continuarea zilei, atelierul Corinei Murafa, Global Co-Leader: Planet & Climate Ashoka, s-a axat pe implicațiile tranziției verzi din punct de vedere al dimensiunii de mediu, economice, sociale și educaționale. Dinamica socio-economică și cea a inegalităților socio-economice pot suferi modificări cu urmări pozitive sau negative, întrucât viitorul integrării europene și cel al pieței muncii în raport cu neutralitatea climatică poate fi un element ce transcende realitatea socială a unor părți considerabile din cadrul UE. Totuși, privind sectorul tineretului și al antreprenorilor, Corina Murafa a argumentat cum schimbările emergente consolidează dinamica promovată la nivel european.

În final, cu ajutorul Elenei Lazăr, Lector universitar dr. la Facultatea de Drept, Universitatea din București, s-au desfășurat exerciții interactive prin intermediul cărora participanții au avut ocazia să creeze interacțiune și dezbateri pe baza discuțiilor.  În cele ce au urmat, Elena Lazăr a moderat discuția detaliind oportunitățile și pericolele inteligenței artificiale. În acest sens, lectorul a lansat o discuție comparativă între opțiunile de recunoaștere facială pentru  securizarea gadget-urilor pe de o parte și sistemul de credit social utilizat în mai multe orașe din China, pe de altă parte. Ziua s-a încheiat astfel cu o dezbatere pe tema implicațiilor etice ale acestor tehnologii cu aplicații multiple.

Ziua IV

Ultima zi a școlii de vară, axată pe democrație și relațiile externe ale UE, a fost deschisă de către directorul Europuls, Tana Foarfă. Prin discursul său, aceasta a adus încă de la început în centrul atenției câteva aspecte ale concepției UE în materie de relații externe. Astfel, Tana Foarfă a expus această paradigmă ca suma a 27 de interese când convergente, când divergente, ce formează, chiar și așa, un tot unitar. Argumentul conform căruia securitatea nu este o prioritate exclusivă în afacerile externe ale UE a fost nuanțat pe tot parcursul zilei.

În cele ce au urmat, în primul atelier al zilei, Laura Ștefan, expert în materie de stat de drept și anticorupție a reliefat rolul României în peisajul juridic și administrativ european. În acest sens, Laura Ștefan a argumentat că este nevoie de o perspectiva regională și de ansamblu pentru o apreciere corespunzătoare a acestor aspecte. Având în vedere că starea sistemului de justiție este un indicator efectiv al capacității de integrare europeană, aceasta devine decisivă în noul proiect de extindere a UE, a punctat reprezentantul Expert Forum.

A urmat apoi atelierul pe tema relației transatlantice, coordonat de Robert Lupițu, redactor-șef la Calea Europeană, care a evidențiat problema afacerilor externe din perspectiva competiției între marile puteri și poziția geostrategică a UE între SUA pe de o parte și Rusia și China pe de altă parte. Printr-un studiu de caz al Summit-urilor din luna iunie, Robert Lupițu a arătat că flexibilitatea diplomatică a UE alunecă adeseori către o dilemă strategică în ceea ce privește relațiile cu Washington, Beijing și Moscova.

În ultimul atelier al școlii de vară, Alin Orgoan, expert Europuls în dreptul UE a expus dilema juridică fundamentală a spațiului european: principiul de întâietate a dreptului UE. Alin Orgoan a atras atenția că în practică, principiul creează o serie de dificultăți. Prin urmare, aplicarea principiului ar fi de fapt o alegere a magistratului, reprezentând o veritabilă dilemă, a explicat domnul Orgoan. Această ambivalență a fost relevată de deciziile Curților Constituționale ale Germaniei și Italiei care conchid că legea națională este cel mai solid garant al drepturilor cetățenești. Alin Orgoan și-a manifestat, în final, speranța că, pe termen lung, cadrul legal al Uniunii Europene va ajunge unitatea de măsură de nedisputat.

Cu acest bagaj de cunoștințe de înaltă calitate și cu încrederea că ei înșiși vor concretiza toate speranțele și aspirațiile comunității europene, cursanții au absolvit prima ediție a Școlii de vară Europuls. Le mulțumim, în special, invitaților și partenerilor alături de care am organizat prima ediție a Școlii de Vară Europuls și tuturor celor care și-au arătat interesul și viziunea pentru un viitor sub semnul adevăratelor valori europene.

Autori: Sebastian Lajos, Andreea Ianoșiu și Alexandru Doni – Stagiari Europuls